Page 77 - 1959-11

Pag. 2 DRDMU l SOCIAUSM'ULUi N r. 1530

FUN mm Cămin cultural Kiev oraşul construcţiilor
cu u şile închise

Cu cîţiva ani în urmă, pre­ meserie l-a readus "la vechiul \ La căminul cultural din satul şi ai grădinilor
Băcia se desfăşura în anii tre­
ţioasele zăcăminte de steatit lui loc de muncă. Acum, vă- cîteva momente la picioarele cuţi o bogată activitate cultural- (Urmare din pag. l-a) limba ucraineană 45 de filme rii Kievului nu le acordă o aten­
de la Lelese erau exploatate zînd că forţele i s-au mai îm­ stîlpului ce le dăduse atîta de artistică.- Activau aici o forma­
cu mijloace rudimentare şi puţinat şi-a pregătit schim­ furcă. Vîntul slăbise, dar ţie corală, o echipă de teatru, lioane de hectare de pământuri create de studiourile din alte re­ ţie deosebită; ei s-au obişnuit
ploaia continua să cadă. 0 echipă de dansuri, recitatori virgine şi înţelenite din Kazah-
în cantităţi mici. Creşterea bul. Şi, se pare că tînărul u- etc., care în repetate noduri pre­ stan şi Siberia — unul din grî- publici sovietice. cu aceste porii, dar pentru tu­
— Ce zici, o să ţină ? — zentau în faţa sătenilor pro­ narele Uniunii Sovietice. Expo­
necesarului. de minereu din temist Gheorghe Băcean pe ca­ întrebă dulgherul, scuturîndu- grame artistice reuşite. ziţia agricolă din Kiev, consti­ Turiştilor li se arată cu pre­ rişti acestea prezintă o atracţie
se de apă. tuie o şcoală a experienţei îna­
ultimii ani, a impus însă ca, re lancu Oprinescu l-a ini­ Totul a mers bine pînă la o intate în agricultură şi kieve- cădere monumentele Kievului, specială.
— Te îndoieşti!? răspunse vreme cînd, din cauza delăsării nii susţin cu mîndrie că dacă
paralel cu mecanizarea pro­ ţiat într-ale meseriei, va fi cel bătrînut funicularist. conducerii căminului şi a cadre­ Expoziţia Unională de la Mos­ începînd cu străvechea catedrală Descrierea monumentelor, fă­
lor didactico, a încetat orice fel cova este mai mare, a „lor" este
cesului tehnologic, să fie îm­ puţin la înălţimea maistrului — A, nu, — se grăbi dul­ de activitate. Lucrul acesta a mai „elegantă". Sf. Sofia, înălţată în 1037, cu cută cu pasiune de către ghizi,
gherul. Dar parcă prea tare fost constatat şi de către sec­
bunătăţit şi transportul de la său. sînt umplute corfele. ţia de învăţământ şi cultură a La Kiev pulsează o viaţă cul­ cupolele sate aurite pentru a aminteşte de trecutul istoric al
Sfatului popular al raionului turală intensă. Dintre cele 7 tea­
mină la instalaţiile de prelu­ Asemenea acestora sînţ a- — Ce vrei, e nevoie de Hunedoara. Şi pentru ca lucru­ tre, l-am vizitat pe cel de Ope­ căror restaurare Statul Sovietic Ucrainei, de frămîntărvle ei.
mult 'minereu,. Planul... rile să se îndrepte, aceasta a re­ ră şi Balet, a cărui sală ne-a
crare din apropierea Hune­ proape toţi funiculariştii în­ partizat ca director ad căminului reaclus în memorie pe aceea a a dat în 1953 peste 6,5 kg. de Trăind chiar numai o zi în
Şi, ar mai fi rămas încă cu cultural, pe tov. Aurel Blaj. Operei din Cluj. Setea de cul­
doarei. treprinderii miniere Hunedoa- toţii la picioarele pilonului tură a .locuitorilor capitalei U- aur — şi cu mînăstirea Javra Kiev, îţi vine greu să crezi rea­
pentru a verifica trăinicia re­ Ce folos însă că nici aşa nu s-a crainei Sovietice este confirmată
O bună porţiune din acest ra-Zlaşti. Intr-o zi de dumi­ paraţiei, dacă şeful secţiei ajuns prea departe. Au trecut de existenţa celor peste 800 de şi sfârşind cu monumentul lui litatea crudă că în timpul celui
funiculare, Virgil Dehel, nu mai bine de două luni de cînd biblioteci. Studioul de filme din
drum, cea mai grea, care tre­ nică, de pildă,' s-a defectat u- i-ar fi trimis ta odihnă strîn- tov. Blaj a ocupat, funcţia ce Ucraina „Devjenko“, creat în Bogdan Hmelniţki, care cu 300 de-al doilea război' mondial, ora­
ce peste stînci şi văi prăpăs­ nul din pitonii susţinători ai gîndu-le cu căldură mâinile. 1 s-a încredinţat şi uşile cămi­ 1928, pe şoseaua spre Brest Ll-
Iar după ce siluietele celor nului cultural din Băcia sînt tot tovsk, nu departe de impozanta de ani în urmă a hotărît unirea şul a fost în cea mai mare par­
trei s-au pierdut printre stîn- închise. Grădină zoologică, va produce
tioase, este deservită de linii­ cablului în punctul cel mai cile Crăciunesei, comunistul 14 filme artistice de lung me­ Ucrainei cu Rusia. Dacă întrebi te distrus, atît de mîndru se
Virgil Dehel îşi puse centura Credem Că în această direc­ traj, 2 filme spectacol, 12 filme
le aeriene de transport. Pe periculos al liniei, unde des­ de siguranţă şi se urcă la rîn- ţie ar avea ceva de spus Sfatul de scurt metraj şi va dubla în pe orice locuitor ai Kievului în­ înalţă el la ora actuală.
clu-i pe stîtp. După pufin popular al comunei Băcia.
cabluri de oţel, cu corfele fu- chiderea între stîlpi atinge timp, coborî mulţumit de ca­ cotro este Moscova, el iţi răs­ Ne-am despărţit de Kiev în-
litatea reparaţiei. DUMITRU ONC'ULESCU
nicularelor, coboară zilnic de circa 500 m. distanţă. Era o punde cu mîndrie : „Priveşte di­ tr-o noapte rece de început de
GH. STOICOVICI corespondent
pe platoul Lelesei. zeci de to­ zi friguroasă, Picuri reci de recţia sceptrului statuii lui Bog­ iarnă. In somptuoasa gară a o-
dan Hmelniţki!". Vestigiilor raşului, ne-am simţit mai bogaţi
ne de minereu. îngrijirea a- ploaie biciuiau feţele celor ce
cestei. linii a fost încredinţa­ porniseră la repararea stîlpu- „porţilor de auri', care în se­ cu imaginile minunate ale ca­

tă funiculariştilor. Pe o dis­ lui. Fiecare din ei era con­ colul al XI-lea constituiau in­ pitalei Ucrainei Sovietice şi pă­

tantă de mai mulţi kilometri, ştient de faptul că întîrzie- trarea în oraş, iar acum sînt rerea noastră de rău era estom­

ei reglementează zi de zi bu­ rea reparării putea determina ocolite cu grijă în cadrul planu­ pată de nerăbdarea cu care aş­

nul mers al instalaţiilor in­ o prăbuşire şi deci o mare rilor de sistematizare a oraşu­ teptam ca a doua zi la prînz

tervenind cu curaj şi prompti­ pagubă şi pierdere de timp. lui pentru a fi păstrate, locuito- să vedem Moscova,

tudine ori de cîte ori linia a In afară de aceasta, funicu­ m -------- ------------

fost deteriorată. lariştii de ta cele patru staţii

„Oamenii înălţimilor", aşa erau în întrecere pentru efec­ La term ocentrala Paroşeni
sînt numiţi uneori funicula- tuarea la timp a reparaţiilor
riştii. Printre aceştia se nu­ şi reducerea timpului de sta­ Recompense fără antecalcul
mără şi lancu Oprinescu. ţionare a vagoneţilor.
Vreme de 20 de ani, el a tot
reparat la cabluri, agăţat în Infruntînd deci vîntul şi
ploaia, funiculariştii însoţiţi

centura de siguranţă, li mer­ de dulgheri au lucrat toată
sese chiar vestea pentru cu­ ziua la repararea stîlpului
rajul şi îndemînarea lui. In de la staţia unghiulară, unde
1945 a căzut de la 8'' de me­ se petrecuse defecţiunea. In in scopul creşterii productivi­ cercetare tehnică a problemelor invenţii şi inovaţii, cu aprobarea
tăţii muncii şi a reducerii pre­ principale ridicate de producţie. conducerii tehnice, respectiv a
tri înălţime, dar a scăpat toc­ cete din urmă, stilpul a fost ţului de cost, Consiliul sindical inginerului şef Vasile Căpăţînă,
mai datorită acestor calităţi întărit. Peste văile prăpăsti­ regional şi Filiala regională Din cele 58 de inovaţii depu­ a- admis cu prea multă uşurin­
ale lui. In cădere a avut timp oase ale munţilor, au reînce­ A.S.l.T. Hunedoara, au lansat o se în cursul primelor 10 luni ţă ca premierele să se facă pe
să se agate de al doilea ca­ put să alunece lin spre Hune­ chemare la întrecere pentru dez­ din anul acesta, s-au aplicat 24. bază de apreciere, deşi Ia multe
blu, — cablul trăgător —- ca­ doara, corfele cu preţiosul voltarea mişcării de inovaţii. în iar 16 au fost respinse. Restul din propuneri, se putea îace un
re i-a amortizat lovitura de minereu. urma acestei chemări, inovato­ premierilor zac în dosare de antecalcul care să oglindească
rii din regiune au desfăşurat o economiile care rezultă.
pămînt şi i-a salvat viaţa. Totul a reintrat la normal. largă activitate, obţinîndu-se re­ luni jde zile şi nimeni nu se
zultate frumoase în majoritatea Greutăţi mari se întîmpină şi
După ce a ieşit din spital, Desfăcîndu-şi centurile de si­ întreprinderilor. preocupă de rezolvarea lor. Dacă din partea şefilor de secţie unde
urmează a se aplica inovaţia
nimeni nu credea că el se va guranţă, lancu Oprinescu, La termocentrala din Paro­ prin aplicarea propunerilor de acceptată. Pînă cînd şeful sec­
inovaţii uzina „Victoria" Călan, ţiei binevoieşte să-şi dea refera­
mai sui pe cablurile funicula- Gheorghe Popa şi dulgherul tul despre utilitatea propunerii,
Combinatul siderurgic din Hu­
relor. Totuşi, pasiunea pentru Petru Sicoie, au mai întârziat
nedoara, I.C.S. Hunedoara, fa­
brica chimică din Orăştie au în­

şeni însă, deşi în colectivul de registrat economii importante, trec luni de zile. Apoi, pînă cînd
se întruneşte colectivul de ino­
R e în n o iţi- v ă din timp \ invenţii şi inovaţii sînt un nu­ la termocentrala din Paroşeni, vaţii, mai trece o lună şi astfel,
măr mare de ingineri şi tehnioi- deşi au rămas pînă la sfîrşitul mii şi zeci de mii de lei se pierd
abonam entele la zia ru l | eni cu o înaltă calificare şi cu anului câteva săptămâni, econo­ din cauza acestor întîrzieri.
multă experienţă în producţie,
JSPUL SOCIALISMULUI“! mişcarea de inovaţii este privi­ miile rezultate în urma aplicării Tărăgănarea soluţionării unui Depun» pe iibreîcec cu
tă cu superficialitate. La slaba inovaţiilor nici azi nu se cunosc. însemnat număr de propuneri
activitate a cabinetului tehnic
A b o n a m en tele se fac la o fic iile p o şta le f Acest lucru îl dovedeşte faptul valoroase, nu a făcut altceva

că inovaţiile au fost premiate la •decât să frineze mişcarea de i-
contrrbue şi cercul A.S.l.T. din apreciere, cu sume dcstiil de —novaţi!- -şt spiritul • creator al
prin fa c to rii poştali şi d ifu za i ii întreprindere, care a adus un a- mari. Astfel, inovaţia „Adapta­ muncitorilor şi tehnicienilor.

v o lu n ta ri port prea mic la extinderea miş­ rea arzătoarelor de praf pentru In viitor, cercul A.S.J.T.. în

cării de inovaţii şi la munca de arderea gazului de sondă", a colaborare cu cabinetul tehnic,

SE329- fost premiată cu suma de 10.000 trebuie să elimine cît mai ur­

(ei. gent aceste neajunsuri. Este ne­

Deschiderea învăţămmtului agro-zootehnic Conform regulamentului de cesar ca şi comitetul de partid
premiere, la toate întreprinderile să analizeze contribuţia cabine­
se îace un antecalcul la inova­
să île privită cu toată răspunderea ţia acceptată pentru aplicare, pe tului tehnic şi a cercului A.S.l.T.
baza căruia se plătesc şi premi­ Ia atragerea colectivului de mun­
Au mai rămas puţine zile pînă Anul 'acesta, la gospodăria lotul demonstrativ de porumb. ile în funcţie de avantajele care citori în mişcarea de inovaţii şi
la deschiderea învăţământului, colectivă din Şibot trebuie să se De pe acest lot pe care colecti­ rezultă în procesul de producţie să îndrume activitatea acestora,
agro-zootehnic de masă. Acolo deschidă învăţământul agro-zo­ viştii au administrat îngrăşă­
unde organele raionale, tehnici­ otehnic pînă la 'data de 1 de­ minte minerale în cantitatea re­ prin aplicarea inovaţiei respec­ spre soluţionarea celor mai a-
enii agronomi ai sfaturilor popu­ cembrie. Colectiviştii aşteaptă cu comandată de agrotehnica dife­ tive. Acest antecalcul nu s-a tă­
lare şi cei din unităţile agricole nerăbdare acest eveniment. Ei renţiată, au cules nu mai puţin cut Ia termocentrala din Paro­ cute probleme legate de produc­
socialiste au fost preocupaţi de sînt dornici să înveţe' cît mai de 10.400 kg. porumb la ha. T-ot şeni. Datorită acestui fapt, azi
această problemă, pregătirile multe, să cunoască realizările nu se cunosc economiile care ţie.
necesare în vederea începerii ştiinţei şi posibilităţile de apli­ la cursurile agro-zootehnice, co­
cursurilor s-au efectuat din care în practică a metodelor fo­ lectiviştii au învăţat că porum­ I. GUDASZ
losite de fruntaşii recoltelor bo­ bul hibrid e mai productiv, în-
gate. Dar dorinţa lor nu este grăşămintele bacteriene aduc se obţin prin aplicarea celor 24 Q.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE INTERRAIONALA DEVA
nici pe departe' satisfăcută. Teh­ sporuri de recolte, şi multe alte
nicianul agronom Statîrîă A- lucruri folositoare. învăţământul de inovaţii. vinde cu plata în numerar şi în rate toate articolele de confec-
vram e străin de această fră­ agro-zootehnic a devenit deci Inginerul Ioan Varvari, şeful
mântare. Lui nici prin gînd nu pentru colectiviştii din Daia o Bttt PBOBBAMÚLBE ţiuni încadrate în reducerea de preţuri prevăzute de H.C.M. nr.
i-a trecut ca pînă îa data actu­ necesitate.
ală să recruteze cursanţii, să serviciului tehnic, membru în co­ 90.500 din* 28 august 1959. ;
stabilească tematica cursului şi Anul acesta activitatea tehnica
timP- ,„ şi organizatorică . a gospodăriei Printre aceste articole se numără: costume bărbăteşti,
Mai sînt totuşi cazuri cînd să fixeze data deschiderii învă­ colective e îndrumată de către lectivul de inovaţii şi Liviu Co-
ţământului. Cu muncile de cîmp inginerul agronom Marian Gri- pantaloni bărbăteşti, loden pentru bărbaţi şi femei, bluze etc.
tehnicienii sfaturilor populare s-a terminat şi. deci tovarăşul A- gore. Ar fi normal deci, ca ia bus, responsabilul cabinetului
vram are toate posibilităţile- să G.A.G. din Daia învăţământul a- tehnic, recunosc că colectivul de 25 noiembrie 1959 Rata minimă lunară la un salariu pînă la 1.000 Iei este
sau cei din gospodăriile colecti­ deschidă învăţământul agro-zo­ gro-zootehnio să fie deschis sau
otehnic în termenul stabilit. Dar Programul 1 : 7,30 Muzică u- de 75 lei, iar la un salariu de peste 1.000 lei rata minimă lu­
ve nu dau atenţia cuvenită^ des­ din constatările făcute se vede să se deschidă în curînd. Reali-, şoară ; 8,30 Suite simfonice ;
tatea este insă alta. Tov. ing. nară este de 100 lei. 1
chiderii noului an în învăţărnîn- c.ă deschiderea . şi funcţionarea Marian nu numai că nu a des-
în bune condiţiurii a învăţămân­ schis cursul, dar după cum se Valoarea minimă a unei cumpărături este de 500 lei.
tul agro-zootehnic de masă. tului agro-zootehnic de 1-ă 'gos­ 9,03 Buchet de melodii; 9,30
constată nu a făcut nici măcar Articolele de mai sus se găsescde vînzare în maga­
podăria colectivă din Şibot nu pregătirile necesare deschiderii. Vreau să ştiu !; 10,20 Muzică
Pînă cînd se mai Nu a stabilit tematica învăţă­ zinele noastre d in : Deva ( magazinele solduri din strada
aşteaptă? intră în preocupările tehnicia­ mântului, nu a recrutat cursanţii din opereie Iui Puccini; 11,03
nului agronom. ,E necesar ca lu­ şi nici nu a procurat materialul Dr. Petru Groza nr. 5 şi str. 23 August, nr. 27), O-
crul acesta să-l constate şi 'sec­ intuitiv. Mai mult chiar, pe tov. Muzică de estradă; 12,20 Din
ţiunea agricolă a Sfatului popu­ ing. Marian l-a surprins între­ 25 noiembrie 1959 noua literatură albaneză; 12,35 răştie (magazinul de confecţii din str. N. Bălcescu, nr. 5),
lar raional Orăştie şi să ia de barea despre deschiderea învătă-
La gospodăria agricolă colec­ urgenţă, măsurile competente. mîntului agro-zootehnic. Nu do­ DEVA : 12 rezultate exacte ; Din cîntecele şi dansurile po­ Sebeş (magazinul de confecţii din str. V. I. Lenin, nr. 52),
tivă din Şibot nu există inginer vedeşte oare acest fapt lipsă de ALBA IULIA : Tăunul ; Gei 44 ; poarelor ; 13,05 Concert de mu­ Alba Iulia (magazinul de confecţii din Piaţa 1 Mai, nr. 17)
agronom. De îndrumarea tehni­ La Daia, preocuparea preocupare ? BRAD: Oieko Dundici ; ILIA: zică uşoară ; 14,00 Muzică sim­ şi Ziatipa (magazinul de confecţii din str. I. V. Stalin, nr. 8).
La revedere, dominule Grock ; fonică ; 15,10 Din viaţa de con­
că a consiliului de conducere din este inexistentă ? ORĂŞTIE : Nauris ; Articolul cert a Capitalei; 16,15 Vorbeşte r ’n n n n p p n p /
gospodărie răspunde tehnicianul 420; HUNEDOARA: Nevasta Moscova !; 17,15 Ciclul „Simfo­
agronom Avram Stănilă de la Multe sînt de spus despre S-au redat aici doar două as­ ; întreprinderea Industrială de Stat ,,8 M a r t ie 5' ^
sfatul popular comunal. Nu pu­ pecte de felul cum se desfăşoară
tem spune că tovarăşul Avram munca şi realizările colectiviş­ pregătirile pentru deschiderea în­ mea'.oîntă ; HAŢEG : Edeş Ana ; nii de compozitori sovietici“ '; B u c u r e ş ti, S tr . O rz ă r i 15, T e l. 212235
nu a ajutat şi nu a îndrumat tilor din Daia. Oameni harnici văţământului agro-zootehnic de PETROŞANI : Vîrsta dragostei ; 18.00 In slujba patriei; 18,30
gospodăria colectivă din Şibot. şi hotărîţi, dăienii sînt mereu în masă în unele gospodării colec­ Săgeata albastră ; SEBEŞ : Fa­ Doine şi jocuri populare româ­ livrează pentru sectorul socialist
Dimpotrivă, în tot cursul anului, frunte. Anul acesta de pildă, de tive. Vina mare nu o poartă nu­
a acordat consiliului de condu­ la cultura porumbului, colecti­ voritul 13; SIMERIA: Serena­ neşti ; 19,45 Muzică distractivă S F O R I SI F R t N G h
cere şi brigadierilor sprijin teh­ viştii din Data au obţinut în mai tehnicienii care răspund di­ da mexicană ; LONEA : Legea romînească; 20,30 Muzică sim­
nic, i-a sfătuit să efectueze la medie 5.000 kg. la ha. iar de pe rect de învăţământul agro-zooteh­ mării; TEIUŞ : Născuţi în fur­ fonică romînească ; 21,00 Şcoa­
timp lucrările de întreţinere a unele parcele 7.000 kg. porumb nic ci şi secţiunile agricole ale tună ; ZLATNA : Un cântec din la şi viaţa ; 21,30 Din comoara în îoafe d im e n s iu n ile , p r e c u m ş i ş f e r g ă î o s r e d in Irînghii. f
culturilor, , să recolteze la timp ia ha. Producţia ridicată de po­ sfaturilor populare raionale care
culturile şi să are terenul cît rumb, de sfeclă de zahăr şi car­ nu controlează în suficientă mă­ caval; BARU MARE I O cursă folclorului nostru; 22,50 Con­ u f I—f u . / k J u j »—f b j u / »_t b—/ «__ t w
mai bine. Pînă aici totul e bine. tofi e rodul aplicării întocmai a sură munca desfăşurată de a-
Dar a uitat tov. Avram că fiind regulilor agrotehnice. ceştia. Este de datoria secţiuni­ obişnuită: APOLDU DE SUS: certul în La minor pentru violon- UNIUNEA RAIONALA A COOPERATIVELOR
tehnician agronom, are şi sar­ lor agricole ca înainte de des­ 1cel şi orchestră de Schumann; DE CONSUM ALBA
cina de mare răspundere de a fi Multe cunoşteau colectiviştii chiderea învăţământului agro-zo­ Frumoasele nopţi ? GĂLAN; 23.15 Concert de noapte ;
propagandist neobosit al noului din practica de cultivatori, dar otehnic, să conlroleze cu atenţie H1U E
din ştiinţa agro-zoote'nnică, de mai multe au învăţat din lecţi­ ca planurile de lecţii să fie în­ Umbrelă sfântului Petru.. Programul II i 14,07 Cântece
ile predate la cursurile agro-zo- tocmite după specifinii unităţii în p e rio a d a 15 X L — 15 X I I . 1959
a lupta pe toate căile pentru a- respective, .materialul intuitiv şi jocuri populare româneşti ; IM P fjE Ţ IJ flj F U lf lT E R E P U S E
plicarea în practică a metodelor otehnice din anii trecuţi. Eficaci­
noi de cultivare a planteloi şi tatea îngrăşămintelor minerale, să fie procurat în întregime, iar mmm mrmmimm 14.30 Emisiune literară; 14,50 h P L U G U R I q G R A P E fixe şi flexibile
de întreţinere a .animalelor în a fost cunoscuta teoretic ia deschiderea învăţământului să Valsuri de compozitori sovietici ; ¦ V ER M O R ELEh to cători nu-
scopul ridicării producţiei agri­ cursurile agrozootehnice, dar ea se facă la data fixată. 16.15 Muzică uşoară; 16,50 TREŢ ^ P R Ă Ş I T O R I PORUMB
cole. Una dintre aceste căi şi ă fost dovedită cu prisosinţă pe n S E M Ă N Ă T O R I G R IU Şi P O ­
cea mai accesibilă colectiviştilor, Centrul meteorologic Deva Curs de limba rusă; 17,20 Prin R U M B n P R E SE S T R U G U R Ii Z D R O ­
este învăţământul agro-zootehnic. comunică timpul probabil: R. P. Mongolă (Note de drum) ; B IT O R I ST R U G U R I i I R I G A R E
a B A TOZE P ORUMB ~
La gospodăria agricolă colecti­ PENTRU 24 ORE 17.30 Program muzical dedicat
vă din Şibot, învăţământul a- fruntaşilor în producţie din in­ Uneltei© se găsesc In depozitele
gro-zootehnic de masă organizat noastre din Alba Iulia şi Teius,
Vremea se menţine rece cu dustrie şi agricultură; 18,05
în anul trecut, şi-a arătat roa­ cerul mai mult senin. Vînt slab Concert de muzică din opere;
dele. Colectiviştii, aplicîndjn din direcţii diferite. Tempera­ 19.00 Prelucrări şi aranjamente
practică cele învăţate, au obţi­ de folclor ; 19,30 Teatru la mi­
nut producţii mari, au lucrat
mai raţiona! terenul făcîndu-1 tura în scădere, ziua între mi­ crofon : „Recolta de aur"; 21,15
mai fertil şi au îngrijit cores­ nus 4 şi 8 grade, iar noaptea Muzică populară romînească;
punzător "animalele. între minus 5 şi minus 10 gra­ 22,45 Serenade; 23,15 Muzică
de. Dimineaţa ceaţă locală. de cameră.

BULETINE DE ŞTIRI : 5,00,

PENTRU URMĂTOARELE 6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00,
3 ZILE 17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,52
(programul I), 14,00 16,00,
Vreme rece cu cerul schimbă­ 18.00, 2i',30, 23,00 (programul

tor şi temperatura în scădere. II).