Page 82 - 1959-11

Nr. 1531
Alegeri în organizaţiile
de partid
La B erthelot
Comuna Berthelot este aproa­
pe complect colectivizată. In ce­
le 6 gospodării agricole colecti­
ve din raza comunei au intrat
pînă în prezent 433 familii cu
933 ha. teren arabil, un număr
însemnat de animale, atelaje etc.
Deşi tinere, aceste gospodării se
dezvoltă mereu. De pildă, în a-
f.ară de lucrările în cîmp, colec­
tiviştii din raza comunei Bert­
helot lucrează cu intensitate la
construirea a 7 grajduri pentru
adăpostirea a 530 capete vite
mari.
Despre acest lucru — rezultat
al muncii comuniştilor — s-a
discutat mult şi în cadrul adu­
nării pentru dare de seamă şi a-
legeri a comitetului comunal
de partid.' Gu această ocazie în­
să, s-au discutat şi unele pro­
bleme privind întărirea vieţii in­ luînd cuvîntul, a dat noului co­
terne de partid. S-a arătat, de
pildă, că o parte din organiza­
ţiile de bază din raza comunei
nu îşi ţin cu regularitate adună­
rile generale, că unii membri şi
candidaţi de partid au abateri
de la disciplina de partid, că
s-a neglijat munca de întărire
La Pui
In aproape toate satele din
comuna Pui s-au construit, sau
sînt în curs de construcţie, graj­
duri, saivane, cămine culturale
şi şcoli. Pentru ca aceste lucrări ginea dării de seamă, în adu­
să se realizeze cu oît mai puţine
cheltuieli, comitetul comunal de
partid a antrenat pe cetăţeni să
efectueze prin muncă voluntară
transportul materialelor de con­
strucţie, săpatul fundaţiilor şi
celelalte operaţiuni ce nu nece­
sitau mînă de lucru calificată.
S-a reuşit astfel ca de la înce­
putul anului şi pînă în prezent,
să se realizeze prin muncă vo­
luntară economii în valoare de
aproape 100.000 lei.
Un alt succes al comunişti­
lor din Pui este şi creşterea sec­ prim-secretar al Comitetului ra­
torului socialist al agriculturii. ional de partid Haţeg, care a
Astfel, a luat fiinţă o gospo­
dărie agricolă colectivă în sa­
tul Galaţ cu; un . număr de 121
membri şi cu o suprafaţă de 465
ha., a crescut cu încă 31 familii
şi 242 ha. întovărăşirea din sa­
Penfru uşurarea muncii
Cu cîtva timp în urmă, ate- • reducerea numărului de posturi,
lierul de dulgherie al minei Vul­ se vor realiza anual economii
can a fost dotat ou un strung în valoare de peste 74.000 lei.
nou, confecţionat în atelierele Un merit deosebit în această
exploatării, cu un circular şi alte acţiune de mică mecanizare a
maşini. In urma acestui fapt, muncii revine comunistului Mi-
efortul fizic al muncitorilor s-a
redus simţitor, a crescut mult
productivitatea muncii şi s-au re­ DUMITRU LUCA
dus 8 posturi pe zi. Numai prin
VOLEI
Aurul Brad — Minerul Deva 2-3
Meciul amical dintre cele două
echipe nu s-a ridicat la un nivel
satisfăcător. El a trezit interes
doar prin evoluţia scorului. Fiind
RUGBÎ
Minerul Lupeni — Utilajul Petroşani 13-0 (0-0)
Meciul restanţă dintre cele
două echipe din Valea Jiului,
care activează în categoria B, a
fost destul de spectaculos. AAi-
mm
Fază din meciul Rapid deva — Metalul Cugir, disputai duminică pe
stadionul „Cetate“ din Deva. Victoria a revenit meialurgiştilor din Cugir
Cu scorul de 2—0 (2—0).
a organizaţiilor prin primirea
de noi membri şi candidaţi de
partid etc. Lipsurile arătate mai
sus au fost cunoscute de către
vechiul comitet de partid dar a-
cesta nu a luat la timp măsuri­
le corespunzătoare pentru Înlă­
turarea lor. De aceea, membrii
comitetului cît şi ai birourilor
organizaţiilor de bază au fost
traşi la răspundere în mod se­
rios de către participanţii la a-
dunare. Totodată, aceştia au
făcut şi o seamă de propuneri
în vederea îmbunătăţirii muncii
de viitor. Tovarăşul loan Firu-
ţă, secretar al Comitetului ra­
ional de partid Haţeg, care a
luat parte la această' adunare,
mitet ales, preţioase îndrumări
privind modul cum trebuie să
muncească pe viitor pentru dez­
voltarea sectorului zootehnic în
gospodăriile colective, intensifi­
carea' construcţiilor şi ieftinirea
acestora etc.
Ga secretar al noului comitet
comunal de partid a fost ales
tov. Viorel Mereu.
tul Ponor şi cu 58 familii şi 257
ha. întovărăşirea din satul Pui.
Din discuţiile purtate pe mar­
narea generală de alegere a
noului comitet comunal de par­
tid, a reieşit că aceste succese
puteau fi şi mai mari dacă co­
mitetul comunal de partid ajuta
în mai mare măsură organiza­
ţiile de bază săteşti să-şi îmbu­
nătăţească activitatea. De ase­
menea, comitetul comunal de
partid a fost criticat pentru că
nu a îndrumat în mod satisfă­
cător comitetele de conducere ale
întovărăşirilor, să organizeze
mai bine munca de însămînţări
şi arături de toamnă.
In încheierea adunării, a luat
cuvîntul tov. Teodor Mureşan,
făcut o seamă de recomandări
pentru activitatea de viitor ă
noului comitet de partid. Ga se­
cretar al comitetului a fost rea­
les tov. Ioan Dobrei.
hai Petrean, şeful atelierului.
corespondent
mai calmi, oaspeţii au câştigat
cu 3-2 (15—9, 13— 15, 16— 14,
14—16, 15—8).
nerul Lupeni cu 5 linie de trei
sferturi mai eficace a -cîştigat
cu 13-0.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
C O L T U L ÎN V Ă J Ă M ÎN T U L U 1 \^@Lsvmţi-iM dm imn,
Să îmbunătăfim munca de educare patriofică şi infernafionaiisfa
--- ---------- la
a finerefului şcolar
Profesorul diriginte, educatorul
principal al elevilor din clasa sa
Şcoala este chemată astăzi să creas­ 3 din Sebeş, profesoara Maria Cîrcoa- de la începutul anului nici o temă le­
că un tineret nou, dezvoltat multilate­ nă, dirigintă la clasa a Vi-a, se pre­ gată de educarea comunistă a elevilor
ral, inarmat cu temeinice cunoştinţe ocupă îndeaproape de ridicarea nive­ şi de cele mai multe ori vine nepregă­
ştiinţifice, bine pregătit profesional şi lului de cunoştinţe al elevilor, urmă­ tită la orele de diriginţic, improvizînd
orientat politic, cu o concepţie sănă­ reşte permanent situaţia lor la învăţă­ aşă-zisele „analize la învăţătură“, dar
toasă despre lume şi societate. tură, felul cum îşi petrec timpul liber, şi acestea superficiale, fără conţinut,
Ea trebuie să pregătească pe viitorii ţine o strînsă legătură atît cu organi­ numai ca să treacă ora.
muncitori şi intelectuali, cetăţeni devo­ zaţiile U.T.M. şi de pionieri, cît şi cu
taţi patriei, clasei muncitoare şi par­ familiile elelviior clasei. O atenţie deo­ Slaba activitate a dirigintei se re­
tidului ei, capabili, să ducă mai de­ sebită o acordă conţinutului orelor e- flectă în. situaţia la învăţătură şi dis­
parte cu succes, victoriile obţinute de ducative, punînd accent pe întărirea ciplină,. în educaţia multilaterală a e-
constructorii socialismului din ţara educaţiei patriotice a elevilor, populari­ ieviior. Aşa se explică faptul că 1a
noastră. zarea realizărilor obţinute de oame­ clasa sa, există un procent ridicat de
nii muncii din ţara noastră şi ţările 'elevi cu note slabe ia învăţătură.
In realizarea acestor măreţe sarcini, lagărului socialist în frunte cu Uniunea
profesorul diriginte, alături de întregul Sovietică, in planul său de muncă sînt In munca unor diriginţi se constată '$ m m i rMuréaPí},.
colectiv al şcolii, are un rol deosebit programate expuneri pe teme c a : „Din şablonism şi formalism, mergîndu-se
de important. realizările regimului de democraţie pînă la copierea simplă a planurilor Şajcfompm tali
populară în raionul şi regiunea noas­ de terne de ia o clasă la alta, nesoco­
Profesorul diriginte îşi desfăşoară tră“, „Ştiinţa sovietică, ştiinţa cea mai tind astfel nivelul de pregătire ai ele­ M o$âÂk M.TR.
activitatea potrivit scopului şi sarcini­ înaintată din lume", precum şi vizi­ vilor, cerinţele procesului instructlv-
lor educaţiei’ comuniste, el are rolul tarea unor întreprinderi şi gospodării educativ şi, <nai mult, sarcina realiză­
de a urmări şi a contribui activ Ia colective etc. rii educaţiei patriotice şl internaţiona­
organizarea şi desfăşurarea întregului liste a elevilor.
proces instructiv-educativ ai elevilor La şcoala pedagogică din Deva, ma­
clasei sale. joritatea diriguiţilor se preocupă cu Cum putem vorbi despre realizarea ¦,— t / __z v J . - j . - . r u i J u A J u / u . ' « —ri—y i , i
grijă să pună în practică învăţăminte­ acestei sarcini Ia şcoala de 7 ani nr.
In colaborare cu organizaţiile U.T.M., le reieşite din consfătuirile cadrelor di­ 1 din Petroşani unde la clasa a V a
pionieri, cu familia şi ceilalţi profe­ dactice în ce priveşte îmbunătăţirea B, (dirigintă Ana Lupşa), cu ocazia
sori, el are rolul de a forma un colec­ muncii educative în rîndul elevilor. unui control, un singur elev a cunos­
tiv unit ai clasei, disciplinat, cu o a- cut o poezie despre partid, Iar la clasa
iitudine nouă, sănătoasă faţă de mun­ Dirigintele clasei a X-a de la şcoa­ a „Vi-a (dirigintă Laura Vasiiescu) un
că şi avutul obslesc. la medie „Decebal“ Deva, (prof. Du­ număr mic de copii cunosc conducă­
mitru Susan), urmăreşte să formeze torii partidului şi guvernului nostru.
Profesorul diriginte, coiaborînd cu un colectiv unit, just orientat, disci­ Cu asemenea atitudini în activiiatea
organizaţia U.T.M. şi ceilalţi peda­ plinat, cu rezultate bune Ia învăţătu­ diriguiţilor şi profesorilor, cărora li s-a
gogi ai şcolii, are sarcina de cinste ră, să formeze la elevi o atitudine să­ încredinţat educaţia tinerei noastre
de a contribui Ia formarea tineretului nătoasă faţă de muncă, faţă de şcoală, generaţii, nu putem fi de acord si
nou, care să iubească cu înflăcărare să dezvolte sentimente de dragoste este timpul ca secţiile de mvăfămînt şi
patria noastră socialistă. De aceea, el faţă de clasa muncitoare şi Partidul cultură să ia cele mai corespunzătoa­
trebuie să arate elevilor cum părinţii Muncitoresc Romîn, dragoste faţă de
Şi fraţii lor mai mari, vărsîndu-şi sîn- puternicul lagăr al socialismului, în re măsuri penfru lichidarea acestor de­
gele şi iuptînd eroic, au cucerit liber- frunte cu Uniunea Sovietică. Toate a-
tatea şi independenţa patriei noastre, cestea sînt confirmate de planificarea ficienţe. ':$V'
dreptul la o copilărie şi tinereţe feri’
cită, ia învăţătură, Fiind abia la începuiui anului şco­
muncă şi odihnă. lar avem posibili-
in acelaşi timp e- Odată cu publicarea acestui articol, redacţia ziarului } taţi să îm,bun,ă.tă_ţim
levii trebuie să cu­ „Drumul socialismului" deschide în coloanele sale, la rubrica 7 mu"oa eduoa‘lva a
noască realizările „Colţul învăţământului", o discuţie pe tema „SA ÎMBUNA- } pr°fesonlor diri-
regimului nostru de­ TATiM MUNCA DE EDUCARE PATRIOTICĂ SI INTER- ’ gmtu Se cere însă
mocrat-popular, ob­ NAŢIONALISTA A TINERETULUI ŞCOLAR". Redacţia in­
ţinute sub conduce- pentru aceasta o
rea partidului in vită pe această cale să colaboreze Ia susţinerea acestei teme mai mare atenţie
învăţători, profesori, protesori-maiştri, diriginţi, directori de faţă de munca lor.
toate domeniile de şcoli etc., toţi acei care pot contribui prin experienţa lor
la îmbunătăţirea muncii de educaţie patriotică şi interna.ţjo- Conducerile şcolilor
activitate, să cu­ nalistă a tineretului şcolar.
noască frumuseţile şi organizaţiile de
partid din şcoli să
patriei noastre dragi. muncil pe acest an, de tematica şi con- îndrume şi să spri- a yw^rs.ibw'VV'.
Profesorul diriginte trebuie să popu jine mai mll|t profesorii diriginţi de'
iarizeze în rîndurile elevilor realizările ţinutul orelor educative, cît şi de ob- a.şj îmbanătăţi munca, de a elimina
ţărilor lagărului socialist, în frunte cu servaţîile asupra dezvoltării elevilor pe din activitatea unora formalismul şi
U.R.S.S., să dezvolte dragostea şi re­ care le face cu grijă în caietul său şablonisautl care se mai m anifestă: să
cunoştinţa faţă de popoarele Uniunii de observaţii. fie stimulate şi încurajate iniţiativele
Sovietice, să sădească încrederea în In acest fel procedează diriginţi! şi pozitive în munoa de diriginte. 2 3 “3 0 H m m m z .
tăria şi forţa lagărului socialist. de la multe şcoli din regiunea noas­ i
tră, cum ar fi cei de la şcolile medii
Dar este cunoscut că aceia care de zi şi serală din Simeria, Orăştie, O atenţie deosebită trebuie dată pla­
munceşte pentru educarea comunistă a Călan, Cugir şi altele.
elevilor, pentru formarea fizionomiei nificării orelor educative, conţinutului 44 ® il p|§P-i fi- j A f f ':"
morale a omului nou. trebuie să fie Activitatea instrucliv-educatlvă este
în primul rînd el însuşi un exemplu rodnică şi la multe şcoli ce au secţii acestora, cît şi diferitelor metode ce
de ţinută morală, un marxist în gîn- cu iimba de predare maghiară şi ger­
dire, vorbe şl fapte. El trebuie să ştie mană, unde elevi de diferite naţiona­ le folosesc diriginţii în munca lor cu
să aleagă cele mai variate metode de lităţi învaţă şi muncesc împreună. Cu
muncă cu elevii, să stea permanent în sprijinul diriginţilor, ai organizaţiilor elevii, cu familia şi ceilalţi profesori, wm . Hiries'v'ih
mijlocul acestora şi cunoscînd parti­ U.T.M. şi de pionieri, aci se organi­ cît şi în legătura pe care aceştia o lip i .>
cularităţile fiecărui elev în parte, cu zează manifestări culturai-artistice şi fac cu practica construirii socialismu­ É j& H »
multă răbdare şi pricepere pedagogi­ sportive, acţiuni patriotice şi de folos a S '«v
că, să acţioneze în direcţia scopului obştesc, excursii etc. De exemplu, ia lui, cu întreprinderea sau gospodăria (ksVv*-' ..¦ '>
urmărit. Aceasta trebuie sa fie profe­ şcoala de 7 ani din Petreşti, copiii ro-
sorul diriginte, educatorul principal a! mînl şi germani, sub îndrumarea diri­ agricolă colectivă. fib'e,-'lá - '• -
elevilor din clasa sa. ginţilor, şi cu sprijinul organizaţiilor Secţiile de învăţămînt şi cultură ale
U.T.M. şi de pionieri au strîns peste
Spre deosebire de trecut, în acesf 2.000 kg. fier vechi, 1.500 kg. castane sfaturilor populare regional, raionale
an se constată o îmbunătăţire în mun­ şl ghindă, au organizat o excursie co­
ca profesorilor diriginţi. Conducerile mună pentru cunoaşterea împrejurimi­ şi orăşeneşti, au datoria să acorde mai
şcolilor au acordat, în general, mai lor oraşului Sebeş, iar în prezent pre­
multă atenţie repartizării orelor de di- gătesc un program artistic de cîntece multă atenţie extinderii experienţei po­
riginţie. Aceasta s-a făcut nu ca o şi jocuri romîneştl şi germane. Aseme­
complectare de catedră, cum se făcea nea activităţi comune sînt foarte fo­ zitive acumulate de cadrele didactice
în alţi ani, ci, cumai mult simţ de răs­ lositoare, ele ducînd nemijlocit la ci­
pundere, orele educative au fost re­ mentarea frăţiei dintre tinerii de di­ din regiunea noastră şi să organizeze
partizate celor mai capabili profesori, ferite naţionalităţi.
bine pregătiţi politic, ideologic şi pro­ periodic consfătuiri şi schimburi de
fesional. Exemple asemănătoare se găsesc
multe în şcolile regiunii noastre. Sînt experienţă pe raioane sau centre de
Conducerile multor şcoli, ca de pil­ însă din păcate şi şcoli unde este sub­
dă cele de la şcoala medie şl şcoala apreciată activitatea educativă a pro­ comune pentru generalizarea acestei
de 7 ani nr. 3 din Sebeş, şcoala me­ fesorului diriginte, unde aceştia îşi duc
die din Petroşani, şcoala medie din munca la întîmpiare. De ce este posi­ experienţe.
Hunedoara, şcoala pedagogică din bil acest lucru ? Tocmai pentru că nu
Deva etc., îndrumate de organizaţiile există control şi sprijin eficace perma­ De asemenea, acestea trebuie să fo­
de partid din şcolile respective, au nent din partea conducerii şcolii şi a
discutat în consiliile pedagogice şi în organizaţiilor de bază, pentru că la losească şi experienţa altor regiuni în
adunări cu diriginţii, sarcinile comple­ aceste şcoli nu există o strînsă legătu­ organizarea schimburilor de experienţă
xe ale acestora, dîndu-le indicaţii în ră a diTÎginţiior cu organizaţiile
ce priveşte planificarea muncii în ca­ U.T.M. şi de pionieri. Aşa se explică a brigăzilor de îndrumare a activităţii
drul orelor educative, şi în afara a- faptul că la şcoala de 7 ani nr. 1 din
cestor ore, în munca cu părinţii, cu Sebeş (director tov. Ioan Munteanu) diriginţilor, alcătuite din cadre didac­
organizaţiile U.T.M. şl de pionieri, cu majoritatea diriginţilor nu au caiete
ceilalţi profesori ele. Aceasta a făcut tice fruntaşe, profesori de pedagogie,
ca încă de la începutul anului situaţia de observaţii şi nu-şi întocmesc planul
elevilor la învăţătură, comportarea lor instructori de pionieri etc.
în şcoală şi în afară de şcoală, preo­ de lecţii Ia orele educative, nu există
cuparea pentru ridicarea nivelului po­ Organizaţiile U.T.M. şi sindicale din
o alegere, judicioasă a temelor ce se şcoli trebuie să ţină o strînsă legătu­
litic, interesul şi dragostea pentru mun­
discută cu elevii, ţinîndu-se seama de ră cu profesorii diriginţi, să se con­
nivelul şi specificul fiecărei clase. To­ sulte şi să colaboreze în diferitele ac­
tivităţi care se organizează cu tinere­
tul şcolar.
Dînd viaţă indicaţiilor plenarei a
VH-a a C.C. al U.T.M., organizaţiile
U.T.M. şi de pionieri trebuie să-şi in­
tensifice rmrnca în vederea îndeplini­
rii sarcinilor puse de partid în faţa
şcolii, în legătură cu ridicarea nivelu­
lui învăţămîntului, întărirea legăturii
sale cu practica, îmbunătăţirea educa­
ţiei comuniste a tineretului şcolar.
Să depunem toate eforturile pentru
a ridica la un nivel superior munca
profesorului diriginte în vederea for­
mării unui tineret nou, cu temeinică
pregătire politico-ideologică, cu un
larg orizont cultural şi ştiinţific, cu o
nouă atitudine faţă de muncă, devotat
partidului şi regimului democrat
popular.
O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE INTERRAIONALA DEVA
ca practică să se îmbunătăţească sim­ varăşa Lidia Jereghie, de exemplu, n-a prof. C. STOTGA vinde cu plata în numerar şi în rate toate articolele ccnîec-
ţitor. organizat nici o acţiune concretă cu activist ai Comitetului regional de ţiuni încadrate în reducerea de preţuri prevăzute de H.C.AL nr.
De exemplu, la şcoala de 7 ani nr. clasa la care este dirigintă, n-a tratat partid Hunedoara 90.500 din 28 august 1959. j
îKt- Printre aceste articole se numără:costume bărbăteşti,
Pentru îngrijirea animalelor pantaloni bărbăteşti, loden pentru bărbaţi şi femei, bluze etc.
Rata minimă lunară la un salariu pînă la 1.000 lei este
de 75 lei, iar la un salariu de peste 1.000 lei rata minimă lu­
Zilele trecute, întovărăşiţii mentului, ţiglei şi sculelor ne­ nii. Celor 11 vite mari, 30 oi nară este de 100 Iei.
din satul Vaidei, raionul Ha­ cesare, în timp ce valoarea to­ şi 50 capre li s-au asigurat pes­
ţeg, şi-au adăpostit animalele în tală a acestei construcţii depă­ te 20.000 kg. iîn şi otavă. In­ Valoarea minimă, a unei cumpărături este de 500 , (ei.
grajdul comun, terminat de cu- şeşte 100.000 lei. tr-un viitor apropiat, membrii
rînd. întovărăşiţi ,din acest sat şi-au Articolele de mai sus se găsesc de vînzare în maga­
încă cu mult timp înainte de propus să schimbe aceste vite
Valoarea totală a cheltuieli­ strângerea vitelor la un loc, cu altele de rasă, care să dea zinele noastre d in : Deva ( magazinele solduri din strada
lor de construcţie a grajdului se membrii întovărăşiţi din satul o cantitate sporită de lapte.
ridică la suma de 4.000 lei, su­ Vaidei s-au îngrijit să asigure Dr. Petru Groza nr. 5 şi str. 23 August, nr. 27), O-
mă care reprezintă valoarea ci­ hrana necesară pe timpul ier­ S1DONIA RUSAN corespondentă
răştie (magazinul de confecţii din str. N. Bălcescu, nr. 5),
Sebeş (magazinul de confecţii din str. V. I. Lcnin, nr. 52),
Alba Iulia (magazinul de confecţii din Piaţa 1 Mai, nr. 17)
şi Zlatna (magazinul de confecţii din str. I. V. Staiin, nr. 8).