Page 79 - 1959-11
P. 79
Pag. 4 m u MUE 'SOCIALISMULUI Mr. ?53G
Vizita lui Ai. Mikolao în Mexic
Cuvtntarea rostită în fa ţa ori mai mare decît al acelora ca mijloc de soluţionare a
m uncitorilor de la pregătiţi în Statele Unite. Aici problemelor dintre state. In
Com binatul „Industriaş nu mai avem ce să ajungem din lături cu „războiul rece",
de A basto“ din M exico urmă. Să ne ajungă din urmă mai multă încredere între
C ity ei pe noi (Aplauze). popoare. Să ne respectăm reci
Vizita în R. O. Germană MEXICO CITY 23 (Agerpres) Sateliţii noştri artificiali ai proc şi să nu ne amestecăm în
a delegaţiei de partid şi TASS anunţă: Luînd cuvîntul Pămîntulm au ajuns înainte în treburi străine. Fiecare poale
la Combinatul frigorific pentru cosmos şi sînt mai mari. Cel să rămînă la ideologia sa şi
NEW YORK 23 (Agerpres). vităţii de anul trecut a acestor ştiri care sfat în contradicţie guvernamentale a prelucrarea cărnii „Industriaş de-al treilea satelit îşi conti cînd ea trebuie schimbată, să
TASS aqunţă : In cadrul şedin forţe şi se acordă o mare aten flagrantă cu acest mod de a in R. Cehoslovace de Abasto", A. I. Mikoian, nuă şi acum mişcarea în jurul şi-o schimbe singur deoarece a-
ţei plenare din 21 noiembrie, A- ţie finanţării for. In raport se terpreta rolul forţelor armate prim-vicepreşedinte al Consiliu Pămîntulm. Ştiinţa şi tehnica ceasta este o chestiune internă
dunarea Generală a O.N.U. a arată că forţele armate extra extraordinare ale O.N.U. Se BERLIN 23 (Agerpres). De lui de Miniştri al U.R.S.S., a sovietică au atins asemenea care priveşte pe fiecare om şi
terminai discutarea unor proble ordinare ale O.N.U. se află în- ştie, de pildă, a arătat Sobo- legaţia de partid şi guvernamen subliniat primirea extrem de culmi îneît stînd în cabinetul pe fiecare popor. Să desfăşurăm
me de pe ordinea de zi a celei tr-o situaţie critică din cauză lev, că Araibia Saudită obiectea tală a R. Cehoslovace, în frunte călduroasă făcută oaspeţilor so său, savantul nostru dă o co întrecerea paşnică, să ne între-
de-a 14-a sesiuni a Adunării. că statele membre aile O.N.U. ză deschis împotriva staţionării cu A. Novotny, prim-secretar al vietici la acest combinat. mandă, şi laboratorul care zboa cem pentru ridicarea nivelului de
nu alocă fondurile necesare în în continuare a trupelor O.N.U. C.G. a! Partidului Comunist din ră în jurul lumii, recepţionînd a- trai al poporului, pentru ferici
După cum s-a mai anunţat, treţinerilor. După cum reiese din în regiunea litoralului golfului Cehoslovacia, preşedintele Repu El a declarat că trebuie să rea sa (Aplauze, aclamaţii:
Adunarea Generală a aprobat raport, numărul statelor care Acaba şi că această staţionare blicii Cehoslovace, care se află renunţe la cuvîntarea pregătită ceastă comandă fotografiază par „bravo“).
în unanimitate rezoluţia pe mar refuză să plătească pentru în este pfivită ca o anexiune a u- în Republica Democrată Germa dinainte deoarece în aceasta nu tea invizibilă pentru noi a Lunei,
ginea raportului comisiei O.N.U. treţinerea forţelor armate extra nei părţi a teritoriului statului nă, a început Ia 21 noiembrie ţinuse seama de atmosfera ca developează şi printr-o instalaţie D ejunul o ferit de Camera
pentru dezarmare. Adoptînd a- ordinare creşte an de an. In suveran. călătoria sa prin ţară. re s-a creat.
ceastă rezoluţie, Adunarea a ho- 1957 nu au plătit 27 de state, de televiziune transmite aceste industriei prelucrătoare
tărît că comisia O.N.U. pentru anul trecut — 39 de state, iar Acest lucru dovedeşte încă o După cum transmite agenţia Nu găsesc cuvinte, a spus fotografii pe Pămînt. Iar foto
dezarmare va fi alcătuită ca şi anul acesta — 61 de state. dată că acţiunile care au fost ADN, oaspeţii cehoslovaci au vi A. I. Mikoian, prin care să-mi ex
pînă acum din reprezentanţii întreprinse încălcîndu-se Charta zitat combinatul electrochimie prim satisfacţia pentru primirea grafiile acelei părţi a Lunei pe din M exic
tuturor statelor membre ale Delegaţia sovietică a arătat O.N.U. şi care afectează drep de la Biitterfeid. care mi s-a făcut în întreprin care nimeni nu a văzut-o nici
O.N.U. Adunarea a hotărît să în repetate noduri că toate turile suverane ale statelor, pot derea dv. Gazda noastră de as odată apar în ziare. Pe aceste ''MEXICO CITY 23 (Ager-
predea acestei comisii toate do cheltuielile de întreţinere a for crea complicaţii foarte grave şi Noî oraşe şl ©rgaraizafîi tăzi şi prietenul nostru Ernesto fotografii este scris: „Produs în preş). — Corespondenţii TASS
cumentele, propunerile şi dările ţelor armate extraordinare ale pot avea urmări dăunătoare pen dîn Franfa îl invită pa Santos Galindo, conducerea teh U . R . S . S (Aplauze). Fie ca anunţă: La 21 noiembrie, Ca
de seamă cu privire la discuta O.N.U. trebuie să fie suportate tru pace. N. S. Hiruşcf’ov nică a întreprinderii şi munci Statele Unite să ne ajungă din mera industriei prelucrătoare
rea problemei dezarmării în ca în întregime de statele care au torii ne-au acordat cea mai cor urmă şi în aceasta. Se înţelege din Mexic a oferii un dejun în
drul celei de a 14-a sesiuni. săvîrşit agresiunea şi oare Ire- Reprezentantul U.R.S.S. a de PARIS 23 (Agerpres). TASS dială ospitalitate. In ochii mun că eu nu propun ca ele să ne cinstea lui A. I. Mikoian, prim-
buie să poarte atît răspunderea clarat că delegaţia sovietică este anunţă: Zilnic noi oraşe şi or citorilor dv. văd un izvor nese ajungă din urmă în ce priveş vicepreşedinte al Consiliului de
A fost supus examinării A- politică, cît şi cea materială împotriva propunerilor ca O.N.U ganizaţii din Franţa îl invită pe cat de bunătate, o asemenea te rachetele intercontinentale de Miniştri al U.R.S.S. Camera in
dunării Generale şi un nou ra pentru această agresiune. să suporte cheltuielile de între N. S. Hruşciov, şeful guvernu bogăţie de sentimente, de nă luptă, pentru că noi vrem să se dustriei prelucrătoare joacă un
port al secretarului general al ţinerea forţelor armate extraor lui sovietic, să le fie oaspete în zuinţe spre mai bine, de dorin lichideze toate armamentele e- rol important în viaţa econo
O.N.U. cu privire la forţele ar In cadrul şedinţei Adunării dinare în regiunea egipteană a timpul apropiatei lui vizite în ţă de muncă, incit, aici nu e ne xistente şi la noi, şi ta pi. mică a Mexicului. Cei 16.000
mate extraordinare ale Organi Generale, poziţia delegaţiei R.A.U. şi că nu se consideră Franţa. După cum transmite a- voie nici de cuvinte, nici. de de patroni — membri ai Came
genţîa France Presse, Camera traducător. In ce priveşte volumul pro rei — reprezintă principalele ra
zaţiei Naţiunilor Unite. Aceste U.R.S.S. a fost expusă de A. A. legată de anga jamente care ar agricolă a Departamentului Guv ducţiei materiale, într-adevăr,
de Dome a hotărît să-i invite pe A. 1. Mikoian a lăudat, com noi sîntem încă în urma Sta muri ale industriei mexicane.
forţe armate au fost create Sobolev. Unele cercuri, a spus reclama participarea Uniunii So înaltul oaspete să viziteze Guy binatul, mecanizarea sa, utila telor Unite ale Americii. Noi Această asociaţie a patronilor,
de Dome şi regiunea masivului jul modern, curăţenia şi ordi nu ascundem acest lucru popo cea mai mare din Mexic, ia po
prlntr-o hotărîre a Adunării Ge el, vîntură intens ideea că for vietice la finanţarea acestor central. nea. rului, ci i-o spunem. Acum însă ziţie în apărarea capitalului na
mergem rapid pe urmele State ţional. Camera se pronunţă pen
nerale acum trei ani, în timpul ţele armate extraordinare ale trupe. Profesie împofriva Întreprinderea dv., a spus el, lor Unite. Paşii noştri, sînt a- tru controlul asupra investiţii
mi-a plăcut şi pentru că ea a- tit de vizibili îneît Congresul lor de capital străin, împotri
agresiunii anglo-franco-israelie- O.N.U. staţionate pe teritoriul Delegaţiile ţărilor socialiste parţine oamenilor, este o în S.U.A. a analizat de cîteva ori va influenţei capitaliştilor stră
treprindere obştească. In Statele problema termenului concret la ini, asupra economiei şi po
ne împotriva Egiptului. După unui stat suveran nu ar aduce au votat împotriva propunerii Unite ale Americă se consideră care îi vom ajunge din urmă. liticii ţării, împotriva îngrădi
că poate produce bine numai Ei procedează bine, căci meri rii comerţului internaţional, pen
cum se ştie, această hotărîre a prejudicii intereselor acestui preşedintelui Adunării Genera acela care fuge după profituri tă să studiezi această proble tru relaţii comerciale cu toate
mari. Întreprinderea dv. este o mă. Cei mai serioşi de acolo, ţările lumii.
fost adoptată încălcîndu-se prin stat, ci ar sluji doar la men le de a lua act de raportul se întreprindere municipală, aşa consideră că sarcina pe care
am înţeles de la directorul ge ne-am propus-o va fi îndepli La dejun au participat cîteva
şipiile Ghartei O.N.U. ţinerea păcii şi securităţii în cretarului general cu privire neral, şi nu-şi propune să ob nită într-un termen apropiat de sute de membri ai Camerei. En-
ţină profituri. înseamnă că nu cel fixat de noi. rique Vera Blanco, vicepreşe
In raportul secretarului gene Orientul apropiat şi mijlociu. In la forţele armate extraordinare există stimulentul care în nord dintele Camerei, a rostit o cu-
este considerat factorul, princi Este cazul să punem o între vîntare.
ral se face o apreciere a acti- ultimul timp însă au parvenit ale O.N.U. pat. Cred că nu veţi realiza bare nu dv., ci celor de la nord
însă mai puţine succese. de dv. De ce se neliniştesc ei A luat apoi cuvîntul A. 1.
.,, , »«»“ «o .............. ..... (Aclamaţii : Bravo, adevărat!). atît de mult că noi îi vom ajun Mikoian, care a fost întîmpinat
ge din urmă şi îi vom depăşi ? cu aplauze de toţi cei prezenţi.
Declaraţia delegaţiei sovietice la O. N. V. în teroare: franchisfe Noi, a subliniat 'A. I. Mikoian, Doar nu vrem să realizăm a- Cuvîntarea lui A. I. Mikoian a.
sîntem desigur minări de suc ceasta pe seama lor, ci pe sea fost întreruptă în repetate rîn
legătură cu încercările de a impune Adunării PARIS 23 ţAgerpres). — Din iniţia cesele noastre şi ne bucurăm de ma noastră, prin munca noas duri de aplauze si a fost ascul
tiva Comitetului francez pentru apăra ele. Ne bucurăm însă şi de suc tră. De ce au putut ei pe vre tată cu o deosebită atenţie de
cesele celorlalte popoare, îndeo muri să depăşească Anglia, către membrii Camerei, asupra
Generale discutarea aşa-numitei probleme ungare rea victimelor franchismukti, în seara sebi de succesele pe care le con Franţa, care cîndva, au fost cărora a produs o puternică im
zilei de 22 noiembrie, în sala Pleyei statăm astăzi la dv. Avem pla presie.
nuri mari. Cu 42 ani în urmă, mai bogate decît Statele Unite
NEW YORK 23 (Agerpres). ristică pentru momentele cele importantă ca dezarmarea gene din Paris a avut loc un mare miting ale Americii, iar noi, Uniunea Membrii Camerei au manifes
TASS anunţă: La 21 noiembrie, mai întunecate ale „războiului rală şi totală. a! oamenilor muncii. înaintea Marii Revoluţii Socia Sovietică, nu le-am putea ajun tat multă căldură in cursul în-
delegaţia sovietică la cea de a rece“ nu poate fi apreciată alt ge acum. din urmă şi depăşi ? Uluirii cu A. I. Mikoian.
14-a sesiune a Adunării Gene fel decît ca o acţiune contrară După părerea delegaţiei so Avocatul Niooli Dreyfus, care a vi liste din Octombrie, Lemn a Ce este nefiresc în aceasta ? Ci
rale a O.N.U. a publicat urmă spiritului colaborării şi submi- vietice, orice discuţie în legă zitat recent Spania făcînd parte din ne a conferit Statelor Unite In după-amiaza zilei de 21
toarea declaraţie pentru presă nînd acest spirit care a început tură cu aşa-numita „problemă delegaţia internaţionali a juriştilor, a spus că Rusia înapoiată trebuie monopolul de a fi veşnic înain noiembrie, A. I. Mikoian a vi
în legătură cu încercările de a să se cristalizeze în relaţiile din ungară“, care este născocită şi vorbit despre cruntele represiuni şi ru zitat Palatul Naţional unde a
se impune Adunării Generale a tre state sub influenţa destinde provocatoare, ar servi doar in şinoasa samavolnicie judiciară a auto să crească atît de mult îneît să admirat picturile murale ale lui
O. N. U. discutarea aşa-numitei rii încordării internaţionale din tereselor duşmanilor îmbunătăţi rităţilor francii iste.
ultimi !tfreme. rii relaţiilor internaţionale, nu depăşească cete mai. bogate ţări te? (Aplauze). Cred că va veni Diego Rivera. In seara aceleiaşi
probleme ungare. mai scopurilor adepţilor conti Cunoscutul scriitor comunist fran
^Se eTeează situaţia regretabilă nuării „războiului rece“. De a- cez Pierre Courtade a asigurat pe cei capitaliste. Numai în cazul a- timpul cînd şi mexicanii vor zile, Lazaro Cardenas, fost pre
„La 16 noiembrie dl. Munro, cînd pe de o parte, reprezen ceea, delegaţia sovietică speră prezenţi că Partidul Comunist Fran cesta, comunismul îşi găseşte
care se autointitulează „repre tanţii S.U.A. declară că doresc că în rîndul membrilor Organi cez este solidar cu lupta curajoasă 4 vrea să-şi propună o aseme şedinte al Mexicului, l-a vizitai
zentant special al O.N.U. în normalizarea relaţiilor interna zaţiei Naţiunilor Unite se vor democraţilor spanioli. In aplauzele justificare. In general vorbind,
problema Ungariei“, a făcut se ţionale, iar pe de altă parte, în găsi suficiente forţe sănătoase furtunoase ale participanţilor la miting, nea sarcină (Aplauze. Aclamaţii : pe A. I. Mikoian la ambasada
cretariatului General al O.N.U. treprind acţiuni îndreptate spre pentru împiedica folosirea a- Courtade a declarat că regimul lran- la ce buri comunismul dacă el
propunerea provocatoare ca A- înrăutăţirea situaţiei internaţio cestei organizaţii în scopuri atît chist nu are perspective >la riVtor „bravo“, „adevărat“). Uniunii Sovietice.
dunarea Generală să discute nale. fn această ordine de idei de nedemne şi dăunătoare cau nu ar aduce o viaţă bună între
aşa - numita problemă ungară. In încheiere A. I. Mikoian a La 22 noiembrie, A. I. Miko
La 20 noiembrie, sprijinind scri reţine atenţia faptul că menţio zei păcii“. gului. popor. Dacă n-ar fi aşa,
soarea d-lui Munro, delegaţia
S.U.A. a propus oficial include nata propunere a delegaţiei “E2S----- —------------------- aş înceta să mai fiu comunist spus: „Politica Ţării Sovietice ian a plecat într-o vizită *cle 4
rea „problemei ungare“ pe ordi
nea de zi a actualei sesiuni a S.U.A. în legătr ă cu include Vizita Iei Seku Ture în U.R.S.S (însufl-ţire în sală, aplauze). este: în lături cu războiul zile prin ţară.
Adunării Generale.
rea „problemei ungare“ pe or In anii cînd nu ne ajungeau ---------------------------------------------------------------
In legătură cu aceasta, dele
dinea de zi a Adunării Genera MOSCOVA 23 (Agerpres). avion special „ÎL—7<S" spre ca alimentele a trebuit să distri Domnul Mitchell ameninfă...
gaţia sovietică consideră nece TASS anunţă: La 22 noiem pitala Gruziei — Tbilisi.
le, a fost trimisă Ia O.N.U. în brie Seku fure, preşedintele Re buim poporului carne şi lapte WASHINGTON 23 (Agerpres) tractului colectiv“. Agenţia, preci
sar să declare că această acţi aceeaşi zi cînd Adunarea Ge publicii Guineea, şi persoanele TBÎIJSl 23 (Agerpres) TASS zează că declaraţia lui Mitchell
anunţă: In după-amiaza zdei.de pe cartelă. Nici nu vă imagi In cadrul unei conferinţe de pre trebuie considerată drept un
une a delegaţiei S.U.A., caracte- nerală a aprobat în unanimitate care-l însoţesc, au plecat cu un 22 noiembrie, Seku Ture, pre să ţinută la Miami Be-ach, Ja răspuns la poziţia adoptată de
şedintele Republicii Guineea şi naţi ce lipsă de produse alimen sindicatul unit ai oţeianilor, care
rezoluţia în problema atît de mes Mitchell, ministrul Muncii al a anunţat că- dată fiind atitudi
tare ducea poporul nostru. Noi S.U.A., a ameninţat sindicatele nea patronatului, sfat puţine per
-~e®ts- cu noi legi antimuncitoreşti în spective ca greva să nu fie re
ştiam însă că 1a. un moment cazul cînd conflictul dintre mun luată. Mitchell a căutat din nou
Z o n a lib e r u lu i sc h im b “ prim-ministru, care a sosit la citorii oţeluri şi companiile si să prezinte conflictul din indus
Tbilisi, a făcut o vizită lui dat. vom depăşi America, dar derurgice nu va ti rezolvat în tria siderurgică ca fiind exclusiv
Gheorghi Dzentenzidze, preşe cel mai scurt timp. Potrivit re o problemă de salarizare, deşi
pe atunci nu vorbeam despre latării agenţiei United Press In
Recent au fost încheiate la siuni asupra R. F. Germane, teresele comerciale ale altora. dintele Sovietului. Suprem al ternational, Mitchell a spus : se ştie că principalul obiectiv al
Stockhokn discuţiile dintre mi care se vedea ameninţată de Iniţiatorii pieţii „celor şapte“, R.S.S. Gruzine, şi lui Ghivi asia. Cînd a venit însă timpul, „Dacă problemele grevei nu vor
niştrii celor 7 ţări: Anglia, Aus pierderea acestor pieţe, pentru a adică în primul rînd Anglia şi Djavahisvili, preşedintele Consi fi soluţionate în cursul celor 80 grevei oţelarilor care a durat
tria, Suedia, Norvegia, Dane o determina să facă demersuri Suedia, mizfad pe avantaje mat liului de Miniştri al Republicii. cînd ne-am întărit, ne-am dez de zile în care lucrul a fost re
marca, Elveţia şi Portugalia, în pe lîngă ceilalţi parteneri ai mari, au declarat la închiderea In timpul vizitei a avut loc luat, conform legii Taft Hart- 11 ¦ zile, fiind cea mai îndelun
legătură cu crearea în mod ofi „pieţii comune“ să accepte pla dezbaterilor, că intenţionează să o convorbire prietenească. voltat economia, agricultura, ley, Congresul va fi dispus să
cial a „Zonei liberului schimb nul englez. Toate discuţiile care adopte legislaţii care ar putea lo gată din industria oţelului ame
a celor 7 ţări". au urmat n-au dus însă la nici contribuie la crearea în Europa Tot in după-amiaza zilei de 22 preşedintele Consiliului de Mi vi în dreptul de. negocierea con
un rezultat. De aceea Anglia s-a a unei pieţe largi a liberului noiembrie, Seku Ture şi per rican, este lupta pentru apărarea
După cum se ştie, formal, ini- grăbit să pună în faţa unui fapt schimb, în special pe calea uni soanele care îl însoţesc au vi niştri din ţara noastră a decla
ţiatoarea acestui bloc economic împlinit blocul rival al celor ficării treptafe cu „piaţa comu zitat monumentele din Tbilisi. drepturilor sindicale.
al celor 7 ţări vest-europene a „şase“ („piaţa comună“). nă“ a celor „şase“. Insă deo rat cu curaj, acum 4 ani, că în
fost Suedia. Principala forţă camdată nimeni nu crede în po La 22 noiembrie Prezidiul So Trei mine ale concernului vest-german „Gelsenkirch Berg
motrice a fost însă şi a rămas Desigur că încheierea conven sibilitatea acestei unificări. Mai vietului Suprem al R.S.S. Gru anii următori vom ajunge din werk AG“ din Bochum şi anume minele „Prinzregent“, „Frie-
Anglia, căreia îi revin aproape ţiei de la 20 noiembrie nu a mult decît atît, apariţia celui de zine şi Consiliul de Miniştri dricher Nachbar“ şi „Ver. Engelsburg“ au încetat lucrul pînă
două treimi din producţia indus fost un lucru simplu. Ea a fost al doilea bloc comercial în cen al Republicii au oferit un prînz urmă şi vom depăşi America în la sfîrşiiul anului în curs. Un număr de 6.500 mineri au fost
trială globală şi peste jumătate precedată de tratative îndelun trul Europei va duce cum se In cinstea preşedintelui Seku lăsaţi pe drumuri.
din exoortul tuturor ţărilor din gate, care au scos la iveală di menţionează în cercurile oficiale Ture. La prînz, împreună cu ce priveşte producţia şi consu
acest grup. Idcea creării „zonei vergenţele serioase existente în din ambele blocuri la un ade preşedintele au participat şi soţia !n foto : Mina „Engeisburg“.
liberului schimb“ nu este nouă. tre partenerii noului bloc co vărat război comercial şi la in sa precum şi persoanele oficiale mul de carne şi lapte. Cît des
Ea a fost lansată de Londra mercial. tensificarea contradiţiilor dintre care-l însoţesc.
după divergenţele de la sfîrşi- ţările capitaliste europene. In le pre cereale şi cartofi nici nu
tu'l anului trecut dintre ţările Contradicţii deosebit de puter gătură ut aceasta este semnifi In seara zilei de 22 noiembrie
Europei occidentale în urma că nice s-au manifestat între An cativă deoL.aţia cancelarului înalţii oaspeţi au vizionat la mai face să vorbim. Avem
rora s-a ajuns la „înmormînta- glia, pe de o parte, şi ţările Adenauer făcută la Londra cu Teatrul de Operă şi Balet din
rea“ planului englez de creare scandinave, pe de altă parte, în privire la necesitatea „de a îm Tbilisi baletul „Othelo". mai mult decît America
a unei largi zone a comerţului special în problemele comerţului piedica ^declanşarea unui război
liber, cu participarea tuturor ţă cu produse agricole şi peşte con comercial între cele două -R (aplauze).
rilor vest-europene. De la înce gelat, precum şi produsele tex blocuri. Noi, a continuat Â. 1. Miko
put planul englez a fost primit TBILISI. — In dimineaţa zi
cu răceală de Franţa care se tile. Gu toate că convenţia preve lei de 23 noiembrie Seku Ture, ian, vom ajunge din urmă şi
temea că prin crearea acestei Prin parafarea convenţiei de desfiinţarea treptată — în preşedintele Republicii şi guver
zone îşi va pierde avantajele pe decurs de 10 ani — a taxelor vom depăşi Intr-adevăr Statele
care le deţine în „piaţa comu (semnarea ei oficială vă avea vamale la produsele industriale nului din Guineea’, care face o
nă“. loc mai tîrziu) în Europa a fost în comerţul dintre aceste ţări, Unite ale Americii în domeniul
creată, în afara blocului comer ea este privită cu resentiment călătorie prin U.R.S.S. a pără
Dîndu-şi scama de insuccesul cial al celor şase ţări ale „pie mai ales de cercurile de afaceri sit oraşul Tiblisi pe bordul unui producţiei materiale. Nici nu
său, Anglia a început să caute lii comune“, încă o piaţă comer avion special ,,IL— 18".
realizarea scopurilor sale pe alte din Suedia, care au declarat că mai vorbim de orînduirea socia
cială izolată în fruntea căreia in urma acestui fapt Suedia tre In dimineaţa aceleiaşi zile,
căi, mai ocolite. Ea a căutat să vor sta monopolurile britanice. buie să se aştepte la greutăţi Seku Ture a sosit în Caucaz pe lă ; din punct de vedere cul
Zona liberului schimb va acor considerabile mai ales în'indus litoralul Mării Negre.
atragă de partea sa ţările scan tural, de pildă, le-am şi depă
da astfel avantaje comerciale tria textilă.
dinave, făcîncl prin aceasta pre- şit. Din Statele Unite se vine ta
unor ţări şi va desfăşura o pu N. B.
noi pentru a învăţa cum să se
ternică discriminare faţă de in-
organizeze învăţămîntul supe
rior. In acest an de învăţăfnînt
la noi vor primi diplome de in
gineri 119.000 de persoane cu
studii superioare. Toţi aceştia
vor căpăta posturi şi vor avea
unde să lucreze chiar înainte
de a fi terminat institutul. Acest
număr de ingineri este de 3,5
Redacţia şl administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. I'elelon : ]S8|IR 9| 75. laxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.I.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva
