Page 76 - 1959-11
P. 76
Hune>do. •
PROLETAR/ ZW TCMTE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I A c ti v i ta t e ş t i i n ţ i f i c ă
b o g a tă
Filiala Societăţii de ştiinţe naturale
şi geografie, înfiinţată în regiunea
noastră în anul 1953, a desfăşurat şi
Anul XI Nr. 1530 M arţi 24 noiembrie 1959 4 pagini 20 bani continuă să desfăşoare o rodnică ac A jutor familial cititorilor de la bibliotecă se ridică la
tivitate. Spre exemplu, de la înfiinţare 2300. Printre cititorii fruntaşi se nu-
La Căian PENTRU REALIZAREA ANGAJAM ENTULUI şi pînă în prezent, în faţa membrilor Recent, tovarăşei Resmiveş Veronica mără muncitoarea Ana Negoiasă de
acestei societăţi s-au ţinut peste 50 de din Tciuş, i s-a acordat un ajutor fa la fabrica „Sebeşul“, care a citit anul
A început încărcarea . DE 133.000.000 LEI ECONOMII conferinţe documentare de specialita milial de 1.000 lei, pentru cel de-al acesta 56 de cărţi şi ţăranul muncitor
far naiului nr. 1 te, peste 30 de referate metodice pri zecelea copil născut. Astfel de ajutoare Ion Durnitreasă care a citit peste 30 de
Cu angajamentul depăşii vind probleme de bază ale predării au mai !ost acordate in cursul anului cărţi.
biologiei şi geografiei, precum şi un curent şi altor 9 mame din raionul
Răspunzind chemării celor opt pentru armături, prin introdu număr însemnat de recenzii asupra u- Alba, printre care Victoria Fiorea fi F. CHIRUŢA
întreprinderi din Capitală, colec cerea armării în fier şi bolţari nor reviste de specialitate. Ileana Cristea din Intregalde şi Aure corespondent
tivul sectorului VII de la mina de beton, prin reducerea consu lia Davidaş din Ampoiţa.
Lupeni s-a angajat să economi murilor specifice de exploziv şi De asemenea, Filiala societăţii de A parate de proiecţia
sească plnă la sjîrşitul anului, energie. Mari economii am rea ştiinţe naturale şi geografie a efec P. TOMA
lizat prin folosirea resurselor tuat o seamă de studii practice pe te corespondent p o rta b ile
peste sarcina planificată de re locale la construirea drumului ren. Aşa, spre exemplu, au fost efec
ducere a preţului de cost, Colonia Ştefan — blocul zero. tuate studiile: „Aspecte climatice din Economii Sa combustibil Din iniţiativa conducerii tntreprlriJ
250.000 lei. Apoi, odată cu pri Pentru aceasta, am deschis o raionul Orăştie“, „Harta nivelului hi derii cinematografice regionale, cine*
mele realizări, angajamentul a carieră de bolovani în apropie drostatic al oraşului Haţeg“, „Regi In ziua de 20 noiembrie, la depoul matografele „Filimon Sirbu“ din Deva,
fost mereu sporit la 750.000 lei, re, o carieră de nisip (care l-a mul precipitaţiilor în ultimii ani la de locomotive din Teiuş, s-au econo „7 Noiembrie“ şi „Victoria" din Hune
la 2.000.000 şi 2.600.000 lei. înlocuit pe cel adus de la Mu Şibot", „Elemente de politehnizare în misit 4,5 tone de combustibil conven doara, au fost înzestrate cu aparate
reş), iar balastul l-am luat din predarea geografiei la clasele a IV-a ţional. La obţinerea acestui succes au de proiecţie portabile.
Recent, cu prilejul încheierii Jiu. şi a VIII-a“ etc. contribuit mecanicii de locomotivă Sil
ultimelor situaţii, s-a constatat viu Sirbu, Iuliu Crişati şi Joan Das- Pe baza unui Ultierariu dinainte sta
că şi ultimul angajament a fost In perioada ce a mai rămas In prezent, filiala are în curs de călu, precum şi fochişiii Petru Daisa, bilit, cele trei aparate de proiecţie
îndeplinit şi depăşit. Pînă în pînă la sfîrşitul anului, sîntem redactare studiile: „Varniţele ţărăneşti Nicoale Tecşa şi alţii. vor fi deplasate în diferite localităţi
prezent, noi am economisit pes hotărîţi să mai realizăm econo şi posibilitatea integrării lor în acti din mediul rural. Cu un astfel de a-
te sarcina planificată de redu mii si să ajungem la cel puţin vitatea economică socialistă“ şi „Geo- ADRIAN OŢOIU parat portabil a şl fost 'deja prezentat
cere a preţului de cost suma de 3.000.000 lei. morfologia depresiunii Balşa-Ardeu“. corespondent filmul sovietic „Dragoste pe note" în
2.715.695 lei. satele Govăjdia, Cinoiş> Rada, Bunila,
FRANCISC g e r b e r t Aprovizionarea cititori Zlaşti, Bojl şi altele 'din raionul Hu1
La acest succes am ajuns prin populaţiei — în atenţia nedoara.
refolosirea de cîte trei, patru şi artificier la sectorul VII investiţii Biblioteca raională din Sebeş a în
cinci ori a lemnului de mină sfatului popular registrat in ultimele zile incă 100 de N. DUMITRU,
mina Lupeni cititori. Cu aceştia numărul total al
Recent, a avut loc cea de-a corespondent
18-a sesiune a Sfatului popu
Putem reduce consumul de materia! lar comunail Călan. In cadrul
sesiunii s-a analizat felul cum
este asigurată aprovizionarea
oamenilor muncii din localitate.
A reieşit cu acest prilej că nu
mărul unităţilor comerciale a
crescut, iar cantităţile de ali
mente, legume şi zarzavaturi
puse în vînzare au sporit.
lem nos Deputaţii au arătat însă că
pe alocuri se mai manifestă de
La mima Anincasa, preţul de griji ca lemnele ce se introduc ficienţe. Astfel, cartofii nu sînt
cost al tonei de cărbune a fost în abataje să aibă dimensiuni păstraţi în cele mai bune condi-
depăşit în primele 10 luni ale corespunzătoare, iar doscefle să ţiuni. De asemenea, unii lucră
anului 1959, cu 4,85 lei. O mare fie gospodărite cu grijă şi să nu tori din unităţile comerciale nu
parte din această depăşire se se mai înstrăineze, realizările au o atitudine cuviincioasă fa
datorează consumului exagerat noastre în domeniul reducerii ţă de cumpărători.
de materiale şi în special a ma consumului de material lemnos Sesiunea a adoptat o hotări-
terialului lemnos. Trebuie să a- şi deci al reducerii preţului de re care să asigure o mai bună
mintesc că numai sectorul nos cost, vor spori simţitor. aprovizionare şi deservire a
tru a înregistrat o depăşire a populaţiei din Călan.
consumului de material lemnos N. MÂNU
în semestrul I de peste 1.700 GH. SPERIOSU
m.c. In perioada oare a urmat, ajutor miner — sectorul I
corespondent
al minei Aninoasa
depăşirea este de asemenea a- La secţia depănat a
fabricii de fire şi fi
preciabilă. Să grăbim ritmul arăturilor adinei bre sintetice „Filatura"
din Lupeni, printre
C» cîteva luni în urmă, constructorii siderurgişti hunedo- La baza acestei situaţii nu tinerele şefe de briga
>(/ reni au încenut reoconstrucţia Ia capacitate mărită a îurnalu- stau numai motive obiective. dă care depun mult interes în în
deplinirea sarcinilor profesionale se
' !ui nr. 1 de ia uzina „Victoria“. Călan. Desîăşurînd o muncă Multe cauze le puteam înlătura ds f©arnriă numără şi candidata de partid Ma- |
-entuziastă; harnicii constructori au montat 800 tone construcţii cu uşurinţă noi, minerii. Aşa de rlana Mihai. In permanenţă, bri
gada condusă de ea îşi depăşeşte
metalice şi au înzidit aproape 900 tone cărămidă refractară. pildă, sînt foarte frecvente ca Raionul IHa fruntaş folosite din plin pentru execu ogoare. Spunem acest lucru de norma în medie cu 20 procente.
zurile cînd se introduc în aba tarea arăturilor adinei de toam oarece în raioanele amintite, în In foto: Mariana !Mihai la locul
Furnalul, după o perioadă de încălzire, a intrat în faza de taje lemne de dimensiuni neco In raionul Iliia, organele de nă. Ca rezultat al îndrumării sămînţările de toamnă sînt a- de muncă.
pregătire pentru elaborarea primei şarje de fontă. La data de respunzătoare, mult mai lungi partid şi de stat au acordat a- permanente date de către orga vansate. Mai mult chiar, în ra
22 noiembrie s-a început încărcarea furnalului. deoît sînt necesare, care pentru ienţie cuvenită lucrărilor agri nele de partid şi cadrele tehnice ionul Haţeg, însămînţările de Bolnavul...
a putea fi utilizate, se taie, iar cole de toamnă. Organizînd bine agricole, raionul Iliia se situea toamnă sînt efectuate în pro
Noul furnal are o capacitate cu mult sporită faţă de vechiul capetele (oiuta'cii), nu se mai u- munca şi folosind întreaga ca ză fruntaş pe regiune la arătu porţie de 100 la sută. Deci, în Constantin Păun, din sec
furnal, iar operaţiunile de alimentare şi încărcare sînt complect tilizează. Deşi aceşti ciutaci ar pacitate de lucru a tractoarelor rile adinei de toamnă. Pînă în sămînţările nu au putut împie torul VII al minei Lupeni,
mecanizate. mai putea fi reutilizaţi (pentru şi maşinilor agricole, colectiviş prezent, s-a arat 99,3 la sută dica efectuarea arăturilor adinei. a cerut certificat medical ca
bandaje), mulţi milneri îi duc tii şi întovărăşiţii din raionul din suprafaţa planificată. să meargă la.,, vînătoare.
Prin intrarea în funcţiune a acestui modern agregat, con acasă pentru foc şi împreună Ilia au însămânţat ou cereaile pă- E necesar ca organele de par Toamna-n frunze-şl pierde zvonul,
diţiile de muncă ale furnaliştiîor uzinei „Victoria“ din Călan se ioase 98,9 la sută din supra Rezultate bune la efectuarea tid şi de stat din raioanele ră Zilele se-nlind la soare.
< vor îmbunătăţi mult, dată fiindconcepţia modernă a construc- cu ei bucăţi mari de dosce (seîn- faţă. arăturilor adinei de toamnă s-au mase în urmă la arături să ia Ah, ce timp de vînătoare
ţiei lui. Totodată va creşte considerabil productivitatea muncii. duri). obţinut şi în raioanele Sebeş şi măsuri în vederea intensificării Mai ales că-l şi sezonul.
Paralel cu însămînţările, toa Orăştie. In raionul Sebeş s-au ritmului de lucru. Să se folo O lumină ca neclarul
După ce perioada de topire va lua sîîrşit, fumaliştii vor Dacă fiecare miner şi mai a- te mijloacele de muncă au fost arat pînă în prezent mai mult sească din plin fiecare zi bună Se prelinge peste luncă.
les şefii de echipă se vor în De n-aş fi legat de muncă...
trece la elaborarea primei şarje de fontă. — Te dezleagă dispensarul.
Clişeul de faţă prezintă aspectul general al furnalului
Ce idee /... Şi Costică,
nr. 1 reconstruit. După-un capăt bun de fugă,
Doctorului verzi i-ndrugq
de 15.000 ha. din cele 17.100 de lucru spre a se ara cît mai Că o boală grea ii pică...
Fiindcă are, nu ştie ce-are,
ha. planificate. In raionul Orăş urgent întreaga suprafaţă pla Fiziologic: stare gravă.
Biologic: o grozavă,
oraşul construcţiilor şi al grădinilor \ tie, procentul arăturilor atinge nificată. O atenţie mare trebuie Poftă-acută de mincare.
83,6 la sută din suprafaţa' pla dată în şpfecial pregătirii terenu Dir.d cu tinga lui tircoală
Că nu-i zdravăn, că strănută
nificată. rilor ce se vor semăna în pri După aer ca o ciută,
A primit foaie de boală.
Grupul de oameni ai muncii indică apropiata deschidere a noscută iubitorilor de filme din rea Niprului insă, răsare ima Rămaşi în urmă măvară cu sfeclă de zahăr şi Bucuros ca nimeni altul,
din Republica Populară Romină floarea-soarelui. Chiar in ziua următoare,
metroului. Blocurile de locuinţe ţara noastră din cele două serii ginea întregului oraş, pe care Deşi tâmpul este destul de îna A pornii la vînătoare
cu care am fost în Uniunea So după ce l-ai străbătut îndră- intat, ritmul arăturilor adânci de Situaţia arăturilor Cu iepuri să-şi umple sacul.
vietică, a putut aprecia din plin se înalţă vertiginos, fiecare ale „Fetei din Kiev", şi chiar toamnă, este mult sub posibili de toamnă pe raioane îa
progresele tehnicii: la ducere, gindu-l, cauţi să-l descifrezi de tăţile existente în unele raioa .xskt“
Bucureşti—Moscova cu trenul cvartal fiind însoţit de macarale Arsenalul însuşi, cu zidurile ciu la înălţime. 29 noiem brie a, c.
—• 48 de ore, la înapoiere, Mos
cova—Bucureşti, cu avionul arătind că acum construcţiile se ruite de gloanţele celor care se
„TU-104" — 2 ore şi 15 mi
fac din prefabricate. împotriveau in urmă cu patru Despre industria Kievului s-a ne.
nute...
Oricîtă desfătare îţi dă zborul Vizitatorii Kievului au posi decenii, instaurării puterii so scris mult şi cu deplin temei Aşa, de ‘pildă, în raionul Hu ILIA 99,3%
cu avionul, trenul îşi are farme bilitatea să cunoască istoria U- vietice. elogios. Motocicletele şi maşini nedoara, nu s-a arat decît ju
cul şi intr-un fel avantajul lui.
Pentru noi, avantajul călătoriei crainei din Muzeul de Istorie, Spre Nipru, priveliştea este le agricole complexe, fabricile \ nmitătate din suprafaţa planifica- SEBEŞ 87,9%
cn trenul a constat în posibili să ia cunoştinţă cu minunata de-a dreptul îneîntătoare şi nu producătoare de unelte şi bunuri ţ Nici în raionul Brad şi Ha-
tatea de a admira peisajul u-
crainean şi rusesc, cu cimpurite artă ucraineană din muzeul ca este greu să-ţi închipui, cu tot de larg consum, l-au făcut ves- S ţeg situaţiaarăturilor de te m ORĂŞTIE 83,6%
şi pădurile învăluite în culorile
roşietice de toamnă, oraşele şi re o înfăţişează şi să cutreiere viatultăios care nu reuşeşte să tit şi dincolo de hotarele Uniu- S nă nu se prezintă mai bine.
gările în care descifram literele
slavone, forfota in care deslu zile întregi sălile celorlalte mu alungepe temerarii iubitori de nii Sovietice. \ In 'raionul Brad, procentul arătu-
şeam oamenii sovietici, şi bine
zee ale oraşului. natură, cum a- Nu trebuie uitat însă nici unC |^ or Minge 54,7 la sută, iar în ALBA 78,4%
înţeles, primul popas la Kiev. Dar vizitatorul .iiiili rată plajele în
moment că Ucraina continua sa faţa1 pla6n0i'f9icată. sAutcăestdeinpro“cet*n*te-
este mai tentat Cu grupul de oam eni zilele însorite de fie — chiar după imensul suc scăzute nu se pot explica decît HAŢEG 60,9%
ces al valorificării zecilor de mi- prin lipsa de preocupare de oare
să observe cu a- ai muncii din R. P. R. vară, cînd sînt au dat dovadă sfaturile populare BRAD 54,7%
tenţie Universi luate cu asalt de Z. FLOREA şi cadrele tehnice din aceste ra
vizitînd Uniunea kieveni. Epite ioane în organizarea muncii pe HUNED. 48,2%
tatea, cu ziduri tul de „oraş I. MANEA
le ei cărămi Sovietică al grădinilor",
zii, care poartă
p'
numele lui Taras Şevcenko, uni Kievul îl merită pe deplin pen (Continuare în pag. 2-a)
Este desigur greu să cuprin versitate inaugurată în 1848 şi tru toate spaţiile sale verzi care
zi al treilea oraş al Uniunii So refăcută după Marele Război acoperă jumătate din întreaga
vietice, Kievul, cu cei 1.200.000 pentru Apărarea Patriei, unde suprafaţă a oraşului, dar pe care
de locuitori ai săi, în numai o 12.000 de studenţi învaţă la ce l-a căpătat neîndoielnic datorită
zi, oricîtă strădanie ţi-ai da şi le 12 facultăţi, sau Sovietul Su celor 20 de km. de grădini si
aricit nu ai precupeţi eforturile. prem al R.S.S. Ucrainene, insta tuate de-a lungul Niprului. în
Capitala Ucrainei, Kievul, oraş lat în palatul unde a locuit pe tregul oraş este aşezat pe co
vechi de 1.000 de ani, care se vremuri Suvorov. line, aşa că plimbindu-te, revezi
întinde pe 76.000 de hectare pe Capitala Ucrainei Sovietice din diferite înălţimi locurile pe
malul drept al Niprului, îţi ofe unde ai trecut: de pe colinele
ră imaginea unui oraş al con are insă şi monumente ale isto lui Vladimir, situate in apropie
strucţiilor şi grădinilor. Kres- riei recente, care evocă treciăul
apropiat de luptă împotriva bar
ciatikul, principala arteră a ca bariei fasciste. Obeliscul de 30
pitalei Ucrainei sovietice, cu lă de metri, închinat memoriei os Kievul — Capitala R.S.S. U-
ţimea sa impresionantă, cu clă taşului necunoscut, în mijlocul crainene — este unul din cele
dirile sale între 7 şi 14 etaje parcului, pe aleile căruia sînt mai frumoase oraşe ale Uniunii
înălţate după război, imprimă înşirate plăcile de marmură cu Sovietice. Majoritatea turiştilor
pecetea grandoarei acestui oraş, numele eroilor, şi monumentul care vizitează Uniunea Sovietică
iar alte străzi, amintesc vechi generaluluiJVatutin, sînt scum
mea oraşului, care între seco pe locuitorilor Kievului care au nu pol să nu zăbovească măcar
lele X şi. XII! era cunoscut sub înfruntat, cu curaj ocupaţia hi-
numele Rusia de Kiev. Pretutin I cîteva clipe în frumosul oraş pen-
Iteristă, şi vizitatorilor lui din
deni se vede noul: pămîntul răs ţările socialiste frăţeşti. Iile sînt tru a admira minunatele sale o-
colit în numeroase puncte ale o- o continuare parcă a monumen
raşului îndărătul gardurilor pe tului înălţat în cinstea muncito pere de artă, arhitectonice etc. Mi
care trecătorul vede litera M.,
rilor de la uzina Arsenal — cu- nunate sînt şi priveliştile sale na-
1 turale, in foto: Pe dealul Vlad:-
L mirsk. /
t
c—/ >---> \---t w / 1—./ '—J \—î \—J C_V1__I l__J « / t - . / y J
