Page 85 - 1959-11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N f. 1532

¦f' , v , ' • . !»•
W • ţ. .
1‘ V , .*'# i- vî..:-' r C olectiviştii primesc _C film uL z ii t i „TEQIJ HH
avansul de 40 !a sută
Alegeri,'fn ©rgauBafiil© Conducător priceput Intre 26 şi 29 noiembrie, la cine­ vrăjit de frumuseţea dansatoarei şl
agitator destoinic Recolta bună de porumb obţi­ matograful ,,Filimon Sirbu" din ora­ corupt de strălucirea brăţărilor sale
de partid nută în anul acesta de gospodă­ şul. Deva, va rula filmul „Teodora“, de aur, înlesneşte fuga Teodorei ca-
vAAAA/VWVWS ria agricolă colectiva din Băla­ o coproducfie franco-Haliană. re-şi găseşte refugiul la prietenul ei
Areal — m îndrul. şi neînfricatul ple­
L-am întîlnit turilor, au ajuns să jie în Acţiunea filmului se desfăşoară în

La Veţel din Cricău a fost instalat un a- pe tov. Gheor- prezent de 99 la sută. S-au ia, raionul Ilia, a permis să se epoca de strălucire şi fast a impe­ beu — ce o iubeşte c u .pasiune şi de­
parat de proiecţie cu bandă nor-' glie Stana la lichidat aproape în întregime împartă colectiviştilor, ca avans riului roman de răsărit, din timpul votament.
in urină cu cîteva zile a avut mala iar în prezent este în curs intrarea în de­ şi defecţiunile. de 40 la sută, cîte 10 kg. po­ domniei împăratului Justinian şi- a
loc adunarea generală de dare de terminare bibliotecă. poul C. F. R. rumb ştiuleţi Ia zi-muncă. Astfel, soliei sale Teodora. Filmul reînvie, Ne aflăm in ajunul marilor între­
de seamă şi alegeri a comitetu­ Datorită activităţii desfăşu- j> colectiviştii'1 Ionel Gertejan şi dc-a lungul secvenţelor sale, străluci­ ceri tradiţionale de cvadrige (care ro­
lui de partid din comuna Veţel, In darea de seamă şi în dis­ din Simeria, rate de întregul colectiv de soţia sa, care au efectuat 236 rea curţii bizantine, luxul exorbitant mane . trase de patru cai). In pieţe,
raionul lîia. Din darea de sea­ cuţii au fost scoase în evidenţă discutînd cu muncitori, precum şi organi- > al patricienilor, cinismul, cruzimea, şi prin cîrciumi, peste tot, poporul co­
şi alte realizări. Problema cea •mai mulţi me- zării judicioase a producţiei, v mentează acest măreţ eveniment spor­

mă şi din discuţiile purtate au mai importantă care a fost dez­ i c a n i d şi fo- care a stat în permanenţă în < zile-muncă, au primit ca avans perfidia acestora, starea grea a ple­ tiv şi face pronosticuri cu privire la
reieşit succesele frumoase obţi­ bătută la adunarea de dare¦de chişti. Le arăta acestora im­ atenţia organizaţiei de bază < 2.360 kg. porumb. Uri exemplu beilor apăsaţi, umiliţi şi îngenuncheaţi învingători. Din mulţimea participan­
nute de comuniştii din Veţel în seamă şi alegerea noului comi­ portanţa regularităţii în mer­ şi a tovarăşilor Teodor Pur-
munca de transformare socialis­ tet comunal de partid a fost n- sul trenurilor. „Intîrzierea dea, şeful depoului, şi Gh. bun în muncă l-a dat şi colec­ de casta privilegiată a patricienilor, ţilor, se detaşează cei doi favoriţi• ai
tă a agriculturii, în întărirea e- ceea a muncii desfăşurate de că­ trenurilor — spunea el — Stana, ajutor al şefului de
conomico-organizatorică a gos- tre comunişti pentru transfor- duce la pierderi mari în pro­ depou, planul de producţie al tivistul Aron Banei, oare deşi în contradicţiile grave ce opun 1intre ele cursei.: Crudul Andres,' exponentul pa­
vîrstă de 65 de ani, a prestat în acesie două lumi antagoniste,, făcind tricienilor şi viteazul Areal, reprezen­
să ţîşnească revolta — Concretizare u tantul plebeilor, invincibil conducător
colectivă 129 zile-muncă, pen­ urii şi suferinţelor indurate.
podariilor colective nou formate, marea socialistă a agriculturii. ducţie. Dacă un vagon de acestei unităţi pe cele 10 luni de cvadrige, susţinut şi iubit de po­

Datorită a« rct tr il fvMitrăn ţrini rord] mni icret na co­rtrt Deşi¦ marea major.it¦ate a ţ¦ă.. ran¦i­ > materiale nu ajunge la des- care au trecut din anul cu­ tru care a primit ca avans 1.290 Tinărul şi strălucitorul împărat, in. por. . . . ...
muniştilor din Leşnic, Veţel, Fi- rent, este realizat în propor­ kg. porumb. Harnice s-au dove­ ţinută obişnuită, rătăceşte prin celaie,
limon Sîrbu, Bretelin şi Căoi, în lor muncitori de aici fac parte (, tinaţie in ziua şi la ora fi- ţie de 102 la sută. In aceeaşi dit şi tinerele colectiviste Roza- căutind a pătrunde gindurile şi preo­ înainte de începerea curselor, Jus­
fiecare din cele cinci sate a luat perioadă s-au realizat econo­ lia Ilie din brigada I-a, şefă de cupările supuşilor sqi. Deodată, privi­
fiinţă cîte o gospodărie colecti­ din întovărăşiri agricole, nu s-a / xată, se produc greutăţi în mii la preţul de cost — pes­ echipă Ana Lugojan şi 'alţii, care rea îi este atrasă de o tinără ferme­ tinian cobo'arâ’th- arenă şl- preta coa-
vă. Un merit deosebit al comite­ au primit de asemenea ăvănsi.lrî cător de frumoasă, pe care o urmea­
tului de partid din Veţel constă în muncit în suficientă măsură pen­ > producţie“. Vorbea cald, prie- te sarcina planificată — în ză într-o circiumă, unde măiestria sa driga, lui Andres, ,cu care concurea­
valoare de 1.420.000 lei. Pen­ mari. coregrafică dezlănţuie aplauzele spec­
faptul că după înfiinţarea gos­ tru formarea de gospodării agri­ ( teneşte. tru succesele obţinute în cel Consiliul de conducere a ho- tatorilor ş i dorinţa năvalnică, a lui ză în întrecere, aplaudat furtunos de
podăriilor colective, a îndrumat de-al 11-lea trimestru al anu­ Juslinlan.
organizaţiile de bază să acorde cole colective. ) Comunistul Gh. Stana, deşi lui, depoul C.F.R. Simeria a tărît ca peste cîteva zile să îm­ spectatori. Dar iată că, din grupul
toată atenţia întăririi lor econo­ fost distins cu diploma de partă colectiviştilor şi alte â- Patima ce se aprinde. în sufletul
mice şi organizatorice. Mulţi vorbitori 's-au angajat ajutor şef al depoului, este şi depou fruntaş pe regionala împăratului îl va face s-o atragă pe atelajelor ce se urmăresc în trapul
C.F.R. Timişoara, şi a ocupat vansuri. frumoasa plebeiană intr-o cursă amo­
O problemă importantă care să desfăşoare o mOncă politică < un bun agitator. Această în semestrul I, locul al II-lea roasă. Aceasta, mai şireată insă, reu­ cailor, se desprinde o cvadrigă care,
a stat în centrul atenţiei comi­ pe ţară. IOAN PĂCDRARU şeşte să dispară cu minunatul pandan­
tetului de partid a fost con­ susţinută pentru atragerea a'cît j muncă a îndrăgit-o cu mulţi corespondent tiv de aur ce i-l dăruie Justinian. în goană, ajunge calul lui Justinian,
struirea adăposturilor pentru V. PITAN
animale. Sub îndrumarea comi­ mai mulţi ţărani muncitori în > ani în urmă. „îmi place să Aruncată in temniţă, Teodora aş­ cu care caută să ţină pasul. In a-
tetului de partid, consiliul de
gospodăria colectivă, care va lua > duc muncă politică de la om cest timp, cu 6 mină' hotărltă, necunos­

fiinţă. Ca secretar al comitetu­ \ la om — spunea el, — să a- cutul altei'' îşi aruncă coiful in nisi­

lui comunal de narfid din Cri­ jut pe tovarăşii mei de mun­ pul arenei, lăstnd bogatele plete ne­

cău a fost reales tov. Anton că să lucreze mereu mai bi­ gre să fluture in vint. Şi plebeii, care
Piesa. ne, mai spornic".
de îndată au recunoscut pe mindra
Ca un priceput conducător,
şi frumoasa Teodora, ce printr-un şi*

La Crîstur ca membru de partid, tov. retlic a pus mina pe cvadriga lui Ar­

"Gh. Stana şi-a adus din plin teaptă executarea osindei. Justinian, eal, o aclamă Zgomotos. Susţinută de
chinuit de remuşcări pentru sentinţa
conducere şi organizaţia de bază I.a adunarea de dare de sea­ contribuţia la obţinerea mul­ Nu victorie cu orice preţ uratele plebeilor, Teodora, în cavalcada
din G.A.C. Veţel s-au îngrijit mă şi. alegerea comitetului co­ tor realizări, la îndreptarea nedreaptă ce o dăduse, cit şi de pa­ nebunească a atelajului său, depăşeş­
tima mistuitoare pentru frumoasa ple­
ca la construcţia grajdului să munal de partid din comuna multor tovarăşi care aveau Puţinii spectatori care du­ mentat. Uneori Dilancea a şi beiană se spovedeşte duhovnicului său. te cvadriga lui Justinian, cîştigind
se folosească resurse locale re- Crîstur,- raionul Hunedoara. lipsuri, printre care, Virgil gesticulat ameninţător. Acesta îi promite iertarea bisericească întrecerea.
alizînd o economie de 54.000 principala, problemă asupra că- Qostae,,Simion Istraie şi al­ minică au înfruntat frigul pen­ cu condiţia de a lăsa pe Teodora să-şi
tru a asita Ia întîlnirea de fot­ Şi pentru a obţine victoria cu Mulţimea plebeilor ovaţionează fre­
orice preţ cei de ia Rapid s-au ispăşească osînda, şi de-a o alunga
reia s-au purtat în mod deose- ţii, ¦care astăzi sînt fruntaşi, bal dintre Rapid Deva şi Meta­ dedat la durităţi grosolane, lo- netic această proprie victorie în arenă.
bit discuţii a fost îmbunătăţirea şi mulţi dintre ei membri, sau vlndu-şi intenţionat adversarul, pentru ioideauna din gindurile sale.
Tovarăşul Dominic Covaci, se­ muncii politice pentru atragerea lul Cugir au regretat timpul aşa cum au făcut Lungu şi Cîrs­ Intre limp, in închisoare, paznicul, Invitată la palat, Teodora reuşeşte,
cretar al comitetului raional de tuturor ţăranilor muncitori din candidaţi de partid. Numai pierdut. Şi iată de ce.
partid Ilia, care a participat ¦lă munca politică desfăşurată e- L tea, fapt ce a atras, pe bună să ciştige dragostea şi mai apoi în­
adunare a dat îndrumări privind"'- fectiv, zi de zi, a făcut ca a- >
L S Cele două echipe au desfăşu­ crederea lui Justinian, care o procla­
>
întărirea economico-organizato- satele Crisţui; şi Arhia pe, calea } ceşti, muncitori să-şi lichide- <, rat un joc sub orice critică. S-a mă împărăteasă. ,

rică a gospodăriilor colective din gospodăriei agricole colective. ţ ze lipsurile. Apoi, prin discu- > jucat fără concepţie, fără ori­ dreptate, eliminarea lor de pe
Este un merit al comuniştilor ţ '(iile colective, organizate de zont şi uneori — de ce nu am teren. Nu mai puţin condam­
comuna Veţel.

La Cricău din comuna Crîstur că n-au tre-, tov. Stana şi. susţinute de spune-o — s-a văzut la unii ju­ nabile au fost şi atitudinile ne­
cut cu vederea nici peste lipsu­ ceilalţi agitatori., prezenţa cători că cunosc puţin jocul cu sportive ale Iui Mihai şi Dilan­
Realizările obţinute în muncă rile care mai există în activita­ personalului de locomotivă în balonul rotund. cea.
de către comuniştii din comuna tea culturală, în munca de edu­ ture şi regularitatea transpar-
Cricău, raionul Alba, au fost care a candidaţilor de partid şi După cum se ştie Metalul a Este oare admis ca un spor­
bune. De la ultima adunare de mai ales în instruirea şi folosi­ Angajament tiv să înlocuias­
dare de seamă şi alegeri şi pînă rea agitatorilor. Ei au criticat cîştigat acest că şi lipsa sa de
în prezent, numărul candidaţi­ meci încă în pri­ pregătire cu jo­
ma repriză cu cul dur ? Este
lor de partid a crescut cu. încă comitetul comunal de'partid pen­ 0 De curînd a avut loc adu­ scorul de 2-0. In oare admis ca
45 de tovarăşi, au fost electrifi­ tru că ma manifestat destul in­ a doua repriză jucătorii unei e-
cate satele Cricău şi fibru, un teres faţă de aceste probleme narea pentru dare de seamă şi însă, pentru a-'şi
alegeri a organizaţiei de bază chipe să folo­
număr de 239 familii de ţarani importante. menţine avanta­
muncitori au introdus lumină e- In scopul îmbunătăţirii'‘activi­ U.T.M. de la Uniunea regională sească în lupta
lectrică. In satele amintite func­ tăţii de Viitofr'foVr Toăcliim Mb- a cooperativelor de consum jul, metalurgiştii
ţionează peste 100 aparate de ga,’secretar aj ".comitet.ului „raio- Deva. La adunare au participat pentru cîştigarea
radio, maşini de-călcat' electri­ nai -de partid care a* rfarticipat ;toţi .'tinerii utemişti. Cu acest din Cugir s-au
ce, maşini de spălat rufe, frigi­ la adunare, a dat noului organ prilej s-a scos în evidenţă a- întrecerii mijloa­
| portul lor în îndeplinirea sarci­ retras în apăra­
dere etc. La căminul culturâi -ales îndrumări preţioase. ce care nu fac
--------------------- ------------------------- re, deşi în prime­ IN CLIŞEU : Scenă din film ui „teodora".
nilor profesionale. S-a arătat că cinste unui spor-
le 45 minute de tiv de tip nou ? Sigur că nu!
Consfăiuîîe cu maiştri şi tehnicieni mulţi tineri datorită creşterii joc au dominat mai mult, iar Dimpotrivă, asemenea atitudini La clubul din Calau se poate
lor diii punct de vedere politic atacul echipei Rapid nu a pre­ nu trebuie să caracterizeze pe
zentat un cît de mic pericol. Dar nici un sportiv al zilelor noastre.
Recent, comitetul de partid ăl despre sarcinile ce stau în faţa .şi profesional au fost promovaţi nu despre Metalul Cugir este Astfel de manifestări, ieşite din
uzinei „Victoria" — Gălan a or­ vorba ci despre felul cum s-au comun, nu au ce căuta în miş­
ganizat o consfătuire cu toţi maiştrilor şi tehnicienilor în pro­ în munci de răspundere. Printre comportat în repriza a doua ju­ carea noastră sportivă !. maisct maî bine
maiştrii şi tehnicienii din schim­ cătorii echipei Rapid Deva.
bul t. In cadrul acestei consfă­ cesul de producţie. ' 1 aceştia, se numără loan Haţe- Condamnabilă este şi atitudi­
Avantajată de jocul de apă­ nea antrenorului echipei Rapid.
tuiri, tovarăşul loan Popa, se­ In Urma discuţiilor purtate; ganu, Uarie Oargă, loan Oniţă rare al echipei din Cugir, Ra­ Eugen Egri, care nu numai că Pentru ca muncitorii din Că­ şi echipa de teatru. Spectacolele
cretarul comitetului de partid al s-au trasat sarcini concrete pri­ şi alţii. In ce priveşte învăţămîn- pid Deva a dominat în repriza n-a încercat să-şi tempereze iu- lăii să-şi petreacă cît mai plă­ prezentate de aceşti artişti ama­
uzinei, a vorbit celor prezenţi tul politic, organizaţia de bază secundă. Situaţii de gol au fest cători, dar a agitat spiritele, în- cut şi folositor timpul liber, e- tori s-au ridicat la un nivel de
vind îmbunătăţirea procesului de de-aci, a ocupat un Ioc fruntaş multiple, însă au lipsit... şiitorii. demnîndu-şi jucătorii la acte ne­ xistă pe lingă uzina „Victoria“ interpretare demn de apreciat.
producţie, realizarea angajamen­ pe oraş. Aşa se explică de ce Lăzăreanu, sportive. un club destul de încăpător şi Acum, în repertoriul acestei for­
telor etc. De asemenea, s-atr in­ portarul echipei Metalul, a prins bine amenajat. In cadrul clubu­ maţii figurează şi piesa „Se îm­
în această parte doar 4-5 mingi Comportarea echipei Rapid lui activează formaţii artistice prăştie norii“ de Gomei Popa şi
Se înfrumuseţează dicat cele mai bune metode de Tinerii utemişti s-ău anga­ pe poartă şi acestea şutate ane­ Deva în meciul de duminică tre­ de amatori care la diferite con­ Alexandru Popescu. De aseme­
lucru care să ducă la întărirea jat să împletească şi mai mult mic. buie să constituie un prilej de cursuri au dovedit că sînt bine nea, nu peste multă vreme, vor
pregătite. De pildă, cu prilejul vedea lumina raimipei piesele
oraşul autorităţii maiştrilor şi tehnici­ munca profesională cu cea po­ Unii jucător! de la Rapid analiză şi luare de măsuri co­ celui de-al V-lea concurs al for­
enilor la locurile de muncă. litică-şi să lupte pentru îndepli­ Deva, nemulţumiţi de faptul că respunzătoare. maţiilor artistice de amatori, e- „Bărbatul tără opinci" şi „Ciu­
domină şi nu reuşesc să înscrie ta“. Printre planurile de viitor
Prin grija Comitetului execu­ Asemenea consfătuiri se vor nirea sarcinilor ce le revin, să nici un gol au început să prac­ Este foarte bine ca jucătorii chipa de dansuri a îost califi­ ale formaţiei de teatru figurează
tice un joc cu totul ieşit din co­ oricărei echipe să lupte cu ar­ cată printre primfele trei forma­ deplasări în satele învecinate şi
tiv al Sfatului popular orăşenesc ţine la uzina „Victoria“ Gălan fie cetăţeni demni ai patriei mun. La deciziile arbitrului Sîn- doare pentru victorie. Aceasta în oraşele regiunii. Acesta este
timbreanu (Alba Iulia) jucători ţii din regiune. Printre formaţi­
— Brad, aspectul oraşului se şi cu celelalte schimburi. noastre ca Dilancea, Cîrstea şi Mihai au însă să nu fie o victorie cu orice
preţ!
schimbă pe zi ce trece. De cu- GHEORGHE- SPF.RIOSIJ M. POPESCU

rînd, ă îost pavată strada 30 ¦/ • corespondent corespondent avut întotdeauna ceva de co­ V. F. ile bune ale clubului se numără un fapt lăudabil, dar pentru rea­

Decembrie, pe porŢfunea de la lizarea lui, comitetul de între­

farmacie pînă în piaţa. A fost (Drmare din pag. l-a) tensa gătoare, toate laolaltă arată lumini colorate indicau drumul In tot timpul şederii la Kiev prindere şi conducerea uzinei
de asemenea pietruită şi amena­ cum se traduce în practică lo­ străbătut de rachetele sovietice şi la Moscova, am simţit îndea­ vor trebui să ajute mai mult pe
jată strada din spatele gării. ¦* ¦ - . . t—1.- -.Mi zinca P.C.U.S. şi a guvernului artiştii amatori.
aceeaşi uzină fabrică pe bandă şi de spărgătorul de gheaţă a- proape prietenia caldă pe care
Recent, s-a demolat o casă Odată cu noile cartiere, se lăr­ rulimtă 100.000 de automobile sovietic de a se ajunge din ur­ tomic „V. I. Leniri“, am văzut oamenii sovietici o nutresc faţă Sînt frumoase şi realizările pe
veche, continuîndu-se astfel stra­ gesc liniile de- metrou, se con­ pe :an. Am avut prilejul să vizi­ mă şi a se întrece din punct de adunaţi mii şi mii de locuitori de fraţii lor din ţările socialiste. care le-au obţinut formaţiile de
da spre podul peste Grisul Alb. struiesc noi ,staţii, elegante ca­ tăm la Moscova uzina de rul­ vedere al producţiei şi consumu­ cor şi orchestră, cercul de artă
Paralel cu aceasta, se lucrează re, alături de, cele existente, a- menţi nr. 1, imagine. vie a in­ lui pe cap de locuitor, cele mai ai Moscovei, care nu-şi puteau In mitingul de la sosirea în ga­ plastică şi biblioteca clubului.
la construirea barăcilor din pia­ devărate' palate subterane, con­ dustriei sovietice în comunism, dezvoltate ţări capitaliste printre desprinde privirile de la ima­ ra Kiev din Moscova, la întUni­
ţa de alimente. stituie una din frumuseţile de înălţată în 1932 pe locul unor ginea acestor minuni ale tehni­ rile cu muncitorii sovietici de la Din cele arătate pînă aici, re­
neuitat ale., capitalei sovietice. nilaştini, uzina a crescut în anii care şi S.U.A. cii, făurite de' constructorii co­ Combinatul „Krasnîi Proletar" iese că la Gălan există o activi­
In cursul anului 1060, con­ La intersecţia dintre marile ar­ icincinalelor, devenind cea mai 'Amploarea construcţiei şi bel­ munismului. „Slavă ştiinţei so­ şi constructorii metroului, la de­ tate cultural-artistică satisfăcă­
form planului de sistematizare tere Gorki şi Ohotnîi Riad, am mare uzină producătoare de rul­ vietică“, această lozincă domi­ monstraţia de la 7 Noiembrie, toare. Dar este oare suficient
şi modernizare a oraşului, sé vizitat noile pasaje subterane, menţi din U.R.S.S. Însoţiţi de şugul de produse impresionea­ na clădirile înalte ca şi coloa­ această prietenie faţă de oame­ numai atît ? Au fost epuizate
vor construi încă 20 apartamen­ date în folosinţă în primele zi­ inginerul Boris Mihailovici Ghe- ză deopotrivă pe cel ce vine nele manifestanţilor ta ce-a de-a nii muncii din Rominia s-a ma­ toate posibilităţile ? La o cerce­
te pentru locuit precum şi o se­ le ale lunii noiembrie pentru a <nis, şeful secţiei de informare pentru prima oară la Moscova 42-a aniversare a Marii Revo­ nifestat clin plin. tare mai atentă vom vedea că la
rie de lucrări ca : pavarea şi descongestiona, circulaţia din tehnică{ am vizitat una din sec­ ca şi pe cel care o prevede. Ceea luţii Socialiste din Octombrie. Călan mai sînt încă multe de
asfaltarea de noi străzi, prelun­ centrul Moscovei. ţiile uzinei în întregime auto­ ce te farmecă însă cu precădere, Păşind pe străzile Moscovei, făcut. De pildă, corul bărbătesc,
girea trotuarului din centrul o- matizată. Aci, întregul proces sînt oamenii sovietici, cei care Oamenii sovietici pun în pre­ printre şuvoiul de maşini şi oa­ format din 40 d e , persoane,- nu
raşului pînă la gara G.F.R. etc Moscova şi dntreaga Uniune 'de producţie, de la aducerea ma­ făuresc, clipă de clipă, marile zent pe primul pian problema meni veseli, vezi cum septena- activează aşa cum trebuie. Acest
Sovietică trăiehe sub semnul teriei prime şi pînă la ambala­ realizări care ridică epoca noa­ educării în spiritul înaltelor idei hll devine realitate. Ceasul din cor ar putea fi mult mărit ’deoa­
IOAN FAUR îndeplinirii, ' şi ' depăşirii^'planu­ rea rulmenţilor gata fabricaţi, stră pe treptele civilizaţiei co­ ale comunismului. „Să muncim turnul Spaski îşi îndeplineşte rece la Călan există mulţi tineri
corespondent lui septenăf, planul construcţiei solemn datoria şi fiecare bătaie care au aptitudini de a' oî.ntă.
comunismului. Marea demon­ a sa anunţă parcă noi biruinţe
straţie de. 7 Noiembrie a oame­ ale muncii paşnice creatoare. Dacă am analiză contribuţia
nilor mutj.cU din capitala sovie­ Steaua roşie domină pe coline­ pe oare o. aduce tineretul din
Gălan la activitatea culturală,

din tinyi | tică, la care am luat parte, s-a se face de către maşini, multe muniste. l-am văzut, din păca­ şi să trăim în chip comunist“, le lui Lenin, gigantica fortărea­ vom vedea că şi aici există po­
desfăşurat sub această lozincă dintre ele acţionate pe bază e- te fugar, la locul de muncă, în ţă universitară a ştiinţei şi cul­ sibilităţi nevalorificafe. E bine
la de care este însufleţit fiecare om lecţronică. Cîiiva muncitori — magazine şi restaurante, pe această lozincă a cuprins mase­ turii sovietice, avîiitîndu-se par­ să fie cunoscut faptul că în ă-
sovietic. Printre sutele de' mii operatori cu înaltă calificare — străzi şi am surprins unele crîm- le. Ea însufleţeşte milioane de că pe urmele sputnicilor şi tu­ ceăstă localitate sînt foarte
de moscoviţi, am văzut trecînd supraveghează secţia automată peie din viaţa de familie. Pretu­ muncitori din întreprinderile nicilor, spre spaţiile' interside- mulţi tjnerî, 'dar numai 6 sa
prin Piaţa Roşie vestitul 'colectiv care este acţionată de la un pu­ tindeni, aceeaşi voioşie, aceeaşi Moscovei, care luptă pentru a rale. facă . parte din cor. Comitetui
pitru de comandă. încredere în viitor, aceeaşi dra­ cuceri înaltul titlu de brigadă a
al uzinei de automobile „Lihd- goste de viaţă. muncii comuniste. Am avut pri­ Ca din filele unui album re­ U.T.M. din uzină „Victoria",
In marile magazine ale Mos­ lejul să stăm de vorbă cu mem­ vezi locurile pe care le-ai în­ trebuie să acorde o ăţenţie măi
ciov<‘, una din cele mai mari covei, la giganticul GUM, în Moscoviţii urmăresc cu o ex­ bri ai acestor brigăzi. Ei îşi fac drăgit şi pe care nu le vei pu­ mare înclinării tinerilor, spre ac­
gastronomurite arhipline de pro­ traordinară pasiune, cucerirea un titlu de cinste nu numai din tea uita niciodată. tivitatea' oultitrai-arţistică.
uzine ale Moscovei. Cu 35 de

ani în urmă, ia 7 Noiembrie duse alimentare, ne-am putut cosmosului prin eforturile comu­ a munci în mod exemplar, din Vizita în ţara constructorilor Din exemplele de mal sus se

1924, colectivul acestei uzine, da seama de creşterea neînceta­ ne ale oamenilor de ştiinţă şi a da produse de înaltă calita­ comunismului ne-a arătat ima­ poate trage co'nohiziă ca la clu­
care pe atunci se numea „AjWO", tă a bunăstării oamenilor sovie­ muncitorilor sovietici. In Piaţa te, ci şi din faptul că in viata ginea luminoasă a viitorului mi­ bul din Gălan există posibilităţi
a trecut pr{n aceeaşi piaţă pur- tici. Belşugul de produse, varie­ Svercllov, mii de oameni admi­ personală, de familie, ei se com­ nunat spre care se îndreaptă şi
tîtid primele zece autocamioane tatea lor, preocuparea neîncetată rau panourile şi machetele sput­ portă ca oameni înaintaţi, demni ţara noastră împreună cu toate pentru desfăşurarea unei activi­
pentru îmbunătăţirea calităţii popoarele libere care au ales ca­ tăţi cultural-artistice mai susţi­
nicilor şi tunicilor. In faţa clă­ de marea epocă pe care o tră­ nute. Aceste posibilităţi trebuie

construite în U.R.S.S. Astăzi, mărfurilor, prezentarea lor atrăi- dirii Telegrafului* Central, unde iesc. lea socialismului. însă valorificate.