Page 78 - 1959-11

N r. 15 30
C a m p io n a tu l reg io n al de fo tb al S-a încheiat turul categoriei A ducativ, se desfăşoară sub lo­ trecut, iar creşterea de sold re­
S E R IA l-a
Şantierul -Hunedoara—
Parîngul Lonea
1— 1 ( 1 - 1 )
Meciul restanţă dintre cele două*
echipe a fost interesant datorită unor
situaţii clare de gol dar pe care înain­ gu, Cîrstea (care au fost şi eliminaţi
tările ambelor echipe le-au ratat. Go­ din joc) şi Dilancea de la Rapid.
lul oaspeţilor a fost înscris de Bîr-
nea dintr-o poziţie clară de ofsaid.
Golul egalizator a fost înscris de Lap-
şanschi care a urmărit o minge tra­
să uşor la poartă de Iordan şi pe care
portarul Dima nu a putut-o reţine.
Arbitrajul lui Gheorghe Iovu (Alba
lulia) a fost slab. Acesta nu a fost
atent la faze 3înd decizii eronate.
Clasamentul
1. Minerul Aninoasa 11 7 1 3 34:13 15
2. C.F.R. Simeria 11 7 1 3 26:12 15
3. Dlnamo Orăştie 11 6 3 2 20:12 15
4. Victoria Călan 11 6 2 3 23:14 14
5. Parîngul Lonea 11 6 2 3 16:12 14
6. Minerul Vulcan 11 6 1 4 28:16 13
7. Dacia Orăştie 11 6 1 4 22:14 13
8. Şantierul Huned. 1 1 6 1 4 16:18 13
9. Minerul Ghelar 11 2 4 5 12:26 8
10. Minerul Petrlla 11 2 2 7 13:30 6
11. Cor-inul Huned. 11 1 1 0 8:30 3
12. Victoria Haţeg 11 0 3 8 1:22 3
S E R S A 31- a
Aurul Brad — Minerul
Deva 1—0 (0—0)
Meciul începe într-o notă de mare
luptă, -'ferind din primele minute faze
spectaculoase. Oaspeţii sînt cei care
atacă. Din min. 36 însă Minerul Deva
rămîne în 10 oameni prin eliminarea
Iui Şuşlariuc, pentru joc periculos. Cu:
toate acestea repriza se termină fără
nici un gol.
După pauză gazdele atacă insistent
şi în min. 74 Şlet, primeşte o pasă
de la L.urzacu şi do la 20 m. înscrie
impărabil: 1-0. Pînă la sfîrşitul jocului
reţinem „bara" din min. 85 a lui
Şlet.
A arbitrat bine D. Schi.tlder (Bucu­
reşti).
M. SUSAN
corespondent
Sebeşul Sebeş — Unirea
Alba lulia 1—0 (1—0)
Desfăşurată pe un teren desfundat,
partida a fost totuşi de un bun nivel.
Ambele echipe au făcut risipă de c-
nergie pentru obţinerea unui rezultat
cît mai bun. Oaspeţii au servit o re­
plică dîrză gazdelor lupiînd de la
egal la egal în tot timpul jocului.
In prima repriză fazele alternează de
la ti poartă la alta. La un atac, în
min, 23 Vintilă depăşeşte doi apără­
tori şi trimite la Cutean care înscrie
spectaculos pecetluind totodată şi sco­
rul întîlnirii.
M. RUGflNESCU
corespondent
Rapid Deva — Metalul
Cugir 0—2 (0—2)
Echipa Rapid, deşi a avut în min.
9, 39 şi 40 ocazii clare de a înscrie,
a ratat fie din cauza pripelii, fie din lip.
Baschet
Cupa
„30 Decembrie“
Cercul pedagogic al profesorilor de
educaţie fizică din oraşul Deva a or­
ganizat cu elevii din localitate o in­
teresantă competiţie de baschet dotată
cu cupa „30 Decembrie“. La această
competiţie participă 6 echipe de băieţi
şi trei de fete. Intîlnirile se desfă­
şoară sistem turneu.
Duminică, în sala şcolii pedagogice,
s-a desfăşurat prima etapă. Iată rezul­
tatele: Şcoala sportivă III — Şcoala
sportivă II (M) 24—34 (10—22), Şcoa­
la sportivă III — Şcoala sportivă II
(F) 24—29 (14—19), Şcoala medie
nr. 3 — Şcoala medie nr. I
(M) 29—64 (14—36) Şcoala medie
nr. 2 —i Şcoala sportivă I (M) 70—
22 (41— 11).
O bună impresie au produs elevii
E. Popa, E. Ciubean, A. Popovici, S.
Caşotă, Gh. Ringhel, Gh. Lazăr, S.
Sînjoan, T. Kunst şi alţii.
De reţinut faptul că jocurile au fost
concluse de elevi din anul III ai şco­
lii sportive de tineret. Etapa urmă­
toare se va disputa duminică 29 no­
iembrie a.c.
Prof. STELIAN POPESCU
corespondent
sa unul atacant care să şuteze la
poartă.
In prima repriză Metalul a avut
cîteva atacuri mai clare, două din ele
soldîndu-se cu golurile înscrise de
Orha (min. 41) şi Ancea (min. 44).
Meciul a abundat în durităţi şi ie­
şiri nesportive în care au excelat Lun-
C, F. R. Teiuş —
Aurul Certe] î —0 (0—0)
Departe de a satisface, cele două
echipe au făcut un joc slab. A lipsit
de ambele părţi concepţia şi voinţa de
joc.
Deşi gazdele au manifestat o supe­
rior;'"1- teritorială nu au putut con­
tretiftf datorită lipsei de eficacitate cît doara).
şi apărării bune pe alocuri a echipei
oaspe.
Singurul gol al partidei a fost în­
scris în repriza a Il-a dintr-o lovi­
tură de la 11 m.
A arbitrat foarte bine L. Sbora (Si­
meria).
I. CHIOREANU
corespondent
Locomotiva Alba luîia — 9. Metalul Crişcior 12 4 5 3 18:26
Metalul C rişcior 1—2 10. Rapid Deva 12 3 3 6 13:24
Jocul celor două echipe a plăcut în 11. Locomotiva Alba 12 2 2 8 15:32
general. S-a luptat mult pentru re- 12. Şurianul Petreşti 12 1 2 9 7:35
zuJiat în dauna calităţii. Mai eficace, 13. Aurul Certej
linia de atac a oaspeţilor a înscris de 14. Recolta Deva 12 1 0 11 7:48
două ori.
Recolta Deva —
Şurianml P etreşti 0— >
Datorită neprezentării la meciul din
etapa trecută echipa Recolta Deva a
fost exclusă din campionat conform
regulamentului. Meciurile disputate îna­ talul Gugir—Sebeşul Sebeş. Me­
inte de data de 15 noiembrie de Re­
colta Deva se omologhează cu rezul­
tatul de pe teren, iar de la această
dată pînă la sfîrşitul campionatului a: rianul Petreşti — Rapid Deva,
3—0. Recolta Deva—Locomotiva Alba.
C.S.M.S. laşi, Ştiinţa Timişoara şi Coranul Hunsdoara
w terminat pe primul loc în categoria i
SERIA l-a
Dinamo Galaţi—Unirea Foc­ Ştiinţa Craiova — Metalul G.S.M. Baia Mare—C. S. Tg.
şani 6— 1 (4— 1)
Unirea Iaşi — Foresta Făl­ Pompieru1 Bucureşti—F1acăra C.F.R. Cluj—Industria Sîrmei
ticeni 3—0 (1—0)
Prahova Ploeşti—G.S.M. Ră­ C.F.R. Timişoara — C. S. M. C.F.R. Arad — A.S.A. Sibiu
dăuţi 3—0 (0—0)
Gloria Bistriţa — Rulmentul Drubeta Tr. Severin — G.S.. C. S. Oradea — Rapid Cluj
Bîrlad 1 - 0 ( 0 - 0 )
Victoria Suceava — Ştiinţa
Bucureşti 1— 1 (1 — 1)
S.N.M. Constanţa — G.S.M.S.
Iaşi 0 - 2 (0— 1)
C.F.R. Paşcani—Victoria Bu­
zău 2—0 (0—0)
Clasamentul
1. C.S.M.S. Iaşi 13 11 1 1 42:10 23
2. Dinamo Galaţi 13 9 2 2 29:13 20
3. Prahova Ploeşti 13 5 5 3 23:16 15
4. Ştiinţa Buc. 13 6 2 5 23:13 14
5. Unirea Iaşi 13 6 2 5 17:14 14
6. Victoria Suceava 13 5 4 4 16:16 14
7. Foresta Fălticeni 13 4 4 5 20:19 12
8. Rulmentul Bîrlad 13 5 2 6 12:21 12
9. S.N.M. Constanţa 13 4 3 6 16:18 11
1 0 . C.F.R. Paşcani 13 4 3 6 11:19 11
11. Gloria Bistriţa 13 4 2 7 13:19 10
12 . C.S.M. Rădăuţi 13 4 2 7 17:37 10
13. Victoria Buzău 13 2 4 7 13:21 8
14. Unirea Focşani 13 1 6 6 13:29 8
Un reuşii spectacol fotbalistic
Aproape 10.000 de spectatori
au urmărit ultimul meci din a-
cest sezon al echipei Corvinul
Hunedoara, desfăşurat în com­
pania echipei A.M.E.F.A. Me­
ciul de „adio" din toamna a-
ceasta, a fost cel mai frumos
meci disputat la Hunedoara. As­
ta nu o spunem sub influenţa
faptului că echipa Corvinul a
clştigat la scor Intllnirea cu
A.M.E.F.A., cea de-a doua cla­
sată pînă duminică în seria a
Jll-a, ci pentru că timp de 90
de minute, spectatorii au fost
martorii unui reuşit spectacol
fotbalistic. In special In prima
repriză, hunedorenii au desfă­
şurat un fotbal de bună calita­
te. Punlnd în valoare posibili­
tăţile de care dispun ei, au fă­
cut in intllnirea cu. A.M.E.F.A.
o adevărată demonstraţie de
fotbal.
Chiar de la început s-a vă­
zut. intenţia oaspeţilor de a ju­
ca cu o apărare întărită, Mer-
cea jucînd pe linia mijlocaşilor.
DUMMUL SOCIALISMULUI
Aurul Zlatna —
U. M. Cugîr 3-—1 (2—0)
Oaspeţii au fost mai buni în jocul
de cîmp însă nu s-au ştiut descurca
în faţa porţii, apărarea gazdelor fă-
cînd un zid de nepătruns în care a
excelat portarul Barbu şi halful Man.
U. M. Cugir a greşit îndreptînd rămas totuşi pe primul ioc da­ Minerul din Lupeni. Scorul eta­ reşti, C.E.C.-ul era o instituţie jutat mai efectiv casele de eco­
toate mingile spre Huzum care n-a torită golaverajului, iar echipa pei a fost înregistrat la Bacău. exclusiv a marilor bancheri şi nomii din regiunea noastră. Ele
putut fructifica nimic.
Înaintarea Aurului în schimb a creat
faze foarte frumoase şi clare reuşind
să înscrie în min. 28 şi 36 prin Du-
daş şl în min. 78 prin Cristian.
Oaspeţii au înscris în min. 85 prin
Raţ dintr-o lovitură de la 16 m.
A arbitrat bine Şt. Staron (Hune­
GH. CIMPEANU
corespondent
Clasamentul
1. Aurul Brad 12 9 2 1 57: 6 20
2. Sebeşul Sebeş 12 8 2 2 26:10 18
3. Minerul Deva 1 2 7 3 2 38: 5 17 Iul o jiof bine
4. U. Al. cugir 12 7 3 2 24:11 17
5. Aurul Zlatna 12 6 3 3 26:18 15
6. Metalul Cugir 12 5 5 2 17:10 15
7. C.F.R. Teiuş 12 6 3 3 21:21 15
8. Unirea Alba 12 5 4 3 27:17 14
12 1 1 10 6:39
Medul Aurul Certej—Recolta
Deva a fost omologat cu rezul­
tatul de 0-3 şi nu 1—0 cît a
fost re teren.
ULTIMA ETAPĂ
U.M. Cugir—Aurul Brad, Me­
talul Crişcior—G. F. R. Teiuş,
Unirea Alba—Aurul Zlatna, Au­
rul Certej—Minerul Deva, Şu­
¦—----------------sţ^as — ------ — -----
SERIA ll-a
Tîrgovişte 2—0 (2—0)
Moreni 1—0 (0—0)
Reşiţa l—0 (Ö—0)
Craiova 3—0 (1—0)
Dinamo Piteşti — Ştiinţa Ti­
mişoara 0—0
Metalul Titanii Buc.—Metalul
Oţelul roşu 5— 1 (1—0)
Poiana Cîmpina — Ca-rpaţi
Sinaia 1—0 (0—0).
CiasamenUuS
1. Ştiinţa Timişoara 13 9 3 1 30:10 21
2. Poiana Cîmpina 13 6 4 3 18:13 16
3. Dinamo Piteşti 13 7 2 4 22:18 16
4. Flacăra Moreni 13 7 1 5 17:16 15
5. C.F.R. Timişoara 13 5 4 4 22:15 14
6. Ştiinţa Craiova 13 6 2 5 16:16 14
7. Pompierul 13 6 2 5 15:19 14
8. Metalul Titanii 13 6 1 6 18:18 13
9. Drubeta Tr. Sev. 13 3 5 5 15:16 11
1 0 . C. S. Craiova 13 3 5 5 17:22 11:
11. C.S.M. Reşiţa 13 4 2 7 23:23 10
12. Met. Tîrgovişte 13 4 2 7 18:22 10
13. Metalul O. Roşu 13 4 2 7 19:30 10
14. Carpaţi Sinaia 13 2 3 8 13:25 7
.................. «*C«44fO
Această tactică nu a dat Insă
rezultate deoarece hunedorenii
au atacat clar şi au creat dese
situaţii de got pe care le-au şi
fructificat. La o astfel de oca­
zie (min. 11), In urma unei
combinaţii reuşite Intre Zapis
şi R. Tudor, ultimul îl deschi­
de pe Oprea care cu un şut ful­ blicul spectator a aplaudai în­ pul suspendării aprovizionării cu
gerător înscrie. In min. 24, Pîr- delung pentru jocul bun desfă­ petrol prin Suez după agresiu­
vu centrează şi Radu Tudor şurat de ambele echipe. De da­ nea anglo-franeo-israeliană care
dintr-un plonjon, reia specta­ ta aceasta trebuie să .eviden­ a blocat Canalul de Suez.
culos cu capul In poartă: 2—0.. ţiem întreaga formaţie hune- Diferitele bazine carbonifere
La 6 minute după aceasta, Pop cloreanâ In frunte cu antreno­ au fost lovite în mod inegal de
de pe extremă centrează în par­ rul ei îlie Sapu.
tea opusă a terenului şi Oprea A arbitrat foarte bine P. Ra-
tot dintr-un plonjon, reia cu paport ( Bucureşti) formaţiile :
capul înscriind: 3—0.
Im reluare, tot hunedorenii
sînt cei care au iniţiativa, des-
fâşurlnd un joc bun In care
mijlocaşii mută jocul de pe o
parte pe alta unde atit Pop cît
şi Oprea s-au descurcat bine. A.M.E.F.A.: Kiss — luhasz,
¦La numai 11 minute după relua­ Duşan, Boitoş — Salin, Rădic lună.
re, Zapis, după o cursă specta­ — Ristin, Oroszeghi, Mercea, După minele din Belgia, cele
culoasă înscrie al patrulea gol. Rainich, Ciobotă.
După ce Radu Tudor, rodea­
Pag. 3
99 Săptămîna economiei<3H
Printr-o hotărîre a Consiliu­ general al caselor de economii
lui de Miniştri, în acest an în­ şi consemnaţiuni din regiune, eî
tre 23 şi 30 noiembrie în întrea­ fiind astăzi de 20 de ori mai
ga ţară se organizează „Săptă­ mare ca în 1952. Volumul
mîna economiei". Această im­ depunerilor în arini 1959 este cu
portantă acţiune de interes ob­ 5 ia sută mai mare decît în pe­
ştesc, cu caracter economic şi e- rioada corespunzătoare a anului
zinca „Fiecare cetăţean — un alizată pe cele ,» luni care au
depunător activ la casele de e- trecut, este cu 39 la sută mai
conomii".
la fotbal mare decît pe aceeaşi perioadă
Scopul „Săptămînii economi­ a anului trecut.
Duminică s-a încheiat pri­ Steagul roşu a terminat sezo­ ei" este de a întări încrederea
ma parte a campionatului cate­ nul neînvinsă. Performerele eta­ populaţiei în casele de economii, Aceste succese se datoresc în­
goriei A la fotbal. pei au fost Jiul şi Ştiinţa. Echi­ de a lărgi rîndurile depunători­ drumării primite din partea or­
lor de Ia oraşe şi sate, de a spo­ ganelor de partid şi sprijinul a-
Ultima etapă a turului s-a pa campioană, Petrolul, a cîşti- ri volumul de depuneri la case­ cordat de sfaturile populare re­
caracterizat printr-o luptă dîr­ gat. greu acasă In faţa echipei le de economii. Dacă în trecut, gional şi raionale. în acest an,
ză, C.C.A., învinsă la Cluj, a în regimurile burghezo-moşie- comisiile de sprijin C.E.C. de
pe lîngă sfaturile populare au a-
Rezumate!© ulfimei etape CLASAMENTUL exploatatori care o foloseau în au analizat activitatea caselor
scopul măririi beneficiilor lor, de economii, luînd o serie de
Rapid Bucureşti—St. roşu Or. I. C.C.A. 11 8 0 3 28:14 16 azi, casele de economii sînt in­ măsuri pentru dezvoltarea acţi­
11 5 6 0 26:16 16 stituţii care cuprind largi mase unilor de depunere în toate în­
Stalin i _ i ( 1— ţi) 2. Steagul roşu 11 5 3 3 18:12 13 populare de la oraşe şi sate. Nu­ treprinderile, instituţiile şi în
11 5 3 3 19:15 13 mărul depunătorilor la casele dc mediul sătesc. întocmind planuri
Dinamo Buc.—Farul Constan­ 3. Dinamo Bacău 11 5 3 3 12:11 13 economii este astăzi de peste concrete pe fiecare membru din
ta 1— 1 (0—0) 4. Farul 11 4 4 3 21:15 12 două milioane şi jumătate, reve­ comisie.
5. U.T.A. 11 3 4 4 16:22 10 nind un libret la trei gospodă­
Ştiinţa Cluj — G. G.A. Bucu­ 6. Petrolul 11 3 3 5 14:14 9 rii. Faţă de anul 1938, numărul Rezultatele acestui sprijin sînt
reşti 2— 1 (2— 1) 7. Ştiinţa depunătorilor muncitori este de cît se poate de bune. Astfel, co­
11 2 5 4 9:12 9 24 de ori mai mare, al ţăranilor misia dc sprijin de la Trustul
Petrolul Ploeşti—Minerul Lu- 8. Rapid de 27 de ori iar al funcţionari­ minier Deva a organizat depu­
peoi 2— 1 (0—0) 1 1 2 3 6 15:18 7 lor de 11 ori mai mare. nerea premiilor salariaţilor pe
9. Dinamo Buc. libretele de economii. Rezultate
Jiul Petroşani—U. T. Arad 11 2 3 6 12:23 7 Greşterea continuă a număru­ bune s-au obţinut şi îa între­
11 2 3 6 9:27 7 lui de depunători şi a soldului prinderea D.C.A. din Deva şi în
2 - 0 (1—0) 10. Progresul general la casele de economii, alte întreprinderi.
constituie o puternică manifes­
Di-namo Bacău—Progresul Bu­ 11. Miner'“ tare a încrederii poporului nos­ In şcoli, această acţiune se
tru în trăinicia economiei naţio­ dezvoltă cil mult succes. Sub lo­
cureşti 3—0 (1—0) 12. Jiul: nale, o manifestare a încrederii zinca „Fruntaş Ia învăţătură —
în statul nostru democrat-popu­ fruntaş în economii“’ peste 80
lar. Dacă în 1952 numărul depu­ la sută din elevi sînt depunători
nătorilor în regiunea noastră era la C.E.C., Fruntaşe pe regiune
relativ mic, în anul 1959, numă­ sînt şcoala „dr. Petru Groza"
rul depunătorilor a crescut de din Deva, şcoala elementară din
peste 4 ori ş? jumătate ajungînd Vulcan, şcoala elementară din
Ultimul meci din turul cam­ Sereş care şutează puternic dar să avem astăzi mai mult de Zam ş.a.
pionatului categoriei A al echi­ Crîsnic respinge. 118.000 depunători din rundul
pei Jiul în compania formaţiei muncitorilor, tehnicienilor, ingi­ Organizarea „Săptămînii eco­
U.T.A., a prilejuit un bun spec­ Jiul atacă in continuare şi în nerilor, ţăranilor şi funcţionari­
tacol fotbalistic. Cei peste 5.000 min. 37 reuşeşte să concretize­ lor, revenind pe regiune un li­ nomiei" trebuie să constituie un
de spectatori au fost pe deplin ze. O combinaţie frumoasă Intre bret de economii la patru locui­
satisfăcuţi de jocul prestat de Gabor, Toth, Tîlvescu, şi ulti­ tori. Se evidenţiază în mod de­ prilej deosebit pentru toţi oame­
cele două echipe, meci soldat mul. şutează puternic la poartă, osebit raioanele Petroşani cu un
cu o victorie meritată a echipei de la 20 m. sus In colţ; 1—0. libret de economii îa doi locui­ nii muncii din regiunea noastră
gazde. tori. Hunedoara cu un libret de
Im reluare, gazdele sînt din de a face să crească numărul
încă din primele minute de nou în atac. După numai două economii la 3 locuitori. Deva un
joc, .Jiul porneşte la atac ra- minute, Toth sezislnd o greşeală depunătorilor şi al depunerilor
tînd de puţin deschiderea sco­ a apărării oaspeţilor are o ma­ libret de economii îa 5 locuitori
rului ; Cotnari salvează în ulti­ re ocazie de gol dar.., ratează etc. la casele de economii. Aceasta
mă instanţă. Jiul domină cu trăgînd pe lingă poartă. In. min.
insistenţă în primele 10 minute 65, Farkaş şutează puternic, de A crescut de asemenea soldul va fi atît în folosul fiecăruia cît
di joc, Insă apărarea arădană şi la 30 m., dar portarul Coman
In special Coman face faţă cu reţine spectaculos. Minutele 68 şi în folosul patriei noastre.
succes, scorul rămînînd alb. A- şi 72 pun In pericol poarta lui
poi, oaspeţii îşi. revin şi reu­ Crîsnic dar situaţiile sînt lămu­ IOAN CLEJ
şesc să iniţieze cîteva acţiuni rite fie de portar, fie de Panait,
frumoase, care nu periclitează care a făcut un joc- bun. In min. director al Direcţiei
Insă poarta lui Crtsnic. In min. 75, Jiul are o mare ocazie, dar
Gabor se bîlbîie şi dă posibili­ regionale C.E.C.
13, IJ.T.A. beneficiază de o lo­ tatea lui C.oman să reţină.
vitură .tthprfi, Floruţ trimite la
¦In min. 83, Nertea fructifică
La canfina slafisi C. F. R. — Simeria
In ultima vreme, la cantina .Magazia de alimente, bucătă­
staţiei C.F.R.. din „Sjmeriia, cali­ ria şi sala de.,deservire sînt men­
tatea mesei a fost mult îmbu­ ţinute în stare curată.
o acţiune la care a contribuit nătăţită. O preocupare deosebită
în această privinţă a avut-o co­ Pentru buna deservire a abo­
întregul atac, pecetluind scorul naţilor cantinei, muncesc cu
partidei la 2—0.
Oaspeţii' atacă în continuare, mitetul sindical de linie, care multă conştiinciozitate tovarăşii
dar scorul nu mai poate fi mo­ a îndrumat administraţia can­ loan Drăgan, Elena Bechiu, Ro­
SERIA Hl-a dificat. tinei, să facă aprovizionarea cu zalia Muresan şi alţii.
alimente şi zarzavaturi în can­
S. BALOIU C. HORVATH
tităţi suficiente.
corespondent corespondent
------------------- "•.Ţ--"7-------------------
Mureş 6—0 (3—0) Criza cărbunelui din ţările Europei
Gîmpia iurzii 2—2 (2—0)
occidentale
1 - 3 (1-1)
2— 1 (2—0) In ultimă vreme în Europa ploatări carbonifere din 135 {râncezi. Această acţiune face
Recolta Oarei — Chimia Fă­ occidentală continuă să se ac­ şi-au redus activitatea. La în­ parte din noul proiect guverna­
centueze criza din industria car­ ceputul acestui an, şomajul par­ mental care prevede reducerea
găraş 4—L ' ( l - l ): ţial a lovit 280.000 de mineri producţiei carbonifere a Franţei
Corvirtil Huned. —A.M.F..F.A. boniferă. Ţările participante la din bazinul Ruhr dintr-un total cu 10 pînă la 20 milioane tone,
G.E.C.O. (Comunitatea Europea­ de 420.000. cantitate echivalentă cu impor­
Arad. 5 - 0 (3M0j nă a Cărbunelui şi Oţelului) nu tul de cărbune din S.U.A.
Tractorul Or. Stalin — Gaz mai pot face faţă- imenselor sto­ In Anglia criza din industria
Criza din industria carbonife­
Metan f lediaş 1— 1 (0—0) ră a ţărilor Europei occidentale
a produs un val de nemulţumiri
Oasamenful curi de cărbune nevîndut,. acu­ carboniferă se manifestă cu o în rîndul minerilor. In ultima
vreme îndeosebi în bazinul Ruhr,
1. Corvinul Huned. 13 8 3 2 30:12 19 mulate, pe platourile minelor. A deosebită tărie. Potrivit cifrelor au loc mari demonstraţii, mitin­
oficiale, stocurile de cărbune ne­ guri de protest, marşuri ale oa­
2. A.S.A. Sibiu 13 5 6 2 28:15 16 devenit cît se poate de clar fap­ vîndut depăşesc 20 milioane menilor muncii. Aproximativ
tone. Pentru a face faţă acestei 60.000 de mineri au organizat
3. C.S. Oradea 13 7 2 4 23:18 16 tul că G.E.G.O., nu mai poate situaţii, comisia pentru adminis un marş la Bonn. Numărul lor
irarea minelor de cărbune — or­ ar fi depăşit 200.000, dacă mă­
4. C.S.M. BaiaM. 13 5 5 3 24:14 15 face fală crizei care continuă să ganismul care controlează mine­ surile autorităţilor nu ar fi îm­
le naţionalizate — intenţionează piedicat zeci de mii de demon­
5. Recolta Cărei 13 6 3 4 23:19 15 se accentueze în ultimii ani. să propună un plan de „econo­ stranţi să participe !a această
mii“ şi reducere artificială a manifestaţie de protest.
6. A.M.E.F.A.Arad 13 7 1 5 13:15 15 Potrivit datelor publicate de
producţiei. In primul rînd se vor împotriva concedierilor şi pen­
7. C.F.R. Cluj 13 6 1 6 16:15 13 G.F.C.O., la sfîrşitul lunii sep­ „tăia în mod drastic“ fondurile tru mărirea salariilor continuă
alocate pentru exploatările car­ să fie în grevă minerii englezi
8. Tracf. Or. Stalin 13 3 6 4 16:14 12 tembrie a acestui an, în şase bonifere, producţia de cărbune din K.ilnhurst (York-Shire). In
9. Ind. Sîrmei C. T. 13 3 6 4 21:19 12 ţări membre ale Uniunii, stocu­ semn de solidaritate cu aceştia,
10. Gaz Metan Ated. 13 3 5 5 17:23 11 rile de cărbune nevîndut au a- au declarat grcyă peste 8.000
de mineri englezi de la cinci
11. Chimia Făgăraş 13 4 2 7 18:26 10 juns la un nivel maxim în peri­ mine din această regiune. Par­
ticipanţii la demonstraţiile mi­
(3 3 4 6 14:22 10 oada postbelică — 36 milioane nerilor din Matchan au adoptat
o rezoluţie în care cer guvernu­
12. Rapid Cluj 13 3 3 7 11:21 9 tone. Din acestea, pesie 11 mi-. lui englez să Introducă ziua de
lucru de 7 ore pentru lucrările
13. C.F.R. Arad 1ioane tone aparţin Germaniei din subteran, să sporească dura­
occidentale. 10,7 milioane Fran­ ta concediilor şi să mărească
914. C.S. Tg. Mureş 13 4 1 8 11:32 ţei, 7,6 milioane tone Belgiei pensiile de bătrîneţe şi invalidi­
tate.
Acţiuni ale muncitorilor mi­
etc.
neri împotriva planurilor patro­
Reţetele propuse de înalta nale de închidere a minelor, au
Autoritate a C.E.C.O. pentru re­ loc în toate ţările Europei occi­
dentale,
ză două ocazii clare, şi Zapis zolvarea acestei situaţii nu au va fi redusă de la aproximativ
putut determina o revenire la 11 milioane tone anual, la ~ In faţa acestei situaţii, cînd
trage în bară o lovitură de la milioane tone, iar numeroase forţele coalizate ale trusturilor
16 m., în min. 35 se înscrie cel normal, deoarece exporturile de mine vor fi închise, numărul europene, acţionează în comun,
de-al cincilea gol. Oprea îl1 cărbune ale S.U.A. în aceste muncitorilor mineri se va redu­ storcind mari profituri de pe
lansează pe Zapis şi acesta ţări au continuat să crească. ce considerabil. Pînă acum în spinarea oamenilor muncii din
şutează sec stabilind scorul fi­ Creşterea importurilor acestor acest an au fost închise. 30 de aceste ţări, minerii acţionează
nal. ţar: în ultimii ani este un re- mine şi pînă la sfîrşitul acestui tot mai uniţi pentru a impune
zultat al contractelor pe termen an este prevăzută închiderea a patronilor şi guvernelor adopta­
La terminarea partidei, pu­ lung încheiate cu S.U.A. în tim­ rea de măsuri menite să învio­
încă şase. reze producţia extractivă, dînd
de lucru tuturor minerilor.
De asemenea, Federaţia naţio­
nală a cărbunelui din Anglia a C. OPR1CA 1
făcut cunoscut că anul viitor ur­
mează să fie închise încă 40 de
mine clin care cauză 40.Q00 de
criză. In general bazinele bel­ mineri vor rămîne fără lucru.
giene — şi îndeosebi cele din In Franţa cu toate că a fost
redusă considerabil producţia
CORVINUL HUNEDOARA : sud — prost utilate şi greu de
Niculescu I — Niculescu II, Na- exploatat, au fost cele mai pu­ industriei extractive, nu se în­
. cu, Molnar — Tătaru, Balint — ternic lovite. Aproape toate ba­ trevăd totuşi perspectivele unei
Pop, Pîrvu, Zapis, Radu Tudor, zinele carbonifere din Belgia au lichidări a stocurilor de cărbune
Oprea. fost nevoite să-şi reducă activi­ nevîndut. Cercurile patronale
tatea. iar in vara acestui an franceze urmînd exemplu! cer­
80.000 de mineri din 136 000, au curilor patronale belgiene, şi ai
şomat în medie şapte zile pe înaltei Autorităţi a C.E.C.O., au
luat hotărîrea de a închide une­
le bazine carbonifere declarate
„nerentabile“, lăsînd pradă şo­
din Germania occidentală au majului peste 60.000 de mineri
M1RCEA NEĂGU fost cel mai greu lovite. 112 ex-