Page 86 - 1959-11
P. 86
Nf. 1532 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag . 3
PENTRU REALIZAREA ANGAJAMENTULUI Veşti din Lelese A rături de toam nă
DE 133.000.000 LEI ECONOMII
lin grajd nou In raionul Alba, în ultimele lor adînei de toamnă s-au trans
zile, ritmul arăturilor adînei de portat pe cîmp cantităţi mari de
C îndnuse respectă consumurile La începutul acestei luni, în Astfel, eetăţetîiu din Lelese au toamnă a fost intensificat. Nu îngrăşăminte naturale. Pînă în
comuna Lelese, raionul Hune-
doare a început c o n sta ţia unui extras din' carieră şi transportat mai în ultimele 4 zile, în acest prezent au fost transportate pe
grajd cu o capacitate de 90 ca-
pete uite m J L Pin« acum, cea m 66 raion au fost efectuate arături o suprafaţă de 6.000 ha. peste
mai mare pairte din lucrările de
specifice zidărie au fost executate. De ă- .• r , .: „ adinei pe o suprafaţă de 420 123.600 tone bălegar. Fruntaşe
•« V epsgoM 95.000 bucaţ. ca- hectare ridieîndu-se astfel volu
semenea, pe şantierul noului mul total al arăturilor adinei la în aceste acţiuni sînt gospodă
Colectivul de muncă de Ia U- ridicat 900 m.l. Asemănător se ducere de a confecţiona din de rămidă, 190 m.c. lemn, o mare peste 10.093 de hectare. riile colective din Berghin şi
şeuri diferite forme de panouri grajd s-au efectuat şi un mare Ojejdea.
nitatea de industrializare a lem petrec lucrurile cu U.R.C.C. — pentru garduri va duce la o va cantitate' de nisip, şi au săpat
lorificare superioară a deşeuri număr de ore muncă voluntară, TOMA PETRU
nului din Orăştie s-a angajat să Orăştie şi O.R.A.D. Deva. Deoa lor. De asemenea, unitatea va circa. 220 m.l. fundaţie. In total,
înregistra lunar numai prin a- Paralel cu efectuarea arături- corespondent
realizeze în acest an economii la rece iarna a sosit şi mai ales ceastă iniţiativă venituri de pes
te 250.000 lei. ..pînă acum, au fost prestate pes- ¦m
preţul de cost în valoare de ţinînd cont că U.I.L. Orăştie în-
Pentru recuperarea celor te i 0.000 ore muncă voluntară. Se valorifică terenurile degradate
ÎOO'.OOO Iei. tîmpină multe greutăţi, unităţi 350.000 Iei pierderi Ia preţul de
cost, pînă la sfîrşitul anului, co
Depăşirea preţului de cost în le D.C.A, şi O.R.A.D. din Deva mitetul de partid, comitetul de C h ajutorul'cetaţehâo-r Intr-o adunare cetăţenească, s-au plantat pînă în mome/ntul
întreprindere şi conducerea în
10 luni cu 264.000 Iei. arată că precum şi U.R.O.O. din Orăştie, treprinderii trebuie să mobilize i? rus ¦• noi locuitorii comunei Streisîngior- de faţă peste 70.000 de mueţi
ze pe fiecare muncitor pentru a Pînă la jumătatea lunii • no Runcu M$re, pirestîndu-se peste
colectivul de conducere al în au datoria de a lua măsuri con obţine tot mai multe economii şi giu din raionul Hunedoara au de salcîm. Plantarea puieţ;/!or a
a spori în continuu productivi
treprinderii nu a stabilit încă de crete pentru ridicarea materialu tatea muncii. iembrie, la Lelese s-a prestat în 40.000 ore de .-muncă voluntară. hotărît ca în toamna aceasta să fost executată prin muncii vo
treaga contribuţie în muncă pla 'rLa aceste' lucrări au partici
la începutul anului un plan de lui lemnos. I. GUtâAâZ nificată pentru anul în ourş. pat rttoţi cetăţenii din comună, planteze pomi pe întreaga su luntară. i
S-au prestat astfel 1.304 zile- în Special, s-au evidenţiat de prafaţă de terenuri degradate
măsuri tehnico-organizatorice, Datorită faptului că nu a e- lntr~o muncă cu atelajele şi 650 zile- putaţii .Gheorghe Enăşescu, Ma- din raza acestei comune. S-au evidenţiat ţăranii^* mun
muncă cu braţele. De asemenea,
prin aplicarea căruia angajamen xistat o suficientă preocupare şi Muncă spornică Pe dealurile Pleşa şi Sub citori Gheorghe Vişoi, Pritru To-
în adîncuri
tul să fie tradus în viaţă. Astîel se un control din partea conducerii toi, Simion Maladin şi; alţii.
Ziua de muncă a început. La
explică faptul că numai Ia ma privind modul în care subunită rampa puţului cel mare s-au şi io n ma /An e ’s c U
înregistrat primele succese ale
teria primă, prin depăşirea con ţile îşi desfăşoară activitatea, minerilor din Aninoasa, cei care au fost construite prin muncă ria Cosim, Georgescu Miron, Faţă pe o suprafaţă de 7 ha, cores' /ondent
In întrecerea din această tună,
sumurilor specifice, în 9 luni, s-au înregistrat însă în cele 10 au înregistrat In afara sarcini ..... __ ........
lor ta zi, mai mult de 3.800 tone
preţul de cost a crescut cu su luni şi foarte mari depăşiri ale cărbune în decurs de numai 22 voluntară drumuri în pantă spre îancu Enăşescu şi Gostea Pe KknVMM ffiBMMI
de zile.
ma de 276.000 lei. Conducerea consumurilor specifice de com satele Grăciuneşti, Sohodol, şi tru Gîîdea, membri de partid.
Cirid sirena anunţă sfîrşitul - o în;
întreprinderii susţine că această bustibil şi energie electrică. De lucrului, pentru muncitorii din 23-30 HOîL.y
primul schimb, în cartea de pro '
depăşire a preţului de cost se asemenea, în ce priveşte între ducţie a , sectorului II, cifra în i¦
scrisă dovedeşte că minerii a-
datoreşte faptului că buştenii de ţinerea şi funcţionarea utilaju cestui. harnic colectiv, au realizat ... .Vi
Intr-un schimb, jumătate din
fag primiţi de la l.F.E.T. Orăş lui, fondurile planificate au fost planul celor trei schimburi ale zi lă A n in o asa
zilei de lucru. Fruntaşi sint si
tie şi Petroşani au fost de cali depăşite de către unitate (fără în această zi minerii din brigă
zile conduse de tovarăşii Hege-
tate slabă (3 la sută categoria subunităţi) cu 42.000 Iei.
I-a, 28 Ia sută categoria II-a, Analizînd cauzele pentru care dus Dănilă, Hegy Alexandru şi muncă şi o viaţă mai bună, im
presionează profund pe vizitatori.
iar 69 Ia sută categoria Hî-a), s-au făcut aceste depăşiri ale Remus Cozma, cei care lună de
Staţia de radiofienre
ceea ce a dus Ia o mare canti preţului de cost, vedem în pri lună se situează în fruntea între
transm ite...
tate de deşeuri. Este adevărat mul rînd, că creşterea producti cerii.
Se inserează. In casete mine
că s-au întîmpinat greutăţi din vităţii muncii a fost stagnată de f - ... « 'N , î f ¦l rilor, difuzoarele răspîndesc o
melodie veselă. E cîntecul prin
cauza calităţii materialului lem numeroase învoiri nejustificate şi •• . i( _.. . , care stafia de radioficare din A-
ninoasa işi începe emisiunea lo
nos, însă dacă se luau măsuri absenţe nemotivate, ceea ce a Elevi Ia p ractică cală.. Vocea crainicului face de
îndată cunoscut auditorilor, su
din timp pentru valorificarea făcut ca multe locuri de muncă Cină la adincimi de sute de marul emisiunii. După buletinul^
metri, minerii încep lucrul in de ştiri, prin care minerii află
deşeurilor, atunci în mod sigur să nu poată fi bine organizate schimbul II, in atelierul minei, cele mai recente veşti ale între
zeci de elevi ai şcolii de 7 ani cerii, cit şi cele mai noi eveni
că şi depăşirea preţului de cost pentru desfăşurarea normală a din Aninoasa, lucrează atenţi, mente din comuţiă, ei ascultă pe
aplecaţi asupra bancurilor tehnicianul Vasile Niculescu, şe
Ia acest capitol era mai mică. procesului de producţie. Din a- de lucru. Ei execută lucrări de ful sectorului JV Priboi, care
finisare. Cu ajutorul pilelor, şle- vorbeşte în cadrul rubricii „Să
La capitolul desfaceri, greu ceste motive şi randamentul pe fuiesc piesele, dindu-le ultima respectăm normele de tehnică a
formă. La sfîrşitul orelor de luş securităţii". Se transmite apoi
tăţi mari au intervenit din cau cap de om a fost mai mic decîf cm din această după masă, în iui reportaj în care se relatează
că 6 ciocănele vor complecta ex despre viaţa nouă a comunei.
za unor întreprinderi care deşi cel posibil. De asemenea, nu poziţia ce va fi deschisă la şcoa Tovarăşa Rozalia Pricop — se
la elementară. Cu ajutorul in cretara, sfatului popular comunal
au fost anunţate în repetate rîn- s-au luat din timp măsuri con ginerului Ioan Niculescu şi a — vorbeşte despre „Săptâ-
tehnicianului Andrei Pop, elevii mina economiei“. Rubrica
duri, nu şi-au ridicat nici pînă crete pentru valorificarea deşe din Aninoasa vor fi in măsură „Să ne cunoaştem regiunea",
să arate vizitatorilor,, cele mai care a stirnii un viu interes în
azi comenzile de materiale, fapt urilor şi înlăturarea risipei. reuşite exponate realizate de ei rîndul ascultătorilor din Aninoa
în atelierul minei. sa. este '¦ascidiaţă apoi cu mul
pentru care U.I.L. Orăştie a fost De remarcat este faptul că în tă piâceţc şi. atenţie.
obligată să cheltuiască fonduri cursul lunii octombrie s-aii în : - -LlClli LUCIA
însemnate cu transportul şi în registrat importante economii Ia corespondentă
cărcarea materialelor în vagoa preţul de cost prin confecţiona .C. i /'. / i-
ne. ' l< rea de uluci pentru garduri, a- V) ftnr};
Astfel, Direcţia contractări şi faci pentru legume şi vie, calu
achiziţii (D. C. A.) din Deva, puri, cozi de mătură etc., care
avînd de ridicai prin repartiţia au fost vîndute gospodăriilor a-
nr. 3.483 cantitatea de 3.000 m.l. gricole de stat şi colective din
margini de fag, deşi a fost sezi- regiune.
sată prin patru adrese, abia a Iniţiativa colectivului de con-
--------------------- iaSSOii--------—------
Cărţi apărute La e x .oz’ţie
MIHAIL SADOVEANU : Baltagul. Cu Au trecut 4 zile de cină în cea
un cuvint înainte de Paul Geor mai frumoasă sală a clubului
gescu. („Biblioteca pentru ioli"). minier din Aninoasa...a fpsi .ini.
.ISIS. pag. — <2,10.. Ici. sialată expoziţia „30 de ani de
la luptele minerilor din Lupeni“
HORIA PÂNAlTESCU':'Arderi. "
120 pag. — 2P0 lei. —¦ expoziţie organizată ele Mu-‘
H O N FEUOHTWANGER: Vulpile in zeul de Istorie al P.M.R. !
vie, .sau Arme pentru America —
roman.' In romineşle •de P. şi L. Luni după-masă, mai 'mult de
Năvodarii.
800 pag. — 19 l e i ; 25,30 lei cari. 70 de locuitori ai comunei, au :27 NOIEMBRIE 1959 UNIUNEA RAIONALA A COOPERATIVELOR
DE CONSUM DÎN ILIA
A. M ALTŞKIN: Sevastopol. Trad, din venit să vizioneze expoziţia. In DEVA : Teodora ; ALBA IU-
limba rusă de Andrei Ivanovski şi liniştea ce stăpîneşts sala, rela LIA : Dragoste de mamă ; Kociu- w m o h f ; m R /% ir e
Irina Vlad. tările ghidului, despre jertfele be?; B R A D B urghezul genti-
544 pag. — 10,20 lei. muncitorilor mineri pentru loni; 1LIA : Oleko Dundici; O- prsn u n ită ţile din llia si C â la n ;
RĂŞTIE : Frunze ro şii; Pe Donul
* * * Jurnalul Annei Frank. — 12 liniştit; HUNEDOARA : Nevasta §1 confeefii pen?ru bărbaff, femei şi copii
iunie 1942 — 1 august 1944. In §|§ mobilă de loafe fipsjrsle
romineşle de C. Ţoiu. 'La cercul 'de artă plastică al clubului minier din Lupeni m pbosbamul m mea cîntă; HAŢEG: Alarmă la
280 pag. — 4,85 lei. activează peste 70 de copii, fii ai minerilor din localitate. graniţă.; PETROŞANI : Vîrsta 41H maşini de cusufl „ C a s n i c a
Mulţi dintre copii au început deja să prezinte unele lucrări dragostei ; Săgeata albastră ;
JULES VERNE: 20.000 de leghe sub valoroase. H apairafe de radio indigene
mări, Trad, de Lucia Donea Sa- SEBEŞ: Kociubei ; SIMERIA :
doveanu şi Gelu Naum. („Cute- In foto: Artiştii amatori, în orele de lucru, primind anu
zătorii“). mite explicaţii. Fete- de aceeaşi vîrstă ; LO-
402 pag. — 8,10 lei.
27 NOIEMBRIE. 1959 NEA : Nauris ; TEIUŞ : Melba ; De asemenea
ZLATNA: Patru paşi în nori:
Programul 1 : 6,30 „Viaţa BARU MARE : Gomicos ; A- desface prin toafe magazinele săfeşfi:
nouă a satului“ : Program de POLD.U DE S U S : D-aie car
La redacfie a sosii o scrisoare cîntece şi jocuri; 7,30 Muz-ică navalului; CALAN: Umbrela jj| produse SexfiJe de foî felul
uşoară ; 8,00 Din presa de as lui s i . ' Petru.
tă zi; 10,10 Cvartetul pentru in I j încălţăminte de sezon _,.f
Despre drumuri şi,«» gospodari
strumente de suflat de Nicolae- M m jm 1H arficole mefalo-cbsmsce
Buicliiu; 10,45 Jocuri populare
Zilele trecute a sosit Ia re raional cît şi comitetele execu a fost realizat doar în proporţie romîneşti; 11,03 Teatru la mi Şt arfâcole de menaj şi de uz casnic
tive ale sfaturilor populare co de 35 Ia sută. La zile-muncă cu
dacţie o scrisoare semnată de un munale, au renunţat cu prea braţele spre exemplu, din planul crofon : „Taiga“, — Adaptare Centrul meteorologic Deva f|j produse alimenîare
multă uşurinţă la acest preţios de 38.541 zile nu s-au efectuat radiofonică după piesa scriito ' comunică timpul probabil:
grup de conducători auto. In material local. decît 19.207, iar cu atelajele, din rului sovietic P. Ialţev; 12,20 0i băufurâ spirfoase şi lichioruri
scrisoare se spune: „Noi facem 26.824 zile s-au prestat doar
Datorită cauzelor arătate mai Muzică de estradă ; 13,05 Muzi PENTRU 24 ORE W vAA 1
=curse regulate pe drumurile ra sus (lipsa de interes şi nefolo- 8.835. Comitetele executive ale
ionului Haţeg şi am constatat sirea agregatelor locale) drumu sfaturilor, populare raional şi co că simfonică; 14,00 Gîntă Ana Vreme, rece ou cerul variabil O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE INTERRAIONALA DEVA
că aproape toate sînt prost în rile din raion pe porţiunile Ha munale pun această nerealizare Pop Corondan şi acordeonistul
treţinute. Ele sînt pline cu gropi ţeg - Nalaţi, Haţeg - Berthelot, pe seama unor factori aşa zişi Sile Ufîgureanu; 15,10 Sonata mai mult senin noaptea. Tem vinde cu plata în numerar şi în rate toate articolele de conlec-
şi noroaie care împiedică circu Demsuş-Peşteana, Haţeg-Lunca obiectivi. Este un lucru nejust opus 35 nr. 2 în Si bemol minor ţiuni încadrate în reducerea de preţuri prevăzute de H.C.M. nr.
laţia şi duc Ia scoaterea prema Cernii şi altele, au devenit a- întrucît în raion sînt create toa-, de Chopin, — interpretează Gu- peratura variabilă, ziua va urca 90.500 din 28 august 1959.
tură a autovehicolelor din circu proape impracticabile. Acest lu te premisele pentru realizarea în iomar Novaes; 16,15 Vorbeşte
laţie"... cru se întâmplă mai ales pe întregime a contribuţiei în mun Moscova; 17,25 Cîntă Renala între pluş 5 la plus 10 grade, Printre aceste articole se numără:costume bărbăteşti,
timp ploios şi după topirea ză că. In plus, nici volumul de lu Tebaldi; 18,35 Muzică din fil pantaloni bărbăteşti, loden pentru bărbaţi şi femei, bluze etc.
Situaţia prezentată în scri pezilor. Pe drumul Haţeg-Oha- me; 19,42 „Săptămîna ' muzicii iar noaptea între.. minus 4 la
soare corespunde întruiotu! rea ba, situaţia e şi mai gravă. Aici, crări executate prin contribuţia albaneze“ ; 20,30 Jurnalul sate Rata minimă lunară Ia un salariu pînă ia i .000 Iei este
lităţii. Pornind pe oricare drum în dreptul satului Sălaşul Infe în muncă nu este pe măsura lor; 21,15 „Ii mulţumesc parti minus 8 grade. Vînt slab din de 75 lei, iar la un salariu de peste 1.000 lei rata minimă lu
din raionul Haţeg, te vei con rior, datorită ploilor, s-a produs posibilităţilor. Astîel, din_ 8.200 dului“ — vorbesc Kovacs Gvor- nară este de 100 lei.
vinge de acest lucru. Gropile şi în vară o ruptură. Drumul s-a m.c. terasamente s-au executat gy şi Emilia Radu; 22,30 Con sectorul estic. Dimineaţa şi sea
noroiul te întâmpină Ia fiecare strîmtorat îneît pe el cu mare 6.016 m.c., iar din planul de ex cert de estradă ; 23,07 Concert Valoarea minimă a unei cumpărături este de 500 lei.
pas deşi există resurse materia greutate îşi poate face loc un simfonic..- | ra ceaţă locală. îngheţ,în cursul Articolele de mai sus se găsescde vînzare în maga
le şi posibilităţi de muncă pen camion. Pilonii pentru îndigui tracţie a 17.525 m.c. pietriş s-au zine!'- noastre din : Deva ( magazinele solduri din strada
tru înlăturarea for. De pi!dă,_pe rea acestei porţiuni de numai 50 extras şi transportat pe drumuri Programul II: 14,07 Lucrări nopţii. Dr. Petru Groza nr. 5 şi str. 23 August, nr. 27), O-
malul Ştreiului şi Rîuiui Mare, metri au fost transportaţi la faţa aproximativ 16.000 m.c. din care răştie (magazinul de confecţii din str. N. Bălcescu, nr. 5),
se găseşte pietriş care ar putea peste 2.000 m.c. pietriş nici nu PENTRU URMĂTOARELE Sebeş (magazinul de confecţii din str. V. I. Lenin, nr. 52)[
satisface nu numai cerinţele lo locului dc cîteva luni. Dar, din a fost aşternut. Alba Iulja (magazinul de confecţii din Piaţa 1 Mai, nr. 17)
cale ale raionului dar şi ale re lipsa de preocupare a sfatului 3 ZILE . ¦ şi Zlatna (magazinul de confecţii din str. L V. Stalin, nr. 8).
giunii. Pe de altă parte, în sta popular comunal (preşedinte tov. Oamenii din raion sînt dor
ţiile C.F.R. Subcetate şi Pui, Constantin Angelescu), aceşti nici de a realiza lucruri frumoa Vremea se menţine rece cu
care sînt puncte de curăţire a se care să le uşureze munca.
locomotivelor, s-au adunat în piloni stau pe marginea drumu Pentru ei şi întreţinerea drumu temperatura variabilă şi cu ten
decursul anilor zeci dc mii de lui. aşteptând să fie folosiţi. rilor din raion constituie o pro
tone de zgură. Cu cîţiva ani în blemă însemnată. In scopul re dinţă de înnorare spre sfîrşitul
urmă, s-a folosit o parte din a- Drumurile din raionul Haţeg
ccastă zgură pentru întreţinerea ar putea îi mai bine întreţinute zolvării ei, cetăţenii şi-au mani intervalului. ...
drumului Subcetate-Haţeg, lu dacă din partea sfaturilor popu festat dorinţa în repetate rîn-
cru, ce a dat rezultate foarte lare, ar exista mai multă preo duri. Trebuie doar mai bine or ale compozitorilor noştri din di .. ,1. S. 'Loto — Pronosport Cooperafiva „FSLIMON S!R BU "-O răşfie
bune. Oamenii de specialitate ganizată munca şi mobilizaţi ferite regiuni ale ţării; 15,40 aduce .ia cunoştinţă că înce-
spun că aşternută pe un strat cupare şi pentru realizarea în toţi cetăţenii pentru ca în cel „Măreaţă şi liberă ţară“,. — eu pînd cu concursul pronosport VINDE ÎN RATE
de pietriş zgura arc proprietatea întregime a planului contribuţi mai scurt timp să nu se mai vor misiune de cîntece; 16,50 -Curs nr. 48 din 29 noiembrie se
de a absoarbe apa şi astfel dru ei în muncă, principalul factor de limba rusă ; 17,30 Sfatul me reintroduce, apordarea de pre- H Confecţii pentru bărbaţi, femei \
murile' ar putea deveni practi în această direcţie. In sprijinul bească despre raionul Haţeg ca dicului : Sfaturi pentru bolnavii mji pentru variantele care au
cabile. afirmaţiilor de mai sus vin şi despre un raion cu drumurile... hipertensivi; 18,30 Cîntece pen obţinut ( „O" rezultate. şi copii
cîteva ciîre. tru pionieri:; 19,40 Solişti de
Dar în raionul Haţeg, Comi stricate. muzică uşoară ; 20,20 Divertis . La grupa I se acordă pre ® Maşini de cusut
tetul executiv al sîaluiui popular Pînă la 31 octombrie, planul ment nr. 17 în Re major, de Mo- mii prin ..tragere din urnă ; Ia
contribuţiei în muncă pe raion \. MANEA. zart; 21,45 Album artistic; grupa II-a se acordă premii ¦ Aparate de radio indigene
22,00 Gîntece lirice de compozi pentru buletinele cu cele mai
tori romîni; 22,35 Simfonia nr. <mu*'lMtTe varfia.nte cu „O" rezui-
taie.
95 în Do minor de Haydn. Normele detailate privind H Mobilă de orice fel, garnituri s
Buletine de. ştiri • 5,00, 6,00 atribuirea de premii în obiec
7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, te pentru . „O" rezultate la complecte şi piese detaşate '>
19.00, 20,00, 22,00, 23,52 (pro Pronosport se Vor publica în H Biciclete <
gramul I); 14,00, 16,00, 18,00, Programul Lotb-Pronosport
21.00, 23,00 (programul II). nr. 293, A A -W vO
---