Page 80 - 1959-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
Anul X5 !Mr. 1531
La furnalul nr. 1, reconstruit; din Căian
Prima şarja
O modernizare, o dare in
funcţiune, noul cu alte cuvin­
te, a devenit un lucru obiş­
nuit pentru furnalistul, turnă­ 24 noiembrie.
torul sau constructorul din
Căian. Drept urmare, vestea
apropiatei intrări în funcţiu­
ne a furnalului nr. 1, recon­
struit la o capacitate aproa­
pe dublă faţă de cea a vechiu­
lui furnal, n-a mai ştirnit a- ţimea prezentă pe platfor­
cea aşteptare, emoţie, ineren­
tă şi foarte explicabilă acum
clţiva ani. Oamenii s-au o-
bişnuit.
Şi totuşi...
Duminică 22 noiembrie a.c
la ora 15 cind a începui
încărcarea noului agregat,
emoţiile nu au lipsit. Luni
la ora 9,10, cînd o pionieră
a aprins focul, de asemenea a
fost prezentă emoţia. Apoi
primul debit de aer, topirea
şi acele ore atît de lungi, ore xecutată, că vom putea ex­
, de aşteptare încordată, una,
\ două, zece, douăzeci...
< Directorul uzinei „Victo­
ria"-Căian vrea să pară li­
niştit : glumeşte. Petru Ză-
voianu, şeful secţiei furnale,
se plimbă încruntat de colo-
colo. loan Blaj, prim-furna-
listul din schimbul de dimi­
neaţă, fumează ţigară după
ţigară. Marcel Semciuc, mais­
trul schimbului de după-a-
miază, e prezent pe platfor­
mă cu cîteva ore înainte de
începerea şutului.
La ora 16 încep pregătiri­
le. Maşina de desfundat şti-
cut, tuburile cu oxigen, ţevi­ neînţeles şi productivitatea
le, răngile, toate sînt la lo­ muncii, dat fiind gradul înalt
cul lor. Destuparea şticului
poale să înceapă. Nu sînt e-
zitări. Şi după ce perforato­
rul străpunge masa refracta­
ră a şticului, după ce răn­
gile şi ţeava prin care trece
oxigenul croiesc mai depar­
te drum spre metal, o şuvi-
Tinerii mineri din Petrila, in primele
rânduri ale întrecerii
Aproape în toate abatajele ex-
loatării miniere Petrila se sim-
s pulsul muncii tinereşti. Bri-
;ăzile de tineret de aici, condu- tone cărbune pe post. Datorită
e şi îndrumate de mineri des-
oinici, membri sau candidaţi
le partid, se întrec între ele
entru a obţine cele mai mari
ealizări, pentru a face ca lo-
:ul lor de muncă să devină un
oc de muncă fruntaş. Succe-
ele înregistrate pînă acum si-
uează brigăzile de tineri mi-
îeri în primele rînduri ale în-
recerii la mina Petrila.
Organizînd mai bine locurile
Ie muncă, apâicînd cu mult sue-
'Ls iniţiativa minerilor de la
^ninoasa, privind sporirea ram-
iamentelor în cărbune, brigă-
;ile de tineri mineri din Pe-
rila au reuşit să extragă de
a începutul anului, aproape
16.000 tone de cărbune peste
irevederile planului. Este demnă
le remarcat activitatea rodnică
lepusă de brigada de tineri
nineri condusă de comunistul
Iheorghe Michiev din sectorul
I. Această brigadă, distinsă cu
steagul roşu de brigadă de ti-
îeret fruntaşă pe Valea Jiul­
ui, a scos la suprafaţă de la
începutul anului mai mult de
4.000 tone de cărbune peste
plan. Numai în luna trecută, ti­
nerii din brigada lui Michiev au
M iercuri 25 noiembrie 1959
ţă de lavă, timidă parcă la
început, începe să curgă pe
rină. E ora 16,35, ziua de
Nu mai vorbeşte nimeni.
E prima şarjă...
Oamenii lui Semciuc, mul­
mă, nu se feresc de flacără,
zîmbesc mulţumiţi.
Tovarăşul Zăvoianu şi-a
descreţit fruntea, Semciuc îşi
şterge faţa brobonită de su­
doare, iar tovarăşul Adolf
Druker, directorul uzinei, se
arată mulţumit de munca
constructorilor: „Am convin­
gerea că lucrarea e bine e-
ploata în bune condiţiuni a-
gregatul. Ţinînd cont de gre­
utăţile, întîmpinate pe par­
cursul construcţiei, de timpul
totuşi scurt al construcţiei, cu
toată întîrzierea înregistra­
tă, constructorii pot fi feli­
citaţi".
Aşa cum am amintit la
început, cu intrarea în func­
ţiune a acestui furnal, pro­
ducţia uzinei „Victoria“-Că­
ian va creşte considerabil; bi­
de mecanizare a lucrărilor.
E suficient să amintim în a-
cest sens că operaţiunile de
alimentare şi încărcare a fur­
nalului, operaţiuni care la ve­
chiul furnal au dat mult de
lucru furnaliştilor, sînt com­
plect. mecanizate.
Acest nou agregat side­
rurgic, modern şi de mare
capacitate, constituie un nou
pas pe calea industrializării
socialiste a ţării, pe- calea-
sporirii necontenite a pro­
ducţiei de metal, atît de ne­
cesar economiei noastre na­
ţionale în plin avînt.
A. JURCA
extras 600 tone cărbune în
plus faţă de plan, depăşind şi
randamentul planificat ou 1,300
acestei însemnate realizări, bri­
gada a totalizat un cîştig de
136 lei pe post de miner, 120
lei pe post de ajutor miner şi
105 lei pe post de vagonetar.
Brigada de tineri mineri con­
dusă de Enache Chiriţă, din
sectorul III, a fost înfiinţată la
începutul lunii februarie a anu­
lui curent. Deşi tînără, brigada
a devenit în curînd cunoscută
prin realizările obţinute, nu nu­
mai la mina Petrila ci în în­
treagă Vale a Jiului. In decurs
de 9 luni, tinerii mineri din
această brigadă au reuşit să ex­
tragă din abata jul lor 3.980 to­
ne de cărbune peste planul sta­
bilit. Recent, brigada lui Ena­
che Chiriţă a sărbătorit un re­
marcabil succes: îndeplinirea
sarcinilor de plan pe anul
1959. In prezent, ea dă căr­
bune în contul anului viitor.
Tot de curînd a început să lu­
creze în contul anului viitor
şi brigada de tineri mineri con­
dusă de comunistul Nicotae
Cristea. Locul de muncă al aces­
tei brigăzi a devenit o adevă­
rată şcoală de calificare. Fie­
care tînăr îşi ridică necontenit
nivelul de calificare.
Sfatul ştiinţific
I L A IU. MS. C U G IR
3.400.000 lei din fondul
întreprinderii pentru
construcţia de locuinţe
Conducerea U. M. Cugtr a
vărsat Sfatului popular raional
Orăştie, din fondul întreprinde­
rii, pentru construcţia de locu­
inţe muncitoreşti, de la începu­
tul anului şi pînă acum, suma
de 3.400.000 lei. Ţinînd seama
că preţul de cost al unui aparta­
ment construit în acest an a
scăzut sub 40.000 lei, reiese că
din această sumă se pot con­
strui pentru muncitorii uzinei 87
de apartamente.
Sector fruntaş în
realizarea de economii
Colectivul de muncitori, tehni­
cieni şi ingineri din sectorul
mecanic-şef al uzinei, în frunte
cu comuniştii, s-au angajat să
realizeze, în acest an, 988.000
lei economii la preţul de cost al
producţiei. Buna organizare a
muncii a dus la scurtarea tim­
pului de lucru, creşterea produc­
ţiei şi productivităţii muncii,
îmbunătăţirea calităţii produse­
lor şi reducerea rebuturilor sub
procentul admis.
Eforturile depuse de acest co­
lectiv pentru realizarea angaja­
mentului au fost încununate de
succese. Angajamentul a fost în­
deplinit' şi depăşit. Pînă în pre­
zent s-au realizat 1.350.638 lei
economii. In urma îndeplinirii
angajamentului, colectivul aces­
tui sector s-a angajat să mai
realizeze, pînă la sîîrşitul anu­
lui, încă 30.000 lei economii.
Contribuţia inovatorilor
Colectivul de inovatori de la
această uzină îşi aduce o con­
tribuţie însemnată în acţiunea
de realizare a economiilor în
producţie. Dacă în prima jumă­
tate a acesiui an economiile an-
Cunoscuta Srigiadă de tineri
mineri a lui Ştefan Mihai nu se
lasă nici ea mal prejos în ce
priveşte realizările în produc­
ţie. Luorînd într-un abataj fi­
guri din sectorul 1, ea a dat în
fiecare lună din acest an sute
de tone de cărbune în plus. In
prezent, brigada extrage cărbu­
ne în contul lunii noiembrie a
anului 1965.
Rezultatele însemnate obţinu­
te de către brigăzile de tineri
mineri de la mina Petrila se
datoresc în mare măsură mun­
cii politice desfăşurate de că­
tre organizaţiile de partid şi de
U.T.M. de la sectoare. De. a-
sememea, tinerii tehnicieni al
sectoarelor productive au con­
tribuit şi ei la succesele brigă­
zilor de tineri mineri. Ei au
dat şi dau un ajutor efectiv aces­
tor brigăzi, atît prin aprovizio­
narea la timp a locurilor de
muncă, oît şi prin îndrumarea
lor tehnică.
Perioada de timp care a mai
rămas pînă la sfîrşitul anului
va constitui pentru brigăzile de
tineri mineri de la Petrila, pri­
lej de muncă entuziastă pentru
a da economiei noastre naţio­
nale cărbune mai mult, mai
buh şi mai ieftin.
C. MATEESCU
Clădirea cinema­
tografului „6 Au­
gust" din Bârbă-
teni este o realiza­
re a regimului de­
mm&mm mocrat-popular. Oa­
menii muncii de
aici au acum po­
sibilitatea să vizio­
neze în fiecare săp-
tămînă filme în
condiţii bune.
In foto: Clădirea
cinematografului „0
August“ din Băr-
băteni.
4 pagini 20 bani
tecalculate pe care Ie aduc Ino­
vaţiile aplicate în perioada a-
mintită se ridicau Ia numai
260.000 lei, în urma măsurilor
luate pentru intensificarea acti­
vităţii inovatorilor, numărul ino­
vaţiilor şi valoarea economiilor
a crescut simţitor. Au fost or­
ganizate două concursuri de ino­
vaţii, s-au constituit 8 brigăzi
de inovatori şi s-au organizat
schimburi de experienţă cu ino­
vatorii din mai multe uzine din
ţară.
Ca urmare a intensificării ac­
tivităţii inovatorilor, s-au apli­
cat pînă acum 133 de inovaţii
care aduc economii antecalcula-
te de 1.714.128 lei. Inovatorilor
li s-a plătit drept recompense
suma de 110.500 lei. Printre i-
novatorii fruntaşi ai uzinei se
numără membrii de partid Vio-
rel Bar, Dumitru Rusu, Candín
Luţescu, Tratan Rusu şi alţii.
Succese la revizia de vagoane
Lăcătuşul de revizie Mihai Matei
îşi şterge picăturile de ploaie ce-i udă
faţa şi se îndreaptă spre biroul de tură. Alexandru Păduraru, Mihai Matei, Ioan
Plecase cel de-al 25-lea tren din gara
Simerla-Triaj în perfecte condiţii de
siguranţă a circulaţiei. (A fi lăcătuş
de revizie nu-i lucru simplu. Intr-o
tură de serviciu de 12 ore se revizu­
iesc pînă la 1.500 vagoane, atît dc
marfă cît şi de călători).
In biroul alăturat, al şefului de re­
vizie, maistrul de şantier Vladimir Tu­
dor, face o situaţie a vagoanelor re­
parate în ziua precedentă. Notează,
şoptind în carnetul s ă u :
— Am avut planificat să reparăm 25
vagoane cu detaşare din garnitură şi
am reparat 31.
Tov. loan Socaciu, şeful reviziei, îi
prinde vorbele şi-i dă replica:
— Atunci nu stăm rău, tovarăşe
maistru, şi cred că ne vom menţine
mai departe pe locul cucerit.
Tovarăşul Socaciu
povesteşte
...In trimestrul III al anului în curs
— a început să povestească tov. loan
Socaciu — revizia de vagoane din sta­
ţia noastră s-a clasat pe locul I pe
ramură în cadrul regionalei C. F. R.
Timişoara.
Colectivul de aici, în dorinţa de a
sprijini mecanicii de locomotive de la
Depoul C.F.R. Simeria, oare s-au si­
tuat în primul semestru al anului pe
locul II pe ţară, le-a răspuns aces­
tora în sc ris: „Sîntem alături de voi
şi de succesele voastre şi vă vom
da tot sprijinul pentru ca nici un tren,
atît în staţie cît şi pe parcurs, să nu
Elevi la munca de împădurire
Săptămînă trecută, brigada u-
temistă de muncă patriotică do
la şcoaJa medie „Avram Iancu“
din Brad a împădurit, într-o sin­
gură zi. două hectare dc teren
cu puieţi de salcîm, ne dealul
din apropierea satului Tărăţel.
In această muncă s-au evi­
denţiat elevii Elisabeta Lemnn-
ru, Doina Botici şi Doina Almă-
* şan din clasa Dt-a, Doinp. Ciun-
ai cercetatelor silvici
La Staţiunea experimentală
silvică din Simeria, a avut loc
luni, 23 noiembrie, şedinţa sfa­
tului ştiinţific al staţiunii. In
cadrul acesteia s-au dezbătut
problemele introducerii in pro­
ducţia forestieră a rezultatelor
cercetărilor ştiinţifice.
Au participat la aceste lucrări
cercetători de la Staţiunea de
cercetări ginegetice din Arad,
reprezentanţi ai direcţiilor sil­
vice regionale şi ai unor ocoale
silvice din regiunile Hunedoara
şi Timişoara.
Referatele şi discuţiile prezen­
tate au scos în evidenţă unele
rezultate importante obţinute în li É iiiiip ii:
punctele experimentale ale sta­
ţiunii din Simeria, care urmează ¦m m
să devină unităţi model în apli­ m
carea cercetărilor ştiinţifice. Echipa nr. 1 de cuptoare, a fabricii de teracotă din Deva
)îşi depăşeşte în fiecare lună norma în medie cu 3 la sută.
p la m ii avuial
In foto: Tovarăşele Flori ca Mihoc, Saveta Dărăbanţ si',
îjixLtţdinit \Agneta Popa, care fac parte din această echipă fruntaşă.
Colectivul de muncă de la P en tru „Fondul păcii <56
centrul tehnic de întreţinere a
telecomunicaţiilor din Alba îu- La oficiul raional P.T.T.R. din nale. Totodată acest comitet a-
lia lucrează în contul anului vi­ Alba Iulia, comitelui de luptă cordă o atenţie deosebită şi co­
itor. De asemenea, colectivul pentru pace desfăşoară o vie ac­ lectării donaţiilor pentru „Fon­
centrului de radioficare din loca­ tivitate în rîndul salariaţilor, dul păcii“. Pînă în prezent, sa­
litate, care aparţine de acest cen­ făcîndu-le cunoscut acestora, lariaţii acestui oficiu au donat
tru, şi-a îndeplinit şi el planul care sînt cele mai importante e- pentru „Fondul păcii“ stima de
anual de dezvoltare curentă. In venimente interne şi internaţio­ 212 lei.
mod deosebit, s-au evidenţiat în
realizarea sarcinilor de plan e- -W-
chipa de revizii periodice, con­
dusă de Gavrilă Mureşan, pre­ In d eletn icirî p ra c tic e
cum şi liniorii Dumitru Sîrbu,
Ioan Fara, Ioan Puican şi alţii. Pentru îmbogăţirea cunoş­ de croitorie pentiru lucrări în
tinţelor practice ale femeilor, gospodărie.
P. TOMA comitetul de femei din oraşul
corespondent Alba Iulia a organizat un curs Asemenea ounsuri se vor or­
de croitorie. Acest curs este ganiza şi în comunele Teiuş,
JJLL Bărăbanţ, Sîntimbru ş.a.
Pe macaraua nr. frecventat de 20 de femei, care ANA PĂŞTEANU
0 de la laminorul învaţă aici noţiuni elementare corespondentă
le 800 mm. a C.S.
| Hunedoara lucrează -JES-
iov. Aurel Cemat,
membru de partid, Plomerii ajută gospodăria colectivă
iruntaş în muncă.
El se străduieşte ca Pionierii şcolii de 7 ani din Ro­ au muncit bine la culesul po­
în fiecare zi să in­ şia de Secaş, ajută cu mult drag rumbului. S-au evidenţiat în mod
troducă şi să scoa­ gospodăria agricolă colectivă, deosebit pionierii Emil Deac,
lă cit mai mulle din care fac parte şi părinţii Vasile Bogdan, Ana Muntean
Io.r. Astfel, numai' în toamna şi alţii.
lingouri din cup­ acestui an, în cîteva zile, ei au
toare, ajutînd pe recoltat porumbul de pe o su­ IULIAN IONAŞ
laminatori să dea prafaţă de 3 ha. Toţi pionierii corespondent
cît mai multe la­
ţi^ minate peste plan. Pregătiri pentru iarnă
In cl'şeu : Tov. Cu mult timp înainte, condu­ care serviciu şi om în parte.
Aurel Cernat în cerea întreprinderii de industrie Din măsurile prevăzute, o parte
cabina macaralei locală „Horia“ din Alba Iulia a au şi fost realizate, iar altele
pe care lucrează. întocmit un plan de măsuri cari sînt în curs de realizare.
cuprinde lucrările ce se vor »
xecuta »o vederea asigurării u Pînă în prezent, la întreprin­
nor condiţii optime realizării şi derea „Horia“ s-au dotat atelie­
depăşirii olanului de producţie rele şi halele cu sobe pentru în­
în timpul iernii. Planul de mă­ călzire în raport cu volumul a-
suri prevede sarcini concrete, cu cestora, s-au înlocuit burlanele
termene de executare pentru fie- şi geamurile, s-au reparat uşile
şi ferestrele etc. Tot în scopul a-
sigurării unor condiţii optime de
lucru îp timpul iernii, în momen­
tul de faţă se lucrează la par-
dosirea celor trei hale din com­
întîrzie". Şl s-au ţinut de cuvînt. Har­ La activul colectivului de 1a revizia plexul de tîmplărie.
nicii lucrători în frunte cu comuniştii de vagoane Simeria-Triaj se mai poate
trece un mare volum de lucrări volun­ Formaţie de pază
irimie, Nicolae iacob şi Bedea Avram tare. Astfel, numai într-o săptămînă
au pornit la treabă. Trenurile au fost s-a efectuat repararea a 15 vagoane frunfaşă pe ramură
reparate şl îndrumate în cele mai bune cu detaşare, încărcate, s-au executai
condiţiuni de siguranţă a circulaţiei. 3 revizii intermediare de frînă, s-au Întrecerea care a fost lansată
Din vagoanele casate s-au recuperai reparat 20 bucăţi robinete Achermann anul trecut de către Direcţia
peste 10.000 kg. de piese. Cu o parte şi s-au colectat şi încărcat mai mult Generală din Ministerul Indus­
din acestea, sub conducerea maistrului de 10 tone de fontă veche. triei Grele între formaţiile de po­
comunist Ioan Păun, s-a extins re- ză din uzinele aparţinătoare, a
In toate aceste realizări, lucrătorii fost cîştigată de către formaţia
A /V v v V W w v v v V W V V V V W \. din echipele conduse de comunistul de pază a uzinei „Victoria"-Că­
Ilie Turdăşan şi Mariu Gogiu şi-au ian. Comisia formată In scopul
Din carnetul adus din plin aportul. analizării rezultatelor obţinute
corespondentului pe timpul de la lansarea între­
Cu sprijinul permanent al organi­ cerii şi pînă in prezent, a acor­
--A-a---/v--/-V-A---A--A---A--A--/-V--A--A---A--A7-A---A--A---A--' dat acestei formaţii 'calificativul
ţeaua de aer comprimat pe o lungime zaţiei de partid din cadrul reviziei şi „foarte bine" la toate cele cinci
de aproape 200 m. Lucrarea reprezintă criterii. Astfel, formaţia de pază
un mare ajutor în pregătirea vagoa­ cu entuziasmul care stăpîneştc pe de la uzina „Victoria"-Căian a
nelor speciale (Kausff), care transportă primit drapelul de formaţie frun­
cărbunele cocsificabil din Valea Jiului muncitorii de aici, în trimestrul IV al taşă pe ramură.
la Hunedoara. Angajamentul la econo­
mii a fost depăşit pînă acum cu circa anului acesta, sînt premise ca revizia I. CRAŞCA corespondent
3.000 lei. Şirul realizărilor nu se ter­
mină însă aici. de vagoane Simeria-Triaj să se men­
Sînt perspective să se ţină mai departe pe locui I.
menţină mai departe
SABIN MUNTEANU
pe iocn! I
-sm-
Harnicul colectiv de la revizia de
vagoane Simeria-Triaj a încheiat luna c irB î! re ® re & îi ii
octombrie cu un bogat bilanţ. Planul i-,
global a fost realizat în proporţie de {f. Maria Haţegan, o femeie in virs- 1nici un rost. Păreau tare mulţu­
111,7 la sută. Productivitatea muncii,
în acest timp, a atins 126 la sută. iă din satul Căpilna, a venii la miţi că poi umbla de colo-colo. Pe
Numai Ia indicii „Revizia tehnică a Sfatul popular raional Sebeş pen­ bătrina de lingă pervazul uşii insă,
vagoanelor de marfă" şi „Reparaţia cu tru a şasea oară. Cei 9S km. de nici n-o luau in seamă. Tirziu,
detaşare din tren" s-au obţinut d»-'ş'ri la Căpilna la Sebeş o istoviseră. foarte tirziu, un funcţionar a ţinut
de 5 şi 13 la sută. Pentru a-şi reveni, s-a rezemat de s-o lămurească:
pervazul uşii pe care se afla o —- Vino miine, mătuşico! Acum,
tăbliţă indicatoare: „Secţia finan­ vezi şi matale, e ora de plecare
ciară“. acasă.
— Cu „financiarul“ ai treabă, — Ora de plecare? s-a mirat
mătuşico 9 — a intrebat-o cine­ bătrina. Păi, pină acum n-aii fost
va. iot plecaţi ? Păcatele mele, să mai
— Da maică. Trebuie să-mi eli­ fac şi miine 96 de kilometri.
bereze o adeverinţă cum că nu -r- Ce să facem ? Ora de pleca­
am nici un fel de impozii, ca să re trebuie respectată, mătuşico. La
gan din clasa X-a, Alexandru pot ridica ajutorul familial. Mă noi, cum să-ţi spun, e ordine...
Deac şi Maria Cotoi din clasa poartă insă pe drumuri de atita
VUI-a ş.a. amar de vreme... Spune şi dum­ Şi zicind acesiea, funcţionarul a
neata, nu-i asta curată birocra­ închis uşa şi a plecai. Amărită, a
Brigada utemistă de muncă ţie ?... plecat şi Maria Haţegan.
patriotică de la şcoala medie
„Avram Iancu“ din Brad este In timpul acestei conversaţii, tov. Nu ştim dacă Maria Haţegan
hotărîtă să continue acţiunea de Mihai Ţernea şi alţi ciţiva func­ a primit pină acum adeverinţa. Am
împădurire şi pe un deal din ţionari de la secţia financiară a fi bucuroşi insă să aflăm că biro­
sectorul Botău. Sfatului popular raional Sebeş, tre­ craţii de Ia „financiar“ au fost
ceau dintr-un birou în altul, fără traşi la răspundere. ,j'
1. FAUR
corespondent. v— / umJ i—J ' — J i —/ w-/ \~J \—i «—I u 4 v - J V