Page 74 - 1959-11

Nr. 1523
DIN P A R C U L D E N D R O L O Q IC S IM E R IA
Salcîmii gigantici
Salcîmii gigantici de pe aleea
dintre izvor şi lacul cu nuferi
roz admiraţi de mulţi vizitatori,
sînt cei mai vechi salcîmi din
ţara noastră. Ei au ajuns ono­
rabila vîrstă de 150 de ani, a-
ting 24 m. înălţime şi un dia­
metru pînă la 120 cm. dînd
semne evidente de bătrîneţe.
Exemplare şi mai mari, slăbite
de ciuperci, au fost în trecut do-
borîte de furtuni. Merită reţi­
nut faptul că salcîmul atît de
răspîndit în niantaţiile şi satele
noastre, unde şi-a găsit o a
doua patrie, provine din conti­
Cedrul de Liban
Printre plantele recent intro­
duse în parc, prin plantaţiuni, se
numără şi cedrul de Liban
(răşinos, pe cate de dispariţie în
patria sa), chiparoşii adevăraţi
( renumiţi in zonele mai calde
pentru coronamentele lor pu­
ruri verzi, de multe ori colum-
nare), specii de Carya sau Hi-
cory (ce dau lemnul cel mai
indicat pentru confecţionarea
schiurilor), eucomia (orginar din
Arbori de plută
In parc cresc cele mai veclii cul­
turi din ţara noastră ale arborelui de
plută de Amur. Originar din Extremul
Orient, arborele este renumit pentru
lemnul său galben, rezistent şi elastic,
dar mai ales pentru stratul gros de
plută ce se poate extrage periodic de
-m -
M isterul o ra ş e lo r su b m a rin e
Unui din amatorii înnotului subma­
rin, italianul Gargallo, a descoperit
după ee-eetări îndelungate, ruinele unui
oraş Ia adîncimca de 9-15 m. sub
apă. Ei presupune că a descoperit a-
şezările unui antic oraş etrusc aflat
pe ţărmul Mării Tireniene, mai la
nord de Roma.
Savanţii posedă informaţii foarte pu­
ţine despre neamul etruscilor, ce popu­
lau Italia în vremurile antice. Scrie­
rile etrusce n-au putut fi descifrate nici în general neschimbată I Răspunsul
pînă în zilele noastre. Gargallo speră
Cometa Giaccobini — Cinnera
Astronomii sovietici, în cursul obser­ cizeze forma „capului" cometei care
vaţiilor lor, au reuşit să facă cîteva
fotografii asupra cometei Giaccobini-
Cinnera, care se găsea în acel mo­
ment la 60 milioane km. de Pămînt.
Aceste fotografii permit să se pre­
•re.
Cel mai rar animal din lume
Aproape in fiecare an spre
insula Tasmania se îndreaptă
expediţii speciale de vinători şi
zoologi. In locurile cele mai ac­
cesibile ei cercetează potecile
şi urmele animatelor, constru­
iesc capcane ingenioase, urmă­
resc cu atenţie fiece umbră şi
ascultă cu încordare cele mai
mici zgomote. Toate aceste e-
forturi au un singur tel: prin­
derea unuia dintre cele mai rare
Poliţiştii şi şerpii
Pentru poliţiştii din Malaya
una din zilele de iulie fusese
deosebit de fierbinte. La semna­
lul de alarmă un detaşament
numeros fusese trimis la mar­
ginea satului Tampeni, unde,
după cum glăsuia ordinul, apă­
ruseră tîlharii. După o jumă­
tate de oră de împuşcături to­
tul se sîîrşi. Pe cîmpu! de lup­
tă rămaseră cadavrele; unele
-saa-
La ieşirea de Ia cinematograful „Victoria" din Alba Iulia,
cetăţenii sînt întîmpinaţi de băltoace.
— Să se mai spună că n-am ire cut cursa cu obstacole...
nentul nord - american. Primul
salcîm a fost adus în Europa
pe la 1601 de botanistul fran­
cez Robin, după care şi-a pri­
mit şi numele ştiinţific (Robinia
pseudacacia) şi a test plantat
la Paris. Introducerea ulterioa­
ră în ţara noastră se presupune
că a avut Ioc prin intermediul
turcilor, de unde şi denumirea
comună de salcîm, sub care e
cunoscut Ia toate popoarele bal­
canice (salcîm în limba turcă
= dulceag, ca florile salcîmu-
lui).
China, ale cărui frunze au con­
ţinut ridicat de gutapercă), două
specii de palmieri (cele mai re­
zistente în climatul nostru) şi
secvoia — arborele mamut ( cel
mai mare arbore în zona tem­
perată, atingînd in patria lui
110 m. înălţime şi virsta record
de aproape 4.000 ani, in timp ce
la noi e întrecut in dimensiuni
de unele răşinoase indigene —
bradul, molidul).
pe trunchiul său. Pluta furnizată de
acest arbore aclimatizat la noi poate fi
folosită pentru izolaţii, dopuri, etc.
Pentru obţinerea plutei, care actual­
mente se importă, s-au iniţiat culturi
în diferite puncte ale ţării.
că cercetările lui submarine ajută ştiin­ fumătoare. S-a constatat de a-
ţei să dezlege enigma acestui neam
străvechi.
Se posedă o hartă pe care sînt fi­
xate pe ţărmurile Italiei peste 20 de
oraşe submarine. Dar cum au ajuns
aceste oraşe sub apă, departe de linia
actuală a ţărmului? Se ştie doar că
nivelul Mării Mediterane din perioada
glaciaţiunilor şi pînă astăzi a rămas
continuă să rămînă o taină.
este ca o stea. Strălucirea ei poate
fi comparată cu aceea a unei stele de
mărimea a zecea.
Cometa Giaccobini-Cinncra, descope­
rită în anul 1900, se găseşte în con­
stelaţia Serpent.
animale din lume — lupul cu
marsupiu (asemeni cangurului).
Acest animal, semnalat nu­
mai în Tasmania, a fost prins
pentru ultima dată în anul
1922. In anii următori se pa­
re că ar fi fost văzut de localnici,
dar nimeni n-a reuşit să-l prin­
dă.'Unii zoologi presupun că
lupul cu marsupiu. a dispărut ca
specie. Totuşi cercetările con­
tinuă.
din ele atingeau... cinci metri
lungime.
Poliţia fusese ocupată cu îm­
puşcarea pitonilor, care terori­
zaseră toate vietăţile din veci­
nătatea satului. Folosind faptul
că ace te tîrîtoare se adună îm­
preună în timpul înmulţirii, au
putut fi împuşcaţi 60 din cei
80 pitoni adunaţi laolaltă.
DRUMV A SOCIAUSMU LUI ______ Pag. 3
g.şaaBTgWCTa»aEEsggpgggSEgHgcwwBWSiggiwWEM
m momâMUL BE
23 NOIEMBRIE 11959 ¦* î 23 NOIEMBRIE 1959
DEVA: 12 rezultate exacte); ' PROGRAMUL I: 6,15 Emi­
ALBA IULIA: Tăunul;;Cei 44); siunea pentru sate: Din acti.vi-
BRAD : Oleko Dundicif; ILIA : tatea G.A.S. ; 9,30 Un tăciune
La revedere,, domnule Groek ; şi-un cărbune: „Manea, fiul
ORAŞTIE : Nauris ; Articolul cîmpului“ — poveste populară
Înflorire 420; HUNEDOARA: Trapez; ¦mdldovemească; 16,00 Săptă-
HAŢEG: Edeş Ana; PETRO­ mîna muzicii albaneze; 19,15
tîrzie Teatru la microfon: „Come­
ŞANI : Virsta dragostei; Săgea­ dia erorilor“, adaptare radiofo­
Arbustul Hamamelis virginia- ta albastră ; SEBEŞ : Favoritul nică după comedia lui WiUiam
na înfloreşte cel mai tîrziu. In 13; SIMERIA: Serenada me­ Shakespeare.
lunile septembrie-octombrie, cînjd. xicană ; LONEA: Legea mă­
vecinii lui îşi pierd frunzele în­ rii ; TEIUŞ : Născuţi în furtu­ PROGRAMUL II: 14,07 Din
gălbenite, pregătindu-se pentru nă ; ZLATNA : Cintec de dra­ cîntecele de luptă ale popoare­
lor; 16,30 Vorbeşte Moscova!;
iarnă, acest arbust abia îşi des­ 17,25 Sfatul medicului: Profi­
face florile minuscule, gălbui,
goste , din caval; BARU AVA­ laxia cancertilui uterin; 17,50
abia perceptibile, cu petale sub­
ţiri, ca nişte firişoare de aţă. RE : O cursă obişnuită ; APOL- Aluzeul de istorie naturală „Gri-
Deseori lujerii lui sînt împodo­
biţi de flori şi... zăpadă. DU DE SUS : Frumoasele nop­ gore Antipa“ ; 20,20 „Noapte
bună, copii"; „Trei rnîini prie-
ţi ; CALAN ; Kociiubej. jiene" de Mihai Stoian.
24 NOIEMBRIE 1959 â 24 NOIEMBRIE 1959
DEVA: 12 rezultate exacte PROGRAMUL I: 6,30 Mu­
A doua înflorire ALBA IULIA: Tăunul; Cei 44 zică uşoară executată la diferite
BRAD : Oieko Dundioi; ILIA instrumente ; 9,30 Pagini din
A doua înflorire în decursul La revedere, domnule Grock creaţia lui Leonid Leonov; 15,10
unui singur sezon de vegetaţie, ORĂŞTIE: Nauris; Articolul Din viaţa muzicală a oraşelor
la plante ce în mod normal în­ 420; HUNEDOARA: Nevasta şi regiunilor patriei; 16,15 Vor­
floresc numai odată, este o a- beşte ?Moscova!; 18,00 Revista
nomailie, incornplect ' explicată
pînă acum. Ea se observă spre mea cîntă ; HAŢEG : Edeş Ana ; economică Radio; 19,05 Limba
toamnă la unele plante lemnoa­
se. In această vară s-a semna­ ' PETROŞANI : Virsta dragos­ noastră — vorbeşte acad. prof.
lat la trei specii de Magnolia, t e i ; Săgeata albastră ; SEBEŞ : Al. Graur; 20,20 „Noapte bună,
la salcîmul galben şi alţi ar­ Favoritul 13; SIMERIA: Sere­ copii“ ; 21,30 Cîntarea Romî-
buşti. La magnolii s-a dovedit nada mexicană ; LONEA : Le­
a fi o înflorire anticipată, în niei. Itinerar prezentat de Al.
contul anului viitor, „fenomen"“ Ivan Ghjlia.
ce apare atît după veri secetoase
şi calde, cît şi după ploi înde­ gea mării; TEIUŞ : Născuţi în PROGRAMUL I I : 14,07 „Noi
lungate.
Cunoscutul chirurg-experimentator sovietic Vladimir Demi-, furtună ; ZLATNA: Cîntec de victorii cucerim“ — emisiune de
Tutunul Influenţează Mtov continuă uimitoarele lui experienţe pe animale de exped-< dragoste din caval; BARU MA­ cîntece; 15,00 „Săptămâna mu­
greutatea noilor enţă. In ultimele zile el a reuşit să transplanteze cîte o nouă1 RE : O cursă obişnuită ; APOL- zicii albaneze“ : Cîntece popu­
născuţi? |inima la doi cîini. Clinii cu cîte două inimi .s e simt bine* DU DE SUS : Frumoasele nop­ lare,» executate de Ansamblul de
Ldupă operaţie. Ei sînt veseli, se mişcă cu uşurinţă şi au o! ţi. cîntece şi jocuri din R.P. Alba­
De cîţiva ani medicii studia­ 'poftă de mîncare excelentă. W ^-A/vVW VvV nia/; 16,45 Gârneţ de reporter’
ză influenţa ce o are fumatul
asupra greutăţii noilor născuţi. A/VW nA
După o serie de cercetări s-a
ajuns la concluzia că femeile Racheioplanu!, viitorul avion cosmic
care fumează dau naştere unor
copii cu 170 de grame mai u-
şori decît media generală a Inginerul sovietic N. Romanov a Sovietică. Temperatura mijlocie la ca­
greutăţii copiilor născuţi de ne­ descris în revista „Aviaţia civilă“ care re rezistă acest aliaj atinge 1.100 de
apare la Moscova, viitorul avion ca­ grade.
semenea că fumatul are -in- pabil să transporte oameni în cosmos
fluenţă şi mai mare în dimi­ denumit rachetoplan. Avionul descris După descrierea inginerului sovietic,
nuarea greutăţii copiilor la c.ea de inginerul sovietic are forma unei rachetoplanu! va decola cti ajutorul
de-a doua sau de-a treia naş­ rachete cu aripi delta. In corpul ra­ unor rachete care vor atinge înălţi­
tere. chetei se va găsi cabina echipajului mea cerută decolării în 7-8 secunde,
dotată cu aparatura necesară unui ast­ avînd o viteză de 800-1.000 km. pe
fel de zbor. oră. După ce se va detaşa de baza
purtătoare (rachetele), rachetoplanul se
;N, Romanov subliniază că racheio- va îndrepta în spaţiu cu o viteză
plănui vă rezista înaltei temperaturi .crescîndă ce va depăşi de 7 ori pe cea
dezvoltate prin frecare în atmosferă a sunetului. In acest fel, conchide N.
datorită undi aliaj de nichel şi mo­ Romanov, primul zbor al omului în
libden, deja pus Ia punct îri Uniunea spaţiul cosmic va avea loc cu mult
mai repede decît ne gîndim.
.W V W W v
Incendiatorul aromat Barometru natura! \
In unul din statele Indiei s-a deslănţuit uri In loc de barometru poate îi folosit peştele^
incendiu de pădure de proporţii grandioase.
Focul, parcă pus, a apăruţ în cîteva puncte si­ denumit holeţ. Pe timp senin holeţul stă ne­ DEFININD PE LIBRET CEC COD0BINDÂ
multan. Afuită vreme nu s-a putut găsi vino­
vatul. Mai tîrziu, un pădurar bătrîn a declarat
mişcat pe fundul acvariuiui, asemenea unui ex­
că pădurea a ars din vina unei... flori mici, mi­
rositoare. Cuvintele lui au fost considerate de ponat de muzeu zoologic. Dar iată că peştele
judecător drept o glumă. Totuşi cercetările de începe să dea semne de viaţă. Răsucjndu-şi cor­
laborator au confirmat „vinovăţia“ plantei. Tul­
K pinile, frunzele şi florile acestei plante sînt atît pul lung, holeţul se învîrte de-a lungul pere-.,
de bogate în uleiuri eterice inflamabile, îneît
pe timp de arşiţă se aprind singure şi pot pro­ ţilor acvariuiui şi peste puţină vreme cerul se
voca incendii în pădure. Astfel, mărturisirea pă­
durarului s-a confirmat. acoperă de nori. Insfîrşit iată-1 zbaguindu-se^
neasiîinpărat în toate părţile. înseamnă că în-J
curînd în geam vor apare primii stropi de ploaie,(
Astfel de barometre vii folosesc ţăranii din unele \
raioane ale Chinei. Trebuie spus că „previziu- j
nile“ hoieţului sînt foarte sigure: ei greşeşte'
numai în trei-patru cazuri dintr-o sută. 2
/W v A / N / V N / N / S / '« .•A /N w A /S A v /^ /V X /S /’V N /'v /* A A A A A A A A M / •
Limba — cel mai mare duşman Un nou record E C O N O M I S8TI CU R E G U L A R I T A T E L A C E C
Un amator londonez de pă­ Trecătorul mirat, a telefonat la mondial de viteză •r-'C
suri a scăpat din colivie1o pe­ numărul indicat, oare s-a dove­ Pilotul sovietic G. Moslov [ întreprinderea Industrială de Stat,,8 M artie“ f
reche de maia-i'-grauri vorbitori dit a fi al posesorului graurilor. oomamdînd uin avion „E-66“,
nou monareactor cu aripi delta,
din India. Era greu de ^sperat Aventurile celei de-a doua pă- a stabilit recent un nou record
mondial de viteză de'2.388 km.
ca păsările să fie găsite într-un ¦sări dresate au fost diferite. Ea B u c u re şti, S tr . O rzu ri 15, T e l. 212235 ]
oraş atît de mare. Totuşi fugarii a zburat intr-o grădină şi- a de­ livrează pentru sectorul socialist
au fost readuşi ourind în coli­ clarat unei tinere fete că o iu­ pe oră. ' .1 ' '
vie. Iată cum s-a întîmplat. Unul beşte. După această destăinuire,
din grauri s-a aşezat pe umărul Locotenant-colonelui MosIov, ţ S F O R I S î F R î N G H II j
ograurul comunică nu-niărul de
uniri trecător şi cu încredere telefon al stăpânului său... oare are 36 de ani, a declarat 3f în foafe dimensiunile, precum şi şîergăîoare din frînghii
i-a anunţat: „Wiland 15-39“.
că a parcurs în două reprize o
distanţă de 120. km. la altitu­ 1 '— 1 v—/ U U u Vi ^
dinea 13.500 m. Intr-un moment
Viitorii sateliţi locuibili dat el a atins .în cadrul aceluiaşi
zbor 2.504 km. pe oră.
staţiei şi micşorează riscul tnon- Vechiul record mondial,, recu­
torilor faţă de eventuali meteo­
Crearea unei mari staţii cos­ riţi. noscut de Federaţia aeronautică
mice locuibilă (sateliţi artifi­
ciali) care să se învîrtească în Venus dispune internaţională era deţinut din
jurul Pămîntului pune o proble­ de lumină proprie?
mă dificilă dar realizabilă, a de­ anul 1958 de căpitanul ameri­
clarat Ary Sternîeld, specialist Luminozitatea intensă a ltii Venus
sovietic în chestiuni astronau- lasă să se presupună că razele emise can Irwin cu 2.259 km. pe oră.
de această planetă nu se datoresc nu­
tice. mai reflectării luminii solare, dar şi Noul record mondial de vi­
Savantul sovietic precizează
teză obţinut de pilotul sovietic
că o asemenea staţie va fi con­
Moslov a fost supus spre omo­
logare Federaţiei aeronautice in­
ternaţionale. ..
struită pe Pămînt unde i se va unei luminiscenţe proprii, a declarat Descoperiri arheologice
putea controla soliditatea. După zilele trecute savantul sovietic Niko-
aceea staţia va fi trimisă în Iai Kozîrev. Vestigiile unei cetăţi ,din epoca neo­
spaţiu în piese detaşate unde ele litică au fost descoperite recent la
vor fi remontate din nou. Savantul sovietic a ajuns la această Tşengavit, în apropiere de Erevan, ca­
concluzie cu prilejul observaţiilor din pitala R.S.S. Armenia.
A. Sternfeld preconizează pen­ luna trecută asupra planetei,. Venus,
tru lansarea staţiei o „escadrilă făcute la observatorul din Krimeea, Prin săpături au fost scoase la lu­
de rachete“, preferabil rachete lună în care planeta se găsea în con­ mina zilei zidurile unei cetăţi execu­
succesive,, pentru că această es­ diţii foarte favorabile de observaţie. tate din blocuri de piatră. Stilul ves­
cadrilă permite să se reducă du­ tigiilor descoperite se aseamănă mult
Savantul sovietic subliniază că a- cu cel al monumentelor din aceeaşi pe­
ceastă ltimlniscenţă se datoreşte unei rioadă dezgropate în Iran şi Asia
activităţi intense şi permanente în at­
rata operaţiei de remontare a mosfera planetei. Mica.