Page 84 - 1959-11

I B'bííoí®ca
mulsocialismului
Anui Xi Nr. 1532
Şi-au îndeplinit
angajamentul
Colectivul furnalului nr. 2 al
uzinei „Victoria"'-Călan s-a an­
gajat să elaboreze peste sar­
cinile de plan din luna noiem­
brie, 409 tone de fontă.
Desfăşurînd larg întrecerea
socialistă, furnaliştii au reuşit
să-şi îndeplinească înainte de
termen angajamentul. La daita
de 21 noiembrie ei dăduseră de­
ja peste plan, 446,3 tone fontă
şi totodată, au redus declasate­
le la zero.
In perioada 1—21 noiembrie,
cele mai frumoase rezultate le-a
obţinut brigada a IlI-a care a
elaborat peste plan 213,5 tone
de fontă ' şi brigada a Il-a care
a dat 192,8 tone fontă, în afara
planului. Din brigada a 111-a
s-au evidenţiat în mod deosebit
Ilie Constantin şi Mihai Zig-
mund iair din brigada a Il-a E-
ronim Furai, Puşcaş V. Leon-
tin şi alţii.
Produse Uimite peste
pian
Cu mult entuziasm au muncit
în această perioadă şi munci­
Ştiri din raionul Haţeg
• In ziua de 24 noiembrie Trandafir Racotă, Nicolae Dumu-
a.c. a avut loc prima plenară lescu, Alexandru Gheorghiţă şi
a Comitetului orăşenesc de par­ încă unui număr de 16 partici­ tate pe nici un plan al minei, acţiona echipa pentru preveni­ ber — spuse Aron făoînd pe
tid Haţeg. Cu acest prilej s-a panţi, li s-au înmînat insigne
discutat felul cum a muncit co­ „Prieten al cărţii“.
mitetul executiv al sfatului popu- ° Pionierii de la Şcoala de
«¦Iar orăşenesc pentru sprijinirea
gospodăriei colective din locali­ niţi şi îndrumaţi de către in­
tate în scopul întăririi ei din
punct de vedere economic şi or­
ganizatoric. In cadrul plenarei
s-a mai analizat şi felul cum
s-au desfăşurat muncile agrico­ cîm, păducel etc.
le în campania de toamnă.
® In cadrul emisiunii locale
a staţiei de radioficare Haţeg,
în ziua de 25 noiembrie, tov.
Gheorghe Roman, preşedintele
tribunalului raional, a expus
conferinţa „Raportul de familie
şi regimul lega! de folosire a j
locuinţelor“. . .
° Ieri, cu prilejul unei şedinţe
care a avut îoc Ia. Comitetul ra­
ional U. T. JVL, s-a constituit o
comisie raională care va anali­
za rezultatele concursului lite­
rar „Iubiţi, cartea“.
Tot cu această ocazie s-a hio-
tărît să se organizeze un con­
curs „Drumeţii veseli“ , Ia care
să participe reprezentanţi ai or­
ganizaţiei de bază U.T.M. de. la
sfatul popular raional, profesori
şi utemisti de Ia şcoala medie
din localitate.
• Comisia concursului literar
„Iubiţi cartea“ din comuna Să­
laşul Superior, a examinat în
ziua de 24 noiembrie pe cei
care participă Ia acest concurs,
în urma rezultatelor obţinute,
tovarăşilor Maria Selegredeanu,
j
Rágiono 3
L .2 Un^ a - D e .c;
Joi 26 noiembrie 1959
torii de la turnătorie. Drept ur­
mare, planul producţiei globale
la zi, a fost realizat în propor­
ţie de 121 la sută.
Cele mai mari depăşiri de
plan s-au înregistrat la sorti­
mentele cazane de încălzire cen­
trală, 149 la sută, radiatoare
63,8 la sută, tuburi scurgere 24,9
la sută, cochile 11,9 la sută şi
tucerie sanitară 5,9 la sută.
Succesele semi cocsurilor
In perioada 1—21 noiembrie,
colectivul de muncă de la semi-
cooseria uzinei „Victoriia“-Călam
a dobîndit succese de seamă.
Planul la producţia globală pe
această perioadă a fost realizat
în proporţie de 105,2 ia sută.
La bateria I-a Ab-der-Halden,
planul de producţie a fost de­
păşit ou 6,7 la sută, tar la ba­
teria a IlI-a carbc-fluid cu 4,4
la sută.
S-au evidenţiat în mod deo­
sebit tovarăşii Iosif Puşcaş,
Gsibi Ludovic, Eremia Oprea,
Nicolae Filip, Constantin Pîn-
zaru şi Roland Anton.
I. FEKETE nr. 1, sărbătoresc anul nou cu
corespondent
iii
Muncitoarele din
secţia croitorie de
damă a coopera­
tivei „Drum nou" ţat de asemenea că pentru me­ La succesul amintit nu contribui* ternic fascicul de electroni ra­
din Hunedoara se
străduiesc să ob­
ţină rezultate cit
mat bune in mun­
c㦠Totodată ele
dau o atenţie deo­
sebită calităţii lu­
crărilor ce le exe­
cută.
IN CLIŞEU :
Muncitoarele Maria
Serlovschi şi Va-
silica Cornăţel din
secţia croitorie de
dame, fruntaşe in
muncă.
JLil
7 ani din satul Demsuş, spriji­
structorul superior de pionieri
Nicolae Budeaţă, au strîns peste
100 kg. sămînţă de măcieş, sal-
Cu rezultate bune au muncii
şi pionierii de la Şcoala de 7
ani din satul Berthelot şi din
alte sate, care au strîns cantita­
tea de 150 kg. seminţe pe care
le-au predat ocolului silvic.
I
PROLETARI DIN TÚATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Cu grupul da oamani a! muncii din R.P.R. vizifTnd Uniunea Sovietică
99-An noii“ Ia oţelăria
Martín nr. Í
25 noiembrie, dimineaţa. Lu­
crătorii de la oţelăria Martin
nr. 1 a Combinatului siderurgic
din Hunedoara sînt în aşteptare.
Flăcările cuptoarelor luminează
uriaşa hală, maşinile de încăr­
cat aleargă parcă mai repede,
iar feţele oamenilor trădează
sentimentul bucuriei care se în-
tîlneşte de obicei numai la acei
care au împlinit o misiune im­
portantă. De cîteva zile, norma-
torii şi inginerii fac calcule şi
urmăresc mai mult ca oricînd
felul cum se elaborează şarjele.
Totul arată că se pregăteşte o
sărbătoare. In dimineaţa aceasta
de noiembrie, oţelarii din schim­
bul de noapte nu s-au îndurat
să plece imediat. împreună cu
cei care au luat în primire cup­
toarele pentru schimbul urmă­
tor, s-au adunat pe platformă.
Au venit apoi conducători ai
marelui combinat, ingineri si
tehnicieni. Cu toţii au ţinut să
ia parte Ia eveniment.
Primul a luat cuvîntul tov.
Nicolae Cătană» director general
al combinatului siderurgic.
— Ne bucurăm foarte mult
că muncitorii, tehnicienii şi in­
ginerii de la oţelăria Martin
35 de zile mai devreme. Rea­
lizarea planului anual oglindeş-
le efortul deosebit pe care l-a
depus întregul colectiv de mun­
că pentru sporirea producţiei de
metal. In numele conducerii
combinatului felicit oţelarii. teh­ tone de metal. Prim - tocitorii
nicienii şi inginerii şi le doresc
noi succese.
Tov. Nicolae Cătană a anun­
rite deosebite, colectivul oţelă-
riei Martin nr. 1 a primit pre­
mii în valoare de 28.000 lei. La
sărbătoarea oţelarilor au vorbit
tov. Iordan Bacnef, secretar al
comitetului de partid, tov. Ioan
Suitor Sa orizontul 16
La mina „Gheorghe Apostol"
a întreprinderii miniere Hune-
doara-Zlaşti s-a descoperit o
nouă rezervă de minereu. Aba­
tajul nr. 6, care trebuia să con­
ducă spre rezerva descoperită,
s-a surpat însă din pricina unor
fisuri. Era deci necesar să se
deschidă un nou abataj. Pen­
tru aceasta, s-a hotărît săparea
unui suitor oare să străpungă mit încuviinţarea conducerii în­ mai multe. O să răzbateţi sin­ Organizaţiile de bază nr. 1, această privinţă, au avut-o or­
spre orizontul 16, părăsit pe
vremea capitaliştilor ca nepro­
ductiv. Dar, în calea minerilor
s-a ivit o piedică neprevăzută :
s-a găsit un şir de galerii vechi,
necunoscute de mineri şi necar­
oare trebuiau traversate. Nu se
ştia cîte şi în ce stare se află.
Fiecare explozie putea provoca
o surpare.
Două echipe se ajută
Una dintre cele mai bune e-
chipe de la mina . „Gheorghe
Apostol“ este cea condusă de
comunistul Aron Achim. Mem­
brii echipei lui Achim pot fi vă­
zuţi mereu în fruntea listei da
fruntaşi în producţie pe exploa­
tare. Fiind o echipă formată din
oameni harnici şi bine califi­
caţi, ei reuşesc în fiecare lună
să-şi depăşească sarcinile de
<5E523-
4 pagini 20 bani
Achim, preşedintele comitetului
de întreprindere şi alţii.
In numele oţelarilor, a luat
cuvîntul prim-topitorul Traian
Bîrlea.
— Noi am obţinut realizări
frumoase şi mulţumim tuturor
acelora care nc-au ajutat, a spus
el. Promitem ca în anul viitor
să sărbătorim anul nou .Ia ace­
eaşi dată, sau chiar mai repede.
Traian Bîrlea a vorbit puţin.
Dar cite lucruri bune nu se pot
spune despre harnicii oţelari !
Majoritatea producţiei de oţel
dată anul acesta peste plan' a
fost realizată !a oţelăria nr. 1,
Printr-o muncă eroică, harnicii
oţelari au elaborat mai mult de
620 şarje rapide şi au redus pre­
ţui de cost cu aproape 20 lei pe
fiecare tonă de metal. Anul a-
cesta s-a produs în medie cu
peste 300 kg. oţel pe m.p. vatră
cuptor şi zi calendaristică mai
mult decît în anul trecut, ceea
ce dovedeşte că oţelarii îşi res­
pectă angajamentul luat cu pri­
vire Ia îmbunătăţirea indicilor
de utilizare a agregatelor. In fo­
cul întrecerii, s-au afirmat oa­
meni care depun mult interes
pentru bunul mers al producţiei.
Schimbul tineretului a elaborat
cele mai multe şarie rapide, iar
Ia cuptorul nr. 1 s-au produs
mai mult de 6.000 tone oţe! pes­
te pian. Fiecare echipă de la
oţelăria Martin nr. 1 şi-a depă­
şit planul Ia zi cu 1.200-2.000
Traian Bîrlea. Constantin Mogo-
nea, Silvestri .lescu. Alexandru
Nojogan şi alţii, sînt apreciaţi
şi stimaţi pentru munca depusă.
si maistrul Petru Cucu de Ia
hala de turnare, Pascu Tiberiu.
maistru la elaborare, muncitorii
de la pregătirea fierului vechi
şi alţii. Sînt mulţi acei care me­
rită felicitări. Succesul oţelarilor
se datoreşte întregului colectiv.
plan cu 10— 15 la sută. Pentru
rezultatele lui deosebite în pro­
ducţie, Aron a primit nu de
mult „Medalia Muncii“.
Cînd s-a constatat existenţa
vechilor galerii în drumul sui­
torului, Aron, după o scurtă
consfătuire cu echipa, s-a oferit
voluntar să treacă la noul loc
de muncă. Apoi, după ce a pri­
treprinderii, a făcut împreună cu
membrii echipei o atentă recu­
noaştere a locului de muncă,
explicînd fiecăruia oare va fi
rolul lui a doua zi cînd vor da
primul asalt, unde şi cum va
rea oricărei deficienţe.
A doua zi de dimineaţă, por­
nind spre şut, Aron constată nu
fără surprindere că era aştep­
tat. Rădoane Petru, un alt mi­
ner şef de echipă, împreună ou
ortacii săi, echipaţi şi ei de şut.
îi dădură bineţe şi porniră spre
orizontul 16.
— Ştii la ce rn-arn gîndit măi
Aroane ? — începu Rădoane,
hotărît să treacă peste momen­
tul penibil. Mergem şi noi cu ti­
ne la suitor. Măcar în primul
şut, pînă se lămureşte ce e
deasupra.
— Dar ce v-a apucat, măi
Cercul plastic de
la Şcoala populară
de artă din Petro­
şani este frecventat
de 45 elevi.
IN CLIŞEU : As­
pect din munca
artiştilor amatori la
o oră de aplicaţii
practice.
Moscova tu primul a
De la gara de triaj şi pină la
monumentala gară Kiev prin fa­
ţa ochilor noştri dornici să cu­
prindă cit mai multe imagini ale
Moscovei, defilează cartierele
mărginaşe ale capitalei sovieti­
ce, cu uriaşe cvartale de locuin­
ţe noi sau in plină construcţie,
cu o pădure de antene de tele­
vizoare, semn distinctiv al epo­
cii construcţiei comuniste.
Am sosit la Moscova în preaj­
ma lui 7 Noiembrie, cea de-a
42-a aniversare a Marii Revo­
luţii Socialiste din Octombrie.
Oraşul era feeric luminai. Pre­
tutindeni lozinci salutau pe con­
structorii comunismului, popoa­
rele frăţeşti care, alături de
U.R.S.S., făuresc o viaţă socia­
listă.
Pe marile clădiri, pe faţadele
instituţiilor publice domina chi­
pul lui V. I. Lenin, întemeietorul
statului sovietic şi al partidului
comunist.
Pretutindeni, în Moscova te
frapează amploarea construcţii­
lor. Vizitînd cartierul de sud-
vest al oraşului, adevărată mi­
nune a Moscovei noi, — con­
struit numai In doi ani pentru
Noutăţi ştiinţifice din U.-R. S. S.
Acceleratorul liniar
de electroni
Revista „Energia atomică“ a
publicat prima comunicare ştiin­
ţifică cu privire la funcţiona­
rea acceleratorului liniar de elec­
troni, realizat la 'Institutul de
Fizică tehnică din Moscova.
Această maşină permite să se
accelereze electronii la o ener­
gie de 3.000.000 electronivolţi.
Lucrările de cercetări efectua­
te la noul accelerator au arătat
că el reprezintă un aparat efi­
cient pentru rezolvarea diferite­
lor probleme ştiinţifice şi teh­
nice legate de folosirea unui pu­
pizi. Acceleratorul poate fi folo­
sit cu succes în fizica experi­
mentală ca sursă de radiaţii io­
nizante de mare intensitate, în
industria chimică pentru iradie­
rea materialelor plastice în ve­
fraţilor ? ! Sper că nu vă în­
doiţi de mine sau de ortacii
mei. Eu...
— Stai, stai, n-o lua aşa —
îl întrerupse Rădoane nerăbdător
să se facă înţeles. încrederea nu
se cîştigă într-o zi şi nici nu se
pierde aşa de uşor. Dar, poate
că deasupra vechii galerii mai
daţi de încă una sau chiar de
guri ? împreună vom răzbi mai
uşor şi mai repede. Şi pe urmă,
nu uita că şi eu am luat „Me­
dalia Muncii“.
— Bine. In definitiv, treaba
voastră ce faceţi în timpul li­
supăratul, şi porniră împreună.
In abataj
Ajunşi în abataj pregătiră îm­
preună puştoarea şi se retrase­
ră pe galeria principală. Nu
ştiau ce va urma. Insfîrşit.
puşcătura porni. După ea se
auzi huruitul prelung al prăbu-
’şirii. Din fericire, huruitul stag-
nă însă repede. Deci prăbuşi­
rea se limitase. Curioşi, se re­
peziră spre ahataje. Şi nu mică
le fu bucuria cînd, în loc de
prăbuşire găsiră rambleu! scurs
din umplutura vechii galerii.
Dar pericolul nu fusese înlă­
turat. Sub galeria prăbuşită se
zărea talpa unei noi galerii. Şi
probabil că deasupra ei urma
alta. Deci pericolul continua să
existe. Rădoane Petre avusese
dreptate.
Pregătiră o nouă puşoare şi
din nou se retraseră pe . gale­
rie. Revenind, constatară într-
adevăr existenţa unei a treia
galerii. Ou preoauţiune, folo­
sind cu pricepere vechile lucrări,
minerii din echipa lui Aron A-
chim, ajutaţi de cei ai lui Ră-
doane, au reuşit să evite pră­
buşirea. Fără nici un accident
ei au scurtat considerabil ter­
menul de execuţie a suitorului
de la orizontul 16, spre noul
strat descoperit.
In momentul de. faţă, pe sui­
torul ce străbate vechile gale­
rii, se lucrează intens.
GH. STOiCOVICI
un milion de locu­
itori, — ne-a apărut
şi mai clară imaginea
că in cei peste 800
de ani de existenţă
ai oraşului, pină la
revoluţie, nu s-a con­
struit cit In ultimii
ani şi in prezent.
Acum in septenal, în
Uniunea Sovietică se
vor construi atîtea
locuinţe cit însu­
mează 50 de oraşe
mari ca San Fran­
cisco. Pretutindeni,
pe marile şantiere
de construcţie domi­ MOSCOVA. Vedere asupra Kremlinului
nă macaralele înal­ dinspre podul de piatră.
te. Zicala privitoare
la casa care trebuie
construită de la te­
melie devine ana­
cronică. Macarale a-
şează plăcile prefa­
bricate pe scheletele
de fier şi beton de sus
in jos. Se construieşte
aproape exclusiv din
prefabricate ceea ce
imprimă un ritm
foarte rapid con­
strucţiilor.
Z. FLOREA
I. MANEA
¦.......... . 1 —¦¦"wmr—
(Continuare in pag. 2-a)
derea îmbunătăţirii proprietăţi­ siunea la cîteva zeci de atmos­
lor lor, în metalurgie pentru ex­ fere.
ploatarea interiorului pieselor şi La adîneimea de 600 m. pe
un centimetru pătrat al suprafe­
analizarea aliajelor şi metalelor ţei hidrostatufui va alien a o
pure. forţă de 60 kg., iar asupra în­
tregii lui suprafeţe — o forţă
Un hfdrostat capabil să de cîteva mii tone.
se scufunde la o
Ţinînd seama de marea pre­
adîiicim e de 600 m. siune subacvatică, specialiştii au
realizat proiectoare speciale pen­
După cum relatează ziarul
„Izvestia“, în Uniunea Sovieii-, tru observaţii şi filmări. Un pro­
că a fost construit un hidrosfat
capabil să se scufunde în mare iector va putea ilumina spaţiul
la o adîncime de 600 m. Hidro-
statul trece prin ultimele încer­ la o distanţă de pînă la 25 m.
cări într-o cameră specială în
Observaţiile subacvatice ou a-
care pompe puternice ridică pre­
jutorul noului hidrostat vor fi
efectuate de către ihtiologi.
Cresc rîndurile organizaţiilor
de partid
Mina Vulcan comunal de partid, au acordat
’în' acest an mai multă atenţie
muncii de atragere şi primire
Organizaiţiile de bază de ,1a în partid a celor mai cinstiţi
exploatarea minieră Vulcan, . în şi harnici colectivişti şi înto­
urma adunărilor de dări de sea­ vărăşiţi. Cele 6 organizaţii de
mă şi alegeri, se preocupă mai bază din satele acestei comune
mult de munca de primire în au primit pînă acum 23 de can­
partid a munoitorilor fruntaşi în didaţi. Mal bine au muncit în
producţie. Ca urmare a acestui această privinţă organizaţiile de
fapt, de la începutul lunii noiem­ bază din G.A.C. Pîclişa oare a
brie şi pînă în ziua de 22, au primit 9 candidaţi şi organi­
fost primiţi 15 membri şi 16 zaţia de bază de la întovărăşi­
oandidaţi de partid.
rea din Gîrneşti care a primit 5
candidaţi.
O preocupare mai slabă în
2, 5, 6 şi 8 au muncit mai bine, ganizaţiile:de bază din G.A.C.
primind cei mai mulţi membri Toteşti şi întovărăşirea din sa­
şi candidaţi de partid. tul Vaid. Este de datoria comi­
tetului comunal de partid să’
AUREL HOZU îndrume mai îndeaproape mun-
corespondent
oa acestor organizaţii în ve­
Comuna Toteşti derea primirii de noi membri şi
candidaţi de partid din rîndul
Multe organizaţii de bază din colectiviştilor şi întovărăşiţilor.
satele comunei Toteşti, raionul
Haţeg, îndrumate .de comitetul n . SBUCHEA
corespondent
— Ce-i cu ri­
sipa asta, tova­
ră şe ? Nu vezi că-i
sacul spart şi.
curge cimentul! ?
f a db-