Page 8 - 1959-11
P. 8
1
ntr
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! După exemplul colhoznîcii'or sovîeficî
maisocialismului Colectiviştii se ajută în mod organizai
In Apoldu de Sus şi Dobîrca, sate Membrii gospodăriei agricole co prevede ca în maximum doi ani a-
vecine, s-au constituit cu cîţiva ani în lective „Brazdă nouă“ din Apoldu ceastă gospodărie agricolă colectivă,
urmă gospodării agricole colective. de Sus, urnind exemplul colhozni ajutată în mod organizat, să ajungă
Deşi există condiţii asemănătoare de cilor sovietici, au luat iniţiativa de fa niveful celor mai bune gospodării
climă, sol etc. rezultatele obţinute sînt a ajuta tn mod organizat pe colec agricole colective din raionul Sebeş.
diferite. In acest an, de pildă, la A-
poldu de Sus s-au obţinut, în compa tiviştii din satul vecin — Dobîrca. Iniţiativa colectiviştilor din Apoldu
Anul XI Nr. 1513 Miercuri 4 noiembrie 1959 4 pagini 20 bani raţie cu gospodăria agricolă colectivă tui Dobîroa au avut loc discuţii în de Sus, raionul Sebeş, de a ajuta in
din Dobîrca, o producţie cu peste sufleţite. Mai întîi oaspeţii au arătat mod organizat o gospodărie agricolă
FLORIAN LEŞ In cinstea zilei de 7 Noiembrie Luna prieteniei 640 kg. grîu, 500 kg. ovăz, 7.000 kg. gazdelor metodele pe care le folosesc colectivă rămasă mai în urmă, pentru a
muncitor la fabrica „Vidra" din cartofi etc. mai mult ia hectar. In pentru a spori producţia de cereale, ani ajunge la nivelul celor fruntaşe, a
Orăştie. Lucrînd la un polizor, el în Valea Jiului [a SfîfŞlt €!8 lUdă romîno-sovietice ceea ce priveşte creşterea şeptelului, mate, a dezvolta ramurile anexe etc. Tov. fost apreciată de către biroul Comite
îşi depăşeşte norma lunară cu realizarea producţiei de lapte pe fleca Klrr Ion, preşedintele gospodăriei a- tului regional P.M.R. Hunedoara şi
25—30 la sută şi dă lucru de bună propierea celei de-a 42-a aniversări a Marii "Revoluţii So Conferinţe despre re vacă furajată, dezvoltarea unor griccle colective „Brazdă nouă", la recomandată şi altor gospodării agri
calitate. II. R. S. S. ramuri anexe etc. rezultatele obţinute cererea colectiviştilor din satul Do cole colective din regiune.
IN CLIŞEU: Florian Leş în ' cialiste din Octombrie a dat noi imbolduri muncii mine de către colectiviştii din Apoldu de bîrca, a vorbit despre felul cum lu
timp ca curăţă o piele la polizor. In cadrul manifestărilor artis Sus, spre deosebire de cel din Do crează consiliul de conducere al gos Rezultate bune la
rilor Văii Jiului. Sfîrşitul lunii octombrie a constituit pentru ei tice închinate aniversării Marii bîrca, sînt de asemenea mult mai podăriei şi rezultatele obţinute. Tov. G .A .C . din Ţebea
Revoluţii Socialiste din Octom mari. Toader Nicolae — casier, ICIusch Sa-
un bun prilej de analiză a muncii depuse. Extrăgînd în această brie în regiunea noastră au fost moil — brigadier zootehnist şi alţi Colectiviştii din comuna Ţe
organizate ţinerea de conferinţe De curînd, colectiviştii din Apoldu colectivişti din Apoldu de Sus au bea, raionul Brad, au muncit cu
lună 7.227 tone de cărbune peste plan, minerii de aici au spo despre succesele oameniloh so de Sus, luînd cunoştinţă de iniţiativa semnalat gazdelor o serie de lipsuri mult simţ de răspundere pentru
vietici obţinute în construcţia unor colhozuri fruntaşe din Uniunea ce s-au putut constata cu prilejui efectuarea lucrărilor agricole din
rit realizările în contul angajamentului anual la mai bine de comunismului. Sovietică, care vin în ajutorul altora vizitei făcute. In cadrul discuţiilor au campania de toamnă. Pînă în
rămase mai în urmă, pentru ca şi a- luat cuvîntu! Ingineri agronomi, bri prezent, ei au obţinut realizări
65.000 tone. ' I Astfel, în raionul Petroşani la cestea să ajungă la nivelul celor mai gadieri şi colectivişti din Apoldu de însemnate. Organizaţi fiind pe
toate cluburile şi în întreprin bune, au hotărît să urmeze acest e- Sus şi Dobîrca. echipe, hairnioii colectivişti din
Toate sectoarele peste plan deri au fost prezentate copferin- .xemplu. Acum cîleva zile, cu ajutorul Ţebea au recoltat mai întîi po
ţe pe tema prieteniei romîno- biroului Comitetului raional P.M.R. Colectiviştii din Dobîrca, invitaţi de rumbul de pe parcelele care ur
uccesele raportate de minerii de la Aninoasa la sfîrşitul sovietice, progresul tehnic în Sebeş, membrii gospodăriei agricole către vecinii lor, au făcut şi ei o vi mau să fie însămânţate cu grîu.
trimestrului III, au constituit doar un punct de plecare industria Uniunii Sovietice, des colective „Brazdă nouă" din Apoldu de zită în gospodăria agricolă colectivă
şi semnalul unor realizări de certă valoare care urmau să fie pre colaborarea multilaterală Sus au format colective pe ramuri de din Apoldu de Sus. Aceste vizite or Paralel cu recoltarea porum
dobîndite în cursul lunilor următoare. Acum sîntem în măsură dintre U.R.S.S. şi R.P.R. Pînă producţie .şi au mers în satul vecin, ganizate s-au dovedit a fi deosebit bului şi a cartofilor, membrii
să consemnăm exactitatea alces tei previziuni: în cursul lunii in prezent au fost organizate Ia Dobîrca, pentru a-i ajuta pe colec de rodnice. gospodăriei colective din Ţebea
octombrie, colectivul de muncă-al minei Aninoasa a extras în peste 30 asemenea conferinţe la tivişti. Oaspeţii au vizitat gospodăria au însămînţat ou grîu de toam
afara sarcinilor de plan 3.647 tone de cărbune. care au participat circa 6.000 agricolă colectivă, au stat de vorbă cu Zilele acestea membrii gospodăriei nă mai mult de 50 la sută din
auditori. agricole colective „Iile Pîntilie" din suprafaţa prevăzută în plan.
O evidenţiere a celor mai bune sectoare este dificilă, deoa colectiviştii, au urmărit munca practi satul Dobîrca îşi întocmesc, cu spriji
rece toate au înregistrat însemnate depăşiri de plan. Cu toate Asemenea conferinţe au avut nul colectiviştilor din Apoldu de Sus, Pentru culturile de primăva
acestea, remarcăm contribuţia deosebită a minerilor de Ia sec loc şi în cadrul căminelor cul că a acestora. Seara, după terminarea un plan de perspectivă. In pian se ră au îngrăşat cu câte 30 tone
toarele IV şi III, care au livrat patriei 1.890 şi, respectiv, 721 turale din comunele raioanelor gunoi de grajd la ha. o supra
tone cărbune peste plan. Sebeş, Alba, Orăştie şi altele. vizitei, ia sediul gospodăriei din sa- faţă de peste 50 hectare teren.
La mina fruntaşă La mina Ţebea, din raionul Nu de mult, colectiviştii din
Brad, de pildă, a fost prezenta Ţebea au împărţit şi un şvans
tă conferinţa „Importanţa in de porumb, cartofi şi dovleci.
dustriei carbonifere în IJ.R.S.S. Producţiile fiind mari, cantită*
şi dezvoltarea ei în anii septe- ţile date drept avans la zi-mun*
nalului". că sînt de 10 kg. porumb, 6 kg.
Zi de producţie D e curînd, pentru realizări de o însemnătate deosebită ob Simpozioane cartofi şi 8 kg. dovleci.
m a n i aV*/ 0 gf \rJ ţinute în cursui primului semestru a! acestui an, colectivul Participarea colectiviştilor lă
Cu prilejul Lunii prieteniei
întrecerea socialistă in cin minei Lonea a fost distins cu „Drapelul de exploatare minie romîno-sovietice au fost organi lucru în timpul anului a fost în
stea zilei de 7 Noiembrie a cu zate simpozioane pe teme. ' De proporţie de peste 90 la sută.
prins întreg colectivul Întreprin ră fruntaşă pe ţară în ramura cărbunelui brun“. Minerii de pildă, in oraşul Orăştie a fost
derii de explorări Lupeni. Pen organizat simpozionul ,,Dezvol In sprijinul G*A,S.
tru a int'unpina cu cit mai mari aici au ţinut să demonstreze că au meritat cu prisosinţă această tarea economică a U.R.S.S., la
realizări marea sărbătoare, son Cugir s-a organizat simpozio Pentru a veni in ajutorul gos
dorii sectorului de foraj Uricani distincţie. Organizîndu’-şl mai bine munca şi folosind din plin nul „Ştiinta înaintată sovieti podăriei agricole de stat Călan,
au organizat o zl de producţie că". brigăzile utemiste de mun
mărită. Avind asigurate toate 5>cele 480 minute ale zilei de lucru, ei au extras în luna octom că patriotică din Simeria
condiţiile sondorii au muncit cu Asemenea simpozioane au şt Călan, au participat du
mult entuziasm. brie cu 2.348 tone cărbune mai mult decît prevedeau sarcinile avut loc şi în cadrul G.A.C. din minică la culesul porumbului
Pricaz, Turdaş, Geoagiu si al de pe ogoarele acestei gospodă
de plan. 1 tele. rii. La secţia din Bircea Mică
La obţinerea acestei depăşiri şi-au adus o contribuţie de Expoziţii
seamă minerii sectoarelor V şi III, care au extras în plus de
plan 1.666 şi, respectiv, 851 tone' de cărbune. Odată cu dobîn-
direa acestui succes, colectivul sectorului V îşi anunţă candida
tura la primul loc pe Valea. Jiului şi deci pretenţiile , pentru cu
i cerirea trofeului „Gaşca de aur a tehnicianului“.
Sectornl il al minei Petrila
In fruntea întrecerii s-a si J n prezent, „Gaşca de aur a tehnicianului“ se găseşte la cu fotografii au muncit brigăzile utemiste de
tuat brigada sondei nr. 5.221, * mima Petriila, în posesia m !merilor de Ia sectorul II. In cele
condusă de brigadierul Dumi 10 luni ale anului, colectivul a cestui sector a extras în afara Pentru a oglindi cit mai bine muncă patriotică din Simeria,
tru Popescu, care şi-a depăşit planului o cantitate de cărbune care poate fi evaduată la ciirca realizările obţinute de oamenii iar la secţia din Călan brigă
planul de producţie în ziua 20.000 tone. Aşadar fruntaşii nu se lasă întrecuţi. Acest lucru sovietici în cei 42 de ani care zile utemiste de muncă patrio
este dovedit şi de cele 1.660 tone de cărbune extrase în contul tică de la uzina „Victoria“.
respectivă cu §6 la sută, urmată angajamentului în cursul lunii trecute. au trecut de la Marea Revolu Brigăzile utemiste de muncă
patriotică au recoltat, in ziua
fiind de brigada condusă de Va- Secretul succeselor minerilor de aici constă în deplina folosi ţie Socialistă din Octombrie, în respectivă, porumbul de pe o
suprafaţă de 17 ha.
sile Buşcan, cu o depăşire a re a timpului de lucru, datorită cărui fapt nici o brigadă de mai multe localităţi ale regiunii
turnătorilor
pianului de 77 la sută. Pe în la cărbune n-a rămas cu sarcinile de plan neîndeplinife. noastre au fost organizate ex S Desfăşurarea normală Călan
treg sectorul planul de produc Păcat însă că eforturile lor nu-s susţinute şi de celelalte poziţii de stradă cu fotografii. 1 a procesului de produc- Economiile ră rebut. In vederea obţinerii U-
ţie al zilei respective a fost de sectoare. Astfel, tot în luna tre cută, sectoarele IV şi I au ră Astfel la Hunedoara s-a orga 2 ţie la semicocseria din nor asemenea succese, s-au luat
păşit cu 34 la sută. mas în urmă cu 900 şi, respec tiv, 448 tone de cărbune, din nizat o asemenea expoziţie pe de la o serie de măsuri tehnico-orga-
Călan este condiţiona nizatorice: înlocuirea utilajelor
tă de buna întreţinere Realizarea unor cît mai mari învechite, îmbunătăţirea materia
economii este una din principa lelor de turnare etc.
GR. GOANŢA care cauză exploatarea a putut raporta la sfîrşitul lunii abia un tem a : „Aspecte din dezvoltarea a agregatelor. In această direcţie j lele preocupări ale colectivului
de muncitori, ingineri şi tehni In trimestrul III al acestui an,
corespondent plus de 582 tone. industriei grele a U.R.S.S/'. O sudorul Constantin Bucur s-a evi- < cieni care lucrează în secţia tur ca urmare a unor măsuri teh-
asemenea expoziţie pe tema t nătorie a uzinelor „Victoria“- nico-organizatorice, s-a izbutit
IJn concurent serios „Realizări din U.R.S.S." a fost Gălan. In acest scop, s-au luat ca procentul de rebuturi la pie
organizată şi la Vulcan. Expo denţiat in mod deosebit, lucrările o serie de măsuri. Prin reduce sele mecanice, tuburile de scur^
n întrecerea colectivelor ex rea reţelelor de turnare a pie gere, tucerie sanitară, să sca
efectuate de el fiind de cea m ai} selor mecanice, tuburilor de dă cu mult faţă de procentul
scurgere etc., s-a putut econo admis.
Brigada fruntaşilor burtă califale. $ misi în acest an peste 60 tone
de metal. In această secţie se Valoarea economiilor realiza
IN C L IŞ E U : Uîemistul Bucur acordă de asemenea o deosebită te de către turnătorii de la uzi-?
grijă lichidării pierderilor ce se na „Victoria“-Gălan prin redtri
Colectivul de muncă de la U- carii nivelului de calificare pro ploatării din Valea Jiului un ziţia urmează să fie expusă şi după iermirmrea unei Lucrări. ivesc în procesul de producţie, cerea consumurilor specifice,
niţatea de industrializare a lem fesională. La aceasta a contri cuvînt greu de spus îl au mine prin formarea unor şireturi de procentului de rebuturi etc., se
nului din Orăştie se mîndreşte buit în mod deosebit şi maistrul rii de la Uricani, actuali deţi la Petroşani. '• fontă la transportul acesteia de ridică de ia începutul anului şi
cu brigada condusă de gateris- Francisc Kruppa, care a acordat nători a unei menţiuni pe ţară la cubilouri la locurile de tur pînă in prezent ia peste 150.000
Au scurtai durata r e p a r nare. iei.
tul Ştefan Proseniuc. Şi mîn- un preţios ajutor brigăzii. în ramura cărbunelui brun. In In ultima vreme oţelarii şi persona făcut la cuptorul nr. 3 s-au cîşBgat Rezultate bune s-au obţinut In 3 zile
dria aceasta este îndreptăţită, cursul lunii trecute, ei au ex- lul care se ooupă cu întreţinerea cup 22 orc din timpul planificat. Au fost în cadrul acestei, secţii mai ales
pentru că şeful de brigadă, îm AAerită evidenţiat, de aseme tras peste plan 1.666 tone de toarelor la ofelăria Martin nr. 2 a cazuri cînd reparaţiile la acest cupior în ceea ce priveşte reducerea re L500 vizitatori
preună cu tovarăşii săi de mun nea, şi faptul că brigada Iui cărbune, succes cu care îşi con Combinatului siderurgic din Hune şi la cuptorul nr. 1 s-au făcut in 5 buturilor sub procentul admis.
că, a obţinut în fiecare lună re solidează poziţia de fruntaşi. doara au acordai mai multă atenţie în loc de 14 ore cU era planificat. Duminică, la llta s-a deschis o ex-
zultate dintre cele mai frumoa Proseniuc luptă pentru îndepli De remarcat că la obţinerea a- scurtării duratei de efectuare a re Numeroşi muncitori ca Adiron poziţip agricolă unde au fost expuse
se, contribuind astfel din plin nirea sarcinilor de plan cu a- cestui rezultat au contribuit am paraţiilor şi ajusiării cuptoarelor. Re Ca urmare, în luna octombrie, (impui produsele agricole obţinute in G..4.C.,
Ia realizarea angajamentelor pe ceeaşi ardoare de la începutul bele sectoare. Totuşi, mai mult de reparaţii s-a redus pe întreaga oţe- Gocîrlă, Ion Gorgan, Stempel A- întovărăşiri, loturi şcolare şi cerdrul
care colectivul fabricii şi le-a şi pînă Ia sfîrşitul fiecărei luni. cărbune (7 15 tone) au extras zultaţele nu s-au lăsat aşteptate. Din tărie de la 8-10 la sută cit era înainte, la
luat. Iată cele mai recente suc minerii sectorului I. cele I I reparaţii 7 s-au făcut în 50 numai 5 la sută. De asemenea, durata dolf, Kojan Ludovic şi alţii, lu
cese : în cursul lunii trecute bri De aceea, munca în asalturi a medie a ajustărilor s-a redus de la
gada condusă de Proseniuc şi-a la sută din timpul planificat. De e- 60—80 minute ia 42 minate. In felul
depăşit planul de producţie cu fost eliminată, lucru care a con acesta oţelarii de la O.S.M. nr. 2 au
23 la sută, a sporit productivi xemplu, la cele 4 reparaţii care s-au oiştigat luna trecută citeva mii tone
tatea muncii faţă de luna sep tribuit şi Ia reducerea procen oţel, reuşind să obţină cele mai bune
tembrie cu 10 la sută, a redus rezultate înregistrate de la intrarea tn
tului de rebut. funcţiune a oţelăriei.
I. VIJDEA
corespondent -53S-
procentul de rebut cu 5 Ia sută La succesele amintite a contribuit
faţă de admis şi n-a înregistrat întreg colectivul, evidenţiindu-se mai
nici un accident. După cum se ales maistrul de întreţinere Aurel
vede, fruntaşii au obţinut şi în Sicmciu, care a executat reparaţii de
luna octombrie rezultate pe mă bună calitate şi intr-un timp scurt. crează aproape în fiecare zi fă
sura reputaţiei de care se bucu
ră. Activitatea culturală, în atenţia
La baza acestor succese stă
în primul rînd folosirea din plin statului popular
a celor 480 de minute ale zilei
de lucru. Comunistul Ştefan Clişeul de mai sus prezintă brigada lui Ştefan Proseniuc, după tei minarea unei zile de Acum cîteva zile, Comitetul Raportul a mai scos în evi experimental din raion. In mod spe
Proseniuc, împreună cu loan llicrtl. executiv al Sfatului popular din denţă slaba preocupare a con cial s-au bucurat de atenţia vizitato
Borza, Ioana l.azăr şi Pamfil comuna Toteşti, a analizat acti ducerilor căminelor culturale din rilor griul de toamnă de soiul Jubi
Olaru, au creat o puternică o- vitatea culturală desfăşurată în satele Nalaţi şi Reia, pentru ac liar nr. 1, care a dat o producţie de
pinie critică de masă împotriva anul acesta în satele aparţină tivitatea cultural-educativă. 4L12 kg. ta ha., porumbul hibrid cu
celor care mai trăgeau chiulul toare comunei. La şedinţă au care colectiviştii din Lâpuşnic au rea
sau absentau nemotivat de la participat directorii căminelor In discuţiile purtate, directo lizat o producţie de 6.200 kg. la
lucru. Datorită acestui fapt, în culturale şi cadrele didactice. rii căminelor culturale şi cadre ha. şi alte exponate.
le didactice s-au angajat să de
prezent, astfel de abateri sînt Din raportul prezentat de că pună toate eforturile pentru ca Pînă in prezent, expoziţia a fost vi
străine brigăzii. tre tov. Baiuţ DrăgHTn, secre zitată de lin număr de peste 1.500 ce
tarul sfatului popular, a reieşit în perioada ele iarnă să se des tăţeni. Mulţi dintre aceştia au con
In afară de aceasta în briga că la căminele culturale din sa semnai in condica de impresii a ex
tele Cîrneşti, Toteşti şi Pîclişa, făşoare o activitate culturală cu poziţiei cuvinte de laudă.
da fui Proseniuc muncitorii a- s-a desfăşurat o rodnică activi
tate culturală. mult mai intensă.
cordă o deosebită atenţie îngri
C. VAS!LE
jirii maşinilor, precum şi ridi-
corespondent