Page 81 - 1959-11
P. 81
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. IE31
YA PREZENTAM : Tineretul din combinat — La furnalul tineretului
TINERI UTEMIŞTI participant activ la îndeplinirea Lupta pentru a da turnători de ruşine. Chiar Ia sîîrşitul lunii
de la C.S. Hunedoara, angajamentelor luate în întrecere lor din întreaga ţară cît mai trecute, brigada maistrului Io
multă fontă cenuşie a început naşcu Muntean a fost declarată
purfăfori ai insignei Mobilizaţi de organizaţiile succese şi-au adus-o tinerii de chiar din primele zile ale anului fruntaşă. Ea a realizat planul
de brigadier U.T.M., îndrumaţi în permanen la fabrica de aglomerare a mi în proporţie de 107,60 la sută.
ţă de organizaţiile de partid, ti nereurilor, schimburile şi brigă acesta. Cele trei brigăzi de ti
mmm nerii din Combinatul siderurgic zile de tineret de la furnale, neret, care deservesc furnalul nr. Să te menţii însă mereu în
?¦mi! hunedorean, muncesc cu mult e- oocserie, oţelărie şi laminoare. frunte nu este un lucru uşor. A-
lan şi însufleţire la traducerea 2 al uzinei „Victoria" din Că- ceasta, pentru că în brigada a
?p§ în viaţă a sarcinilor trasate de Participarea activă, plină "de lan, au pornit la muncă cu gîn- doua se află Jurnaliştii Leontin
partid şi guvern, participă în avînt a tineretului la lupta pen Puşcaşu şi Ioan Stăniloiu şi
l prim-topitor la jurnalul nr. 31 mod activ la înfăptuirea angaja tru realizarea sarcinilor de pro dul ca fiecare să lucreze cît mai cauperistul Ioan Biriş, iar în
mentelor luate în întrecerea cu ducţie, este o dovadă grăitoare bine.
reşiţenii. a dragostei pe oare tineretul o brigada I-a Dumitru Jenaru,
manifestă faţă de partid şi gu Maistrul Ionaşcu Muntean, Jurnalistul Dumitru Marin şi
Tinerii utemişti şi neutemişti vern, faţă de oamenii muncii, şeful brigăzii a 111-a, vrea ca alţii care muncesc cu tot atîta
— muncitori, tehnicieni şi ingi brigada pe care o conduce să dragoste şi interes. Tocmai din
neri, în frunte ou comuniştii, îşi faţă de întregul nostru popor. raporteze cele mai frumoase re acest motiv, întîietaiea în ce
aduc o importantă contribuţie în zultate. Şi nu este un lucru priveşte depăşirile o au cînd u-
îndeplinirea sarcinilor de pro Ei sînt participanţi activi, en greu. In brigada sa se află doar nii cînd alţii. In primele zile ale
ducţie. Sporirea producţiei de oameni harnici, pricepuţi în me acestei luni, de pildă, brigada
fontă, oţel, laminate, cocs meta tuziaşti, la înfăptuirea măreţei seria lor. Aici lucrează prim-îur- a ÎI l-a a fost depăşită. Dar oa
lurgic, minereu aglomerat etc., naiistul Iosif Blaj, cauperistul menii nu s-au lăsat; au trecut
şi reducerea preţului de cost, opere de construire a socialis Gheorghe Ancuţa, dozatorul şi mai serios la treabă şi au
sînt obiective de seamă ale între mului în patria noastră. Mihai Jigmon, oameni de nădej reuşit ca, numai după 12 zile,
cerii pe care o desfăşoară tine de, care nu l-au făcut niciodată să se situeze din nou în frunte.
rii din combinat. In secţii!"
schimburile şi brigăzile a căror Intre brigăzile de Ia furnalul Numeroşi ¦tineri utemişti d!o combinat urmează cursurile şcolii medii
conducere a fost încredinţată ti tineretului din cadrul uzinei serale.
neretului, fiecare utemist, fieca „Victoria" Călău, există o ade
vărată întrecere. Tinerii, în frun In clişeu: trei tineri elevi al şcolii medii serale din clasa VlII-a G
re tînăr în parte luptă ca anga te cu comuniştii, se bucură mult s-au strâns în jurul globului şi discută cu aprindere.
jamentele să prindă viaţă, ca în atunci cînd depăşirile lor sînt
fieoare zi, în fiecare lună, în fie mari. Ei ştiu că din fonta pro Muncitorii — elevi învaţă
care trimestru, să se producă dusă de ei se toarnă piese me
mai mult metal peste plan, să canice, radiatoare, unelte agri Cursurile şcolilor medii sera Despre elevii muncitori:, mulţi
se realizeze mai multe economii. cole, şi este folosită la construc le şi fără frecvenţă sînt urmate profesori au numai cuvinte de
ţiile de tractoare, camioane etc. de zeci şi sute de tineri munci laudă. Le apreciază aşa cum se
Tinerii furnalîşti, oţelari, lami- tori 9iderurgişti. Zi de zi, după cuvine eforturile şi strădania de
natori, cocsari, aglomeratorişti, La serviciu! organizarea mun orele de muncă în secţiile com a învăţa.
sînt angrenaţi cu toţii în între cii se cunosc rezultatele furna- binatului, numeroşi tineri mun
cerea care a cuprins întreg com liştilor de la începutul anului şi citori umplu seara sălile de cla Printre elevii buni pot fi a-
binatul. încrederea ce i-a fost pînă acum. Undeva, pe un caiet, să ale şcoilii medii serale din
acordată, tineretul o răsplăteş noul oraş muncitoresc. mintîţi tinerii utemişti. N-icoike
era scris : „Furnalul nr. 2, a dat Hani, oauperist la furnalul nr.
Numai pentru cei din clasa
peste plan de la începutul anu VIII-a, s-au format 8 olase. La 4 de la secţia I-a, Ioan Vilsan,
lui şi pînă în ziua de 12 no şcoala medie serală sînt înscrişi electrician la masa de comandă
te cu fapte. Otemistul ChiaJda Gheorghe, este maistru la staţiile de comandă ale iembrie inclusiv, 2.440.S48 tone şi urmează cursurile peste 290 a G.T.E. II, Constantin Pricop,
Făcînd bilanţul contribuţiei ti furnalelor 5 şl 6 din C.S. Hunedoara. De curând, el a primit locuinţă în noile fontă cenuşie peste plan şi a re tineri din Combinat. Şi, aşa cum laminator la laminorul de 800
neretului din combinat la înfăp blocuri din O.M. dus procentul de declasate la în producţie se străduiesc să dea mm., Nicolae Tîlvan, excavate-
tuirea angajamentelor şi reali Iată-1 în clişeul nostru, în mijlocul familiei sale, dntînd la acordeon. I 3,75 faţă de cel admis". cît mai multă fontă, oţel, lami rist la bluming, Ioan Dănescu,
zarea de economii, constatăm nate, cocs etc., tot aşa şi la şcoa fumatist la furnalul nr. 5 de la
!S ilii M i 3 cu satisfacţie şi bucurie că tine secţia 11-a, Iacob Grişan şi 11io
P U L ............... ... QMqada/VWV\ tmezil&afelari lă ei depun eforturi pentru a în
rii şi-au adus şi aduc o impor Slaibre operatori chimişti la ooc
CONSTANTIN. PR1C0P conducă brigada, să îndepli văţa cît mai bine, pentru a ob serie şi mulţi alţii, care sînt
tantă' contribuţie în realizarea nească funcţia de prim-topi
luminator la laminorul de obiectivelor întrecerii. Aşa, de e- ţine note oft mai bune. fruntaşi şi în muncă şi la învă
800 mm. ţătură.
xemplu, prin contribuţia directă începui de lună.. Sarcinile ctştigăm trebuie să muncim
ÜÜ a tineretului s-au produs peste de plan s-ern primit. exemplar".
prevederile planului de producţie Şejul brigăzii^ Mihai - Tir- Hotărtrea a-joşi luată. Toţi tor: Găci brigada de la .cup
— de la începutul anului şi plină pescu •—'-¦şi-a instruit oame s-au angajai să fie exemplu torul-nr. 3 al oţelăriei Mar
tin nr. 2 de ta C.S. Hune
la 9 noiembrie a.c. — 30.337 nii. „Ca să facem treabă bu In muncă, să lucreze corect. doara, nu e numai o brigadă
tone de oţel, 16.126 tone de fon nă şi să ne respectăm anga Dar nu mult după aceea, utemistâ de producţie, ci şi
tă, 11.838 tone de laminate, jamentele — a spus el — fie o şcoală pentru toţi membrii
care trebuie să respecte dis Ioan Prodan le-a făcut „figu ei.
34.807 tone de coos metalurgic, ciplina muncii, procesul teh
24.415 tone de aglomerat feros, nologic de elaborare a oţelu ră". Şi asta chiar la înce — Cine va cîştiga întrece
şi s-au realizat peste 19.700.000 lui. Sîntem în întrecere cu putul lunii. N-a venit îrdr-o rea ? Noi, sau cei din briga
lei economii. O contribuţie în da lui Enache ? — întrebau
semnată în obţinerea acestor J Constantin Enache şi ca să zi la lucru. Brigada era în unii. Totu-i posibil, dacă
schimb de noapte. Prodan a muncim cum trebuie — răs
adormit, cînd s-a trezit era pundeau alţii: Noi ne-am an
gajat să dăm peşte plan 600
trlziu şi i-a fost ruşine să tone oţel, iar ai lui Enache
mai vină la lucru. Dar tovă 650 tone.
îiin wmv w răşii săi nu i-au iertai aceas Muncind corect, respedlnd
tă abatere. Brigada s-a adu condiţiile prevăzute în anga
jamentul de întrecere, cei din
Inginerul Kraft Naifan, ute- depune muilt interes în găsirea nat şi a discutat acest caz de brigada lui Tîrpescu n-au
pierdut nici o tonă de metal.
misf, a prezentat primele sale de noi metode, în conceperea şi indisciplină. Cei care au luat Oţelarii din brigada lui Ena
che au pierdut 150 de tone.
două inovaţii cabinetului tehnic aplicarea de noi inovaţii. cuvîntul, i-au arătat ce s-ar Ce arată bilanţul întrecerii ?
Brigada lui Tîrpescu: 699 to
I jurnalist la jurnalul nr. 3 în anul 1956. Preocupat în per In acest aln, de pildă, împreu întlmpta dacă fiecare ar face ne oţel peste planul lunii oc
manenţă de introducerea de noi nă cu alţi tovarăşi, el a propus ca el. „Am mai putea noi face tombrie; brigada lui Enache:
procedee tehnice în producţie, spre aplicare 4 inovaţii. Dintre planul, am mai putea noi ciş- 654 tone de oţel peste plan.
de îmbunătăţirea tehnologiei fa acestea, amintim doar două : tiga întrecerea ?" —• l-au în In luna noiembrie, situaţia
bricării şi turnării oţelului, el „Turnarea oţelului calmat cu trebat cîţiva. I-au arătat apoi este cam aceeaşi. Cîştigători
presiune în lingotiere direct co că ei au trebuit să munceas ai întrecerii şi fruntaşi pe o-
u J u J u J u J u J u /u J — I '— t «- nice răcite cu apă“ şi „Noul sis că şi în locul lui şi, nu a fost ţelărie au fost declaraţi cei
tem de montare ă ansamblului uşor. Prodan şi-a recunoscut
Cifre şi fa p te de turnare la(oţetului neoalmat". greşeala şi s-a angajat să nu din brigada lui Mihai Tîr- Ioan Vilsan, este electrician la masa "de comandă a
mai facă astfel de abateri. S-a G.T.E.-2, de la C.S. Hunedoara. El este şi elev în clasa VUI-a
® Tinerii din Combinatul siderurgic Hunedoara, în frunte^ Prin aplicarea primei inovaţii ţinui de cuvînt. pescu, secretarul organizaţiei G a şcolii medii serale. Invăţînd ou sîrguinţă, el a obţinut pînă
cu utemişti!, au economisit pînă Ia 1 noiembrie 5.900 tone de^ s-au realizat — în 6 luni de a- acum numai note de 8, 9 şi 10.
metal. Valoarea metalului economisit de ei se ridică la suma! plicare — 500.000 lei economii, — Noi — spunea' tov. Mi de bază U.T.M. a secţiei.
iar prin aplicarea celei de-a doua hai Tirpescu — nu tolerăm lată-t în clişeul nostru Iu taFlă, într-o oră de matematică,
de 6.572.420 lei. inovaţii — tot în timp de 6 luni nici un fel de abateri. Luăm rezolvind problema dată de profesor.
® In lupta pentru realizarea de cît mal multe economii laţ — s-au realizat 139.705 lei e- măsuri pe loc.
oonomii. Inginerul utemist Kraft Brigăzi utemiste de munca patriotica
preţul de cost al producţiei, tinerii siderurgişti îşi aduc o înA Natan, de la oţelăria Martin Oamenii au înţeles ceea ce
nr. 2 a G.S. Hunedoara, se nu ¦doreşte de la ei şeful lor de Brigada de muncă patriotică condusă de tov. Stelfian Tăgîr-
'semnată contribuţie. Valoarea economiilor realizate de ei, prinţ mără acum printre inovatorii brigadă. Prodan, cel cu nr. 94 de la secţia I-a furnale ţă, a obţinut succese de seamă
reducerea preţului de cost, este de 19.711.836 Iei. fruntaşi ai combinatului. „figură", poate oridţnd să
îţi activitatea sa. Fiecare briga
® Brigăzile utemiste de muncă patriotică din combinat, auţ
colectat peste 3.000 tone de fier vechi. Valoarea fierului vechi«
colectat se ridică la peste 180.000 lei.
dier a efectuat peste 100 ore
de muncă patriotică; S-au colec
tat cîte 8 tone fier vechi pe cap
de- om. Un' număr de - 8 tineri
sînt purtători ai insignei de
„Prieten all cărţii“, iar insignă
de brigadier o au toţi membrii
brigăzii. Ga urmare a succese
lor obţinute, aceşti tineri -au cîş-
tigat drapelul de brigadă ute-
ffiistă de muncă patriotică frun-
taşă pe combinat.
O altă brigaidă de muncă pa
triotică ou o activitate bogată
este şi cea condusă de tov. Icr-
dache Gheorghe, tot de la secţia'
H !!!!i I-a furnale. Tinerii diin această
brigadă au colectat cîte 8 tone
¦. .. . -v • . ‘ de fier vechi de fiecare, au e-
WmmMM fectuat peste 100 ore de muncă
voluntară şi toţi sî-nt purtători
.
ai insignei de brigadier, iar ju
i1 v A' ¦ mătate din ei au insigna de
„Prieten al cărţii". Tinerii din
|:î K ::x :x S : x :î :^î x :'Yîî
această brigadă s-au angajat să
m m. ¦' x v - ..--x-V-v'XyV colecteze cele peste 1.300 tone
praf de furnal depus pe acoperi
' Y : Ă x v x :x x :y y :;;y::x x x x : şul halei furnalelor. La termina
mMmm rea acestei lucrări, conducerea
combinatului îi va stimula acor-
Sala de şah a clubului C.S. Hunedoara, este frecventată Leonuţ, Iustin şi Drăgălin Pop sînt trei fraţi şi toţi trei Biblioteca clubului G.S. Hunedoara, este foarte midi frec dîndu-ie un premiu de 6.000 lei.
de numeroşi tineri. Amatorii de şah îşi dispută cu multă însu lucrează la laminorul de 800 mm. al C.S.TI. ventată de tineri.
fleţire partidele. IN CLIŞEU : Fraţii Pop, in camera pe care au primit-o lată în clişeul nostru pe utemiştii Margareta Ciun, termdieh-
In clişeul rAspect 'din sala de şah. in .blocurile O. M., discutínd cu prietenul lor, Vasile Ciuciu. niciană la C.T.E.-2 şi pe Petru Pirtea, strungar la secţia O.S.M.
nr. 1, liţlnd cărţi noi de la bibliotecă.
