Page 83 - 1959-11

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 1531

„Vizita lui N. S. H ruşciov în 7. . \
Franţa umple de bucurie
inimile francezilor“ xtUlmel© şILri. • xiiturteie şxuu • xuxunele şiiri • xittmele ştiri

Comentariile presei pariziene

PARIS 24 (Agerpres). Presa statornicit între cele două po­

franceză continuă să redea în poare.

coloanele sale ecoul uriaş stîrnit Poporul francez nu poate ui­
în Franţa de ştirea 'cu privire ta de asemenea că dacă marea
la proiectata vizită a preşedinte­ Discutarea pralinei coreene Ie 0 J.U. „Cele 10 întrebări dificile pe care
lui Consiliului de Miniştri al armată sovietică nu ar fi nimi­
U.R.S.S., N. S. Hruşciov. Zi de cit armata hitleristă, eliberarea NEW YORK 24 (Agerpres). revizu! poziţia ei şi ar retrage ni le pune lumea“
zi, scrie săptămînalul francez Franţei ar fi fost cu mult timp La 23 noiembrie, Comitetul Po­ proiectul de rezoluţie.
„La Tribune des Nations“, şti­ întîrziată, ba poate chiar impo­ litic al O.N.U. a trecut la discu­
rea că premierul sovietic va face sibilă". tarea problemei coreene. Au lost Proiectul de rezoluţie sovietic - Un articol al Secretarului de stat Chr. Herter -
o vizită în Franţa, îşi cîştigă prezentate două proiecte de re­ a fost sprijinit de reprezentanţii
noi simpatizanţi in rindul oame­ Vorbind despre deosebirile ca­ zoluţii: proiectul sovietic care
re există între cele două ţări în propune invitarea reprezentanţi­ Poloniei, R.S.S. Bieloruse, R.S.S. NEW YORK 24 (Agerpres). de scăderea prestigiului în străi­ în străinătate îşi irosesc timlpul
nilor cinstiţi din Franţa. „Vizi­ ceea ce priveşte ideologia, La­ lor celor două state coreene care Ucrainene, Cehoslovaciei, Alba­ TASS anunţă: Revista „Para­ nătate a Statelor Unite. Secre­ umblînd prin magazine, în loc
ta premierului sovietic în Fran­ vregne arată că „nimic nu ne să participe la discutarea acestei niei şl Blrmaniei. de" a publicat un articol sem­ tarul de Stat caută să convin­ să studieze cultura ţării în oa­
ţa — scrie Bernard Lavregne, faee ca avînd ideologii diferite probleme* şi proiectul american nat de Ghr. Herter, Secretar de gă pe cititorii săi că intensifi­ re se află ? Presa americană nu
profesor la facultatea de drept să nu luptăm împreună pe care insistă să fie invitat nu­ Printr-o majoritate de 49 de stat al S.U.A., sub’ titlul „Cele carea sentimentelor antiameri- este oare prizoniera marelui ca­
plan internaţional pentru o mai mai reprezentantul Coreei de voturi a fost adoptat proiectul 10 întrebări dificile pe care ni cane a fost provocată nu de po­ pital ?“.
din Paris, umple de bucurie ini­ bună înţelegere, pentru dezar­ sud. de rezoluţie american. Delegaţi­ le pune lumea“. Din articol reie­ litica S.U.A., ci de nepriceperea
mile francezilor. Aceasta se da- mare. A refuza prietenia since­ ile ţărilor socialiste şi Bîrma- se că cercurile guvernante ame­ americanilor oare călătoresc în „Dacă Statele Unite produc
toreşte faptului că poporul fran­ ră a acestui mare popor dornic Luînd cuvîntul, I. I. Tugari- niei au votat contra, iar 15 de­ ricane sînt profund îngrijorate străinătate „de a face cunoscut într-adevăr mărfuri excelente a-
de pace, ar însemna pentru noi nov. delegatul U.R.S.S., a spus; tunci cum explicaţi marea ce­
cez înţelege destul de bine cit o gravă greşeală. De aceea, scrie Comitetul urmează să examine­ legaţii s-au abţinut de la vot.
de mari pot fi avantajele pe ca­ în încheiere Lavregne, toţi oa­ ze o problemă de o importanţă
re le-ar aduce celor două popoa­ menii cinstiţi din Franţa apro­ vitală pentru poporul coreean •tuturor adevărul, despre Ame­ rere pentru automobile euro­
care are de suferit de pe ur­
re o înţelegere reală între ele. bă şi sprijină cu căldură invi­ ma scindării ţării sale în două Scrisoarea lui Otto Grotewohi rica, despre idealurile şi aspira­ pene ? De ce sînteţi împotriva
La aceasta contribuie de ase­ părţi.
menea faptul că majoritatea po­ taţia făcută de generalul De ţiile ei“. admiterii în O.N.U. a Chinei
porului francez nu poate să uite Acordînd o mare atenţie pro­
Gaulle premierului sovietic, a- blemei coreene, a spus I. I. Tu- adresată prof, japonez Kaoru Yasul Herter enumeră întrebările pe comuniste ? Nu este oare ade­
că dintre marile ţări ale Euro­ garinov, delegaţia sovietică spri­ care le pun americanilor străi­ vărat că prosperitatea america­
jină cererea guvernului R.P.D.
pei, Rusia este singura naţiu­ cest mare mesager al păcii..1“. Coreene. Ar fi util pentru cauza BERLIN 24 (Agerpres). — cuprinse în acest apel. nii, atât în S.U.A. cit şi dincolo nă se bazează pe o uriaşă ma­
păcii dacă delegaţia S.U.A, şi-ar După cum anunţă ADN, Otto Preşedintele Consiliului de de frontierele lor şi la care, după şină militară ? Uniunea Sovie­
ne care n-a luptat niciodată îm­ „Le Monde" publică declara­ Grotewohi, preşedintele Consiliu­ cum arată el, americanii nu tică v-a întrecut în domeniul
lui de Miniştri al R. D. Germa­ Miniştri al R.D.G, subliniază în sînt în stare să răspundă; tehnicii. De ce nu recunoaşteţi
potriva Franţei. Un anumit mo­ ţiile senatorului Maroselli care ne, a adresat prof. Kaoru Ya- scrisoarea sa că Republica De­ aceasta ? De ce Statele' Unite
sui, preşedintele Consiliului na­ mocrată Germană, în cursul ce­ „De ce Statele Unite se în- nu fac comerţ cu China comu­
ment a întunecat poate bunele arată că „vizita premierului ţional japonez pentru interzice­ lor 10 ani de existenţă, a spri­ căpăţînează şi nu vor încetarea nistă ?“.
rea armelor atomice şi cu hidro­ experienţelor cu arma nucleară ?
relaţii dintre cele două ţări, şi Hruşciov în Franţa este bine­ gen, o scrisoare în legătură cu jinit toate măsurile îndreptate Dacă dv. nu intenţionaţi să în­ „Răspunsurile la aceste între­
apelul celei de-a cincea confe­ spre destinderea încordării in­ cepeţi un război, atunci de ce bări, sorie Herter, ridică cîteva
aceasta a fost atunci cînd Napo­ venită şi ea va contribui la des­ rinţe internaţionale pentru inter­ ternaţionale. Otto Grotewohi de­ Statele Unite ameninţă Uniunea' din cele mai dificile şi compli­
zicerea armei atomice şi cu hi­ clară că R.D.G. va lupta şi în Sovietică, înconjurînd-o cu ba­ cate probleme de politică exter­
leon, Hazardat de o idee nebu­ tinderea situaţiei internaţionale drogen şi pentru dezarmare, ca­ viitor din toate puterile pentru ze militare ? nă oare stau astăzi în faţa dv.
re a avut loc în august 1959 la victoria luptei pentru Interzice­ şi a guvernului dv."
nă, a atacat Rusia... Acest fapt şi la înaintarea cu un pas mai Hiroslma. rea armei nucleare şi cu hidro­ Gum puteţi vorbi de „prospe­
ritate“ cînd aveţi milioane de De fapt, aceste întrebări ar­
însă nu poate întuneca bunele devreme spre instaurarea unei gen şi pentru salvarea întregii zătoare au rămas fără un răs­
şomeri ?
relaţii de prietenie care s-au adevărate păci“.

--- :--- ¦ -----.............. ........ .

Vizita lui A. 1. Mîkoian în Mexic O. Grotewohi subliniază că a- omeniri de un nou război. De ce americanii, cînd sînt puns convingător.
pelul celei de-a cincea conferinţe ¦OÍS3S*

MONTERREY 24 (Agerpres). şi persoanele oare îl însoţesc au bre Mexic şi U.R.S.S. de pro­ internaţionale pentru interzice­ M uncitorii din Danemarca sînt împotriva
— TASS a-nunţă : La 23 noiem­ plecat pe calea aerului spre blema oomerţului dintre State­ rea armei atomice şi cu hidro­ aducerii arm elor atomice şh construirii
brie A. I. Mikoian, prim-vice- Monterrey — al treilea oraş din le Unite şi Uniunea Sovietică. gen şi pentru dezarmare, care de depozite m ilitare în ţară
preşedinte a l. Consiliului de .Mi­ Mexic în ce priveşte numărul a avut loc la Hiroslma, cores­
niştri a(l U.R.S.S., care între­ populaţiei. Trebuie, a declarat el, acţio­ punde întrutotul năzuinţelor po­
nat în mod independent. Cu a- porului german. Propunerile fă­

prinde o vizită în Mexic, a Autorităţile locale din oraş tît mai mult ou oît între cute de preşedintele Consiliului COPENHAGA 24 (Agerpres) buie să recurgă Ia forţa organi­ atomică şi cerem ca această po­
plecat într-o călătorie prin ţară. au organizat o întâlnire între U.R.S.S. şi Mexic nu există nici de Miniştri al U.R.S.S., N. S. TASS anunţă: In oraşul Aarhus zaţiilor ei pentru, a determina ziţie să lie menţinută şi pe vi­
El a sosit deja în micul orăşel A. I. Mikoian, reprezentanţii un fel de probleme litigioase. Hruşciov, cu privire la dezar­ a avut Ioc o conferinţă a ţara să ducă o politică în fa­ itor.
industrial Monolova, unde se organizaţiilor sociale şi ziarişti. Referindu-se la problemele liti­ marea generală şi totală a tu­ muncitorilor din întreaga Dane­ voarea menţinerii păcii şl a slă­
află cel mai mare combinat me­ Pe oaspete au venit să-l întâm­ gioase existente între U.R.S.S. turor statelor în decurs de 4 ani, marcă împotriva aducerii arme­ birii încordării internaţionale. Cerem, de asemenea guvernu­
talurgic din Mexic „Altos Or- pine printre alţii studenţii insti­ şi S.U.A., A. I. Mikoian a de­ corespunde întrutotul cererilor lor atomice şi a construirii de lui, să spună un categoric „NU"
nos“. tutului tehnologic din localitate, clarat că el nu se îndoieşte că depozite militare pe teritoriul In rezoluţia-apel adresată gu­ în ceea ce priveşte construcţia
reprezentanţi ai universităţii din aceste probleme vor fi soluţio­ După vizîfa lui vernului şi Folketingului se a- în Danemarca de depozite mi­
Intr-o secţie, A. I. Mikoian a Monterrey etc. nate. Danemarcei. La conferinţă au rată: „Sîntem foarte îngrijoraţi litare vest-germane sau ale al­
stat de vorbă cu un tînăr ingi­ Adenauer fa Londra luat parte 244 de delegaţi, a- de faptul că războiul rece a dus tor ţări. Acumularea în ţara
ner, Miguel Sardia, absolvent A avut loc o convorbire în­ A. I. Mikoian şi-a exprimat leşi de organizaţiile sindicale la accentuarea încordării inter­ noastră, a unei mari cantităţi de
al Institutului naţional din Me­ tre A. I. Mikoian şi corespon­ recunoştinţa faţă de preşedinte­ BONN 24 (Agerpres). TASS naţionale. Astăzi însă constatăm muniţii într-un moment cînd e-
xic. Din convorbire a reieşit că le Mexicului Dopez Mateos, anunţă : Comentând rezultatele de pe lingă uzine şi fabrici din cu un sentiment de uşurare că xistă simptome că lumea merge
administraţia combinatului „Al­ denţii ziarelor locale, radioului pentru faptul că acesta a pus la tratativelor duse de oancelarul întreaga ţară, precum şi nume­ schimbările care au Ioc în rela­ spre slăbirea încordării, este în
tos Ornos“, intenţionează să-l şi televiziunii. dispoziţia oaspeţilor sovietici a- vest-.german, Adenauer la Lon­ roşi oaspeţi. ţiile dintre marile puteri des­ contradicţie flagrantă cu intere­
trimită pe Adiguel Sordia să stu­ dra, ziarul „Suddeutsche Zei- chid perspective pentru slăbirea sele ţării şi ale poporului da­
dieze în Uniunea Sovietică. A. I. Un corespondent l-a întrebat vionul său personal. El a su­ tung" sorie „Rar s-a putut în­ Conferinţa a adoptat în una­ încordării şi realizarea dezarmă­ nez.
Mikoian i-a urat tînărului ingi­ pe A. I. Mikoian dacă nu e- bliniat de asemenea înalta mă­ tâlni în presa mondială o reac­ nimitate două rezoluţii - apel. rii. Sîntem totodată profund în­
ner succese în învăţătură şi xistă în prezent piedici în dez­ iestrie a aviatorilor mexicani ţie atât de diferită faţă de o în­ Prima — adresată tuturor mun­ grijoraţi în legătură cu activi­ In legătură cu aceasta cerem
muncă. El a subliniat totodată voltarea comerţului dintre Me­ din echipajul acestui avion. tâlnire între doi oameni de stal citorilor din uzinele şi fabricile tatea cercurilor militariste care guvernului şi Folketingului să
că dacă Mexicul vrea să devi­ xic şi Uniunea Sovietică. După ca aceea faţă de •vizita lui A- Danemarcei, iar cea de a doua cer şi în ţara noastră insistent respingă orice plan de creare a
nă o ţară dezvoltată din punct părerea sa situaţia internaţio­ In seara aceleiaşi zile, con­ denauer la Londra. Scara a- — adresată guvernului şi Fol- unui comandament militar mixt
de vedere industrial, el trebuie nală favorizează în prezent ducerea centrului local de tele­ precierilor variază literalmente ketinguiui (parlamentului). sporirea cheltuielilor militare, danezo—vest-german, precum şi
în primul rînd să pregătească lărgirea comerţului între U.R.S.S. viziune l-a invitat pe A. I. Miko­ de la „cea mai deplină armonie“ realizarea altor măsuri de natu­
cadre bune. şi S.U.A., dar cum stau lu­ ian să rostească o cuvîntaire pînă la „eşec“... In Anglia se In rezoluţia - apel adresată achiziţionarea de arme atomice
crurile ou Mexicul ? A. I. Miko­ televizată în faţa locuitorilor din pot auzi destule glasuri scepti­ muncitorilor se subliniază că ră să lege Danemarca de re­
In aceeaşi zi, A. I. Mikoian ian a răspuns că este greşit Monterrey. In pofida programu­ ce în legătură cu această între­ clasa muncitoare nu se poate şi construcţii de depozite mili­
să legi problema comerţului din- lui supraîncărcat, A. I. Mikoian limita numai la lupta pentru vanşarzii — militarişti vest-
a acceptat această, invitaţie. majorarea salariilor şi îmbună­ tate. Ne exprimăm satisfacţia germanl".
că guvernul a renunţat Ia arma

Giovannf G ronchi, prcşsdiniel e Italiei, In cuvîotarea sa, A. I. Miko­ vedere“. Ziarul subliniază că „ar tăţirea condiţiilor de trai. Pen­ SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
va face o vizită în Uniunea Sovietică ian a subliniat că şi-a format
o părere foarte bună despre fi greşit să se vorbească astăzi tru a asigura existenţa famili­
Mexic.
de o solidaritate anglo-germa- ilor şi independenţa Danernar-
nau (I . ţ cei, mişcarea muncitorească tre-

MOSCOVA 24 (Agerpres). Uniunea Sovietică aproximativ A. I. Mikoian a transmis 26 NOIEMlBRIE 1959

TASS anunţă: Prezidiul Sovie­ o săptămînă. locuitorilor din Monterrey, un Declarafiile primului ministru DEVA: Theodona ; ALBA IU- SEBEŞ: Kociubei; SIMERIA :
tului Suprem al U.R.S.S. l-a in­ salut din partea poporului so­ LIA : Dragoste de mamă ; Kooiu- Fete de aceeaşi vîrstă; LO-
vitat pe preşedintele Republicii In alară de Moscova, unde vietic. In continuare, A. I. /Miko­ irakian Kassem bei; BRAD : Burghezul genti­ NEA : Nauris ; TEIUŞ : Meilba ;
Italia Giovanni Gronchi, să în­ preşedintele se va întâlni cu ian a urat poporului mexican lom ; 1LIA : Oleko Dundici; 0- ZLATNA: Patru paşi în nori :
treprindă o vizită oficială în conducătorii de stat ai Uniunii în numele guvernului sovietic, BAGDAD 24 (Agerpres). Zia­ tică din Irak, Kassem a subli­ RĂŞTIE : Frunze roşii; Pe Donul BARU MARE : Cornicos ; A-
Uniunea Sovietică. Sovietice, el va vizita de aseme­ fericire si viaţă bună. rul „As Savra“ relatează că pri­ niat din nou însemnătatea uni­ liniştit; HUNEDOARA : Nevasta POLDU DE SUS: D-ale car­
nea Leningradul. mul ministru Kassem a declarat tăţii poporului irakian în laţa mea cîntă: HAŢEG: "Alarmă la navalului; CALAN: Umbrela
Preşedintele Italiei a primit A. I. Mikoian a vorbit apoi într-o convorbire cu un grup de uneltirilor imperialiştilor şi a
cu satisfacţie această invitaţie. Preşedintele Gronchi va fi în­ despre impresiile culese în graniţă ; PETROŞANI: Vîrsia
El va sosi la Moscova la 8 ia­ timpul vizitelor sale din 23 no­
soţit de ministrul Afacerilor Ex­

nuarie 1960 şi va rămîne în terne al Italiei, Giuseppe Pelia. iembrie. oiiţeri irakieni, că Irakul este un forţelor reacţiunii. Primul mi­ dragostei; Săgeata albastră ; sfîntul-ui Petru.

stat neutru. El se pronunţă îm­ nistru Kassem a subliniat că în Din programul de radio
potriva blocurilor militare şi a irak va Ii continuată activitatea

politicii agresive şi va acorda a- de democratizare a ţării. Oprin- 26 NOIEMBRIE 1959
jutor celorlalte tari arabe. Vor­ da-se asupra proiectelor dezvol­

bind despre uneltirile imperia­ tării economice a Irakului, Kas­ Programul I: 6,15 Emisiune dio ; 22,50 Cîntece de dragoste.
liştilor împotriva independenţei sem a declarat că în faţa po­ pentru sate; 7,15 Muzică uşoa­ Programul II: 14,07 Melodii
Republicii irak, Kassem a de­ porului irakian stau planuri ră executată la xilofon; 8,50 Mu­
clarat că toate aceste atacuri se grandioase care prevăd dezvolta­ zică populară romînească; 10,00 populare romîneşti ; 15,00 De
explică prin faptul că iniperia rea industrială a ţării, construc­ toate pentru toţi (reluare); 15,30

lisrnui vrea să nimicească Repu­ ţia de şcoli şi locuinţe, ridica­ Drumeţii veseli (reluare); 11,03 Interpreţi sovietici de muzică

blica, creată pe baza libertăţii, rea nivelului de trai al popu­ Din muzica popoarelor; 11,30 uşoară: 16,15 „Săptămînă muzi­
deoarece ea serveşte drept e-
xemplu demn de urmat celorlalte laţiei, dezvoltarea culturii. Peste Cotidiene: Săptămînă economi­ cii albaneze“: Cîntece de parti­
ţări. 3 Ia 5 ani, a declarat el, ţara ilor; 11,45 Muzică din operele zani; 17,00 Cîntece din R. P.
noastră va fi un stat puternic lui Bizet; 12,15 „Melodii, me­ Mongolă; 17,30 Sfatul medicu­
Vorbind despre situaţia poli­ cu un înalt nivel cultural. lodii“ — program de muzică lui: Alimentaţia copilului în pe­

uşoară; 13,05 Concertul nr. 3 în rioada înţărcării; 17,35 Muzică

„ m ji a v e m &â ţta r iie ip u m Do minor pentru pian şi or­ uşoară; 19,00 Să învăţăm lim­
chestră de Beethoven; 14,00 Con­ ba rusă cîntînd : „Glorie ţie
ta paeie m ilita m “ cert de prînz; 14,40 Muzică in­ Comsom-ol“ de Muradeli; 19,45

Declaraţia ministrului Afacerilor Externe strumentală romînească; 15,10 Muzică uşoară de Sile Dinicu
al Afganistanului — şi Emanuel Ionescu; 20,30 Scri­
Cîntecul şi jocul în creaţia com­ itori la microfon: Otilia Cazi-
m KABUL 24 (Agerpres). — kistanului, generalul Ayub' Khan, pozitorilor noştri; 16,15 Vorbeş­ mir; 21,15 Interpreţi de muzică
TASS anunţă: „Nu vrem să în cadrul conferinţei de la Te­ te Moscova 1; 16,45 Muzică u- populară romînească: 21,45 Pă­
m-M momi® 9 participăm la pacte militare. Po­ heran a ţărilor membre ale şoară, 18,00 Muzică sovietică de rinţi şi copii; 22,40 Piese in­
litica de neutralitate. a Afga­ C.E.N.T.O., ca Afganistanul să cameră; 18,30 Almanah ştiinţi­ strumentale de compozitori ro-
La începutul lunii noiembrie au avut loc la Paris trei mari demonstraţii ale salariaţilor care cer sporirea nistanului are drept scop întă­ intre în C.E.N.T.O. Ministrul A- fic ; 19,05 Tribuna Radio: Pro­ mîni; 23,15 Concert de muzică
rirea păcii, a încrederii şi prie­ facerilor Externe al Afganista­ din operete.
salariilor. teniei între toate popoarele“, a nului a declarat totodată că bleme filozofice ale fizicii con­
La Ghamps Elysdes s-au întrunit într-o demonstraţie de protest salariaţii exploatatorilor de cinematografe: declarat ministrul Afacerilor Ex­ ţara sa tinde de mult să rezol­ Buletine de ştiri: 5,00, 6,00
terne a! Afganistanului, Muha- temporane de prof. univ. Vale- 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00,
în piaţa Hotel de Viile — personalul Companiei de gaze şi cei ai Companie: de electricitate şi, însfîrşit, la mme-d Naim. Această declaraţie ve pe o bază prietenească di­ riu Popovic-i; 19,20 Program de 19.00, 22,00, 23,52 (programul
a făcut-o într-un interviu tran- I), 14,00, 16,00, 18,00, 21,00,
Place de la Bourse — funcţionarii băncilor. simis de postul de radio Kabul, vergenţele existente între Afga­ cîntece şi jocuri; 19,45 Transmi­ 23,00 (programul II).
IN FOTO: Aspect de la demonstraţia funcţionarilor de la întreprinderile de gaz şi electricitate organizată ca răspuns la dorinţa pe care sie din sala Ateneului a concer­
şi-a exprimat-o preşedintele Pa­ nistan şi Pakistan şi să creeze tului simfonic festiv cu prilejul
în piaţa Hotel de Viile din Pans. împlinirii a 30 de ani. de exis­
o bază reală pentru prietenia tentă a Orchestrei simfonice Ra­

dintre cele două ţări.

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Alartie nr, 9. Telelon; lSS j 189» 75. Taxa plătită în numeiai con turn: aprobării Direcţiunii Uenerale ! l i U ut !;:m.‘izu din b noiembrie 19-19. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva