Page 87 - 1959-11
P. 87
P a g. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N rc 1532
mBmrmemmmgwmmmwtamamsiamsiBmwneKmBBamsmmmtttamtmwjaam^an^nnam
„Problema °- N- u-:Au început discuţiile generale In sprijinul dezarmării
ungară“ — o generale şi totale
problemă asupra problemei coreene
TOKIO 25 (Agerpres). „De supra omenirii şi de a cjeschide
antiungară NEW YORK 25 (Agerpres). sesiuni a Adunării Generale. reea de nord şi Coreea de suci zarmarea generală şi totală este calea spre o pace trainică pe
In Comitetul Politic al Adunării baza păcii, democraţiei şi a pămînt. Singura cale spre rea
BUDAPESTA 25 (Agerpres). Generale a O.N.U. au începui Reprezentanţii U.R.S.S., Ceho şi ţinerea, după aceea, a alege prosperităţii întregii omeniri“ se lizarea acestui scop este dezar
Includerea aşa-nu>mitei probleme discuţiile generale asupra pro spune în declaraţia dată publi marea generală şi totală.
ungare pe ordinea de zi a Adu blemei coreene. Discuţiile au slovaciei şi R.S.S. Ucrainene, rilor libere în întreaga Coree. cităţii în oraşul Takamatsu de
nării Generale a O.N.U. a pro lost deschise de Walter Robert- către un grup de conducători ai Subliniind în continuare că
vocat în rîndurile opiniei publi son, reprezentantul S.U.A. De- care au luat cuvîntui, la şedinţa El a menţionat că retragerea Partidului socialist din Japonia ideea dezarmării generale este
ce din Ungaria un sentiment de legatul american a dat de înţe în frunte cu Sudzuki preşedin foarte apropiată poporului japo
legitimă indignare. les că guvernul S.U.A. nu inten Comitetului, au dat o replică de- unităţilor de voluntari chinezi tele acestui partid. nez, că ea corespunde spiritului
ţionează să-şi schimbe politica şi literei constituţiei japoneze,
Acei care au inventat această faţă de poporul coreean şi va legatului american, de pe teritoriul Coreei de nord In declaraţie se subliniază că liderii partidului socialist arată
„problemă“, scrie ziarul „Nep- continua să sprijine regimul în urma întîlnirii dintre N. S. că una din sarcinile principale
szabadsag“ într-un articol re reacţionar din Coreea de sud. Reprezentantul sovietic I. I. a creat noi posibilităţi pentru re Hruşciov şi D. Eisenhower şi a ale poporului japonez pe calea
dacţional, o numesc „problema Robertson a declarat că aşa-nu- adoptării de către Comitetul realizării acestei idei este aceea
ungară“. Dar însăşi denumirea mitele trupe ale O.N.U. nu vor Tugarinov, a arătat că Comisia glementarea paşnică a proble Politic al Organizaţiei Naţiuni de a nu admite revizuirea „Tra
este falsă şi înşelătoare. Este fi retrase din Coreea de sud atît lor Unite a rezoluţiei comune a tatului de securitate“ ctt Statele
vorba nu de o problemă „unga timp cît problema coreeană nu 0 . N.U. pentru unificarea şl rmeei coreene. Autorităţile sudco- celor 82 de ţări în problema de Unite ale Americii şi 'de S ob
ră“, ci de o problemă antiunga va fi fost rezolvată în conformi zarmării, gheaţa războiului rece ţine lichidarea lui. Este necesaf
ră, îndreptată împotriva păcii. tate cu „principiile“ Organizaţiei facerea Coreei contribuie prin reene, însă, au respins invariabil a început să se topească repede. de asemenea, se spune fn 3e»
Scopul campaniei dezlănţuite, Naţiunilor Unite, adică potrivit
subliniază ziarul, este de a a- condiţiilor americane impuse în întreaga sa activitate la crearea toate aceste propuneri ale R.P.D. In prezent, sarcina principală claraţie să se restabilească’ re
bate atenţia Adunării Generale mod grosolan Adunării Genera a tuturor popoarelor fumii se
a O.N.U. de la propunerile cu le sub forma diferitelor rezolu unui impas în problema unifică Coreene, propuneri profund paş spune în declaraţie, constă în a laţiile diplomatice cu Republici
privire la dezarmarea generală lichida pentru totdeauna perico
rii ţării. nice şi pe deplin corespunzătoa lul distrugerii care pluteşte dea- Populară Chineză şl să se asi
Poporului coreean, a spus re intereselor poporului coreean. gure neutralitatea Japoniei.
1. I. Tugarinov, i se dă de fapt I. I. Tugarinov a subliniat că
un ultimatum: sau consimţiţi Ia principala piedică ce stă în ca
extinderea pe teritoriu! Coreei lea soluţionării juste a proble
de nord a rînduîelifor reacţiona mei coreene este prezenţa tru
re stabilite de forţele străine în pelor străine în peninsula Co
sudul ţării, sau Coreea va ră- reea. Rezolvarea acestei nroble-
mîne scindată. me va constitui principala pre
Reprezentantul sovietic a a- misă pentru unificarea Coreei
mintit membrilor Comitetului că pe bază paşnică, democratică.
şi la interzicerea experienţelor ţii la sesiunile anterioare. încă în februarie 1958 guvernul Proiectul de rezoluţie ameri împotriva proiectatei experienţe
cu bombele atomice şi cu hidro- Delegaţia S.U.A. a prezentai R.P.D. Coreene a formulat pro can a fost sprijinit de delegaţi
cen, întrucît în prezent în un proiect de rezoluţie care con puneri cu privire !a unificarea ile Angliei, Uniunii sud-afrlca- franceze cu bomba atomică
O.N.U. s-a creat situaţia cea stituie de fapt o încercare de a paşnică a ţării care prevăd re ne, Tailandei, Franţei, Australiei
mai favorabilă pentru discutarea impune guvernului R.P.D. Core tragerea trupelor străine din Co şi Liberiei. PARIS 25 (Agerpres). — Ex resele Franţei şi raţiunea' cer
acestor probleme. ene condiţiile americane dă re -W - plozia bombei atomice france renunţarea la experimentarea
Ungaria, subliniază „Nepsza'- glementare a problemei coreene H e r te r d e sp re discu rsu l lui Acheson ze, creează o primejdie gravă bombei atomice şi dezarmarea]
badsag" este un stat indepen-\ şi care prevede menţinerea Co şi d esp re conferinfa la nivel înalt în primul rînd pentru populaţia atomică.
dent şi suveran şi poporul un misiei O.N.IJ. pentru unificarea ţărilor din Africa neagră, a de
gar nu vă permite nimănui să şi refacerea Coreei şi propune WASHINGTON 25 (Ager că în discursul său, Acheson a clarat Vigier, colaborator ştiinţi Emanuel D. Astier de la1 Vi*
se amestece în treburile sale in secretarului general să includă pres). In cadrul conferinţei de creat „mori de vînt“ pentru a fic la centrul naţional de cerce gerie care a prezidat conferind
terne. problema coreeană pe .o-dineă de presă care a avut Ioc !a 24 no îe distruge imediat. . tări ştiinţifice, în cadrul unei ţa de presă a dat citire dejdliâ'ra-
zi preliminară a celei de a 15-a iembrie, secretarul de Stat ai conferinţe de presă a Consi ţiei profesorului Lheritier că!
S.U.A., Christian Her|sr. a fă Referindu-se fa zvonurile vîn- liului naţional al mişcării parti „orice creştere a radioactivităţii
•SBffi" cut observaţii critice asupra turate de presa americană că zanilor păcii. Această conferin este dăunătoare din punct ’de’
discursului rostit de Acheson* la conferinţa la nivel înalt s-ar a- ţă de presă oare a avut loc la. vedere biologic“.
S.U.A. nu au intenţia să restituie conferinţa de !a Washington a mîna pentru o dată mai înde 23 noiembrie a fost consacrată
parlamentarilor ţărilor N.A.T.O. părtată, Herter a spus că nu Partidul socialist autonom
Japoniei insula Okinawa Herter a declarat că nu împăr ştie de unde au apărut astfel de problemei „sînt oare necesare francez a dat publicităţii 6 'de*
tăşeşte părerea Iui Acheson că informaţii şi a declarat din nou, experienţele cu bomba atomică claraţie în care-protestează îm
A 18-a aniversare a H-ONOLULU •25 (Agerpres). mului Orient, fără existenţa 0- tratativele cu Uniunea Sovieti ca şi la conferinţa de presă pre franceză ?“. potriva' planului de experimen-.
— Agenţia Associated Press a kinawei oa bază militară. că în problema Berlinului vor cedentă, că data conferinţei la tare în Siahara a' bombei ato
Organizaţiei Tineretului transmis o declaraţie făcută u- duce doar Ia concesii din nivel înalt va fi fixată în ca împotriva experienţelor ato mice franceze. Partidul „cere tu
nui grup de ziarişti de amiralul Această declaraţie a coman partea americană. Herter a a- drul întîlnirii de la Paris a şe mice s-a pronunţat dr. May, turor francezilor-, care1 se preo.-i
Comunist din Albania Felt, comandantul şef al forţe dantului şef al forţelor S.U.A. filor guvernelor puterilor occi care a scos în evidenţă perico cupă de apărarea intereselor pa-,
lor S.U.A. din Pacific, în care din Pacific, de a păstra insula dăugat că speră că ambele părţi dentale, care va avea loc în lul radioactivităţii pentru sănă cii şi ale ţării loir, să-şi uneas
TIRANA 25 (Agerpres). — acesta arată Că S.U.A. nu au Okinawa ca bază militară prin luna decembrie a acestui an. tatea oamenilor.
ATA anunţă: Cu prilejul ce intenţia să restituie Japoniei cipală a S.U.A. în Asia de sud- vor face concesii. Herter a spus că eforturile pentru' organizarea!
lei de-a 18-a aniversări a creării insula Okinawa. Felt a subli est, contravine în mod flagrant Rioux, un alt colaborator al
Organizaţiei. Tineretului Comu năzuinţelor legitime a poporu centrului naţional de cercetări unei campanii împotriva aces
nist., Comitetul Central al U- niat importanţa pe care o are. lui japonez care cere tot mai ştiinţifice, a' declarat că inte
nivnii Tineretului Muncitor din insistent realipirea insulei Oki tei hotărîri ou nimic justificate".
Albania si Comitetul din Tira insula Okinawa în cadrul pla nawa la Japonia şi lichidarea
rampelor de lansare de proiec A 35-a aniversare a PP. M
nurilor agresive ale S.U.A., a- tile teleghidate americane din
această insulă. Avîntui agriculturii
rătînd că nu se poate concepe
un „bastion defensiv“ a1 Extre
m- La 26 noiembrie poporul mongol, şi alături 'de acesta
T r a t a t iv e p e n tru integrarea toate popoarele ţărilor socialiste, sărbătoresc aniversarea a 35 < in prezent, cînd Republica uniuni agricole ale araţilor
de ani de la cucerirea puterii de stat de către forţele populare. Populară Mongolă a intrat în (430).
In cele 3 decenii şi jumătate, poporul mongol, sub con-,
na al Uniunii au organizat o S p a n ie i f r a n c h is t e în N.A.T.O. ducerea Partidului Popular Revoluţionar Mongol, a înfăptuit, perioada construcţiei desfăşurate Suprafeţele însămânţate şi pro
adunare festivă a tineretului din transformări socialiste nemaiîntttnite. în istoria zbuciumată a\ a socialismului, paralel cu uria ducţia la hectar au crescut în
Capitală. BONN 25 (Agerpres). — Sub pararea Spaniei în N.A.T.O. Aci \Mongoliei. Mongolia a fost transformată dintr-o ţară agrară şele succese obţinute în dezvol anul 1958 cu respectiv 175 şi
titlul „Spania urmează oa în li s-a declarat, specifică cores înapoiată, într-una industrial-agrară în plină dezvoltare. La, tarea economiei naţionale.şi cul 130 la sută în comparaţie cu
In faţa celor prezenţi a luat orice împrejurare să devină pondentul, că atragerea Spa sfîrşitul planului trienal (1958— 1960) producţia industrială gto-) turii s-au produs transformări 1952. Plenara din martie a C.C.
cuvîntui Negimie Hodja, mem membră a N.A.T.O. încă înain niei în N.A.T.O. kesie de fapt bală va fi cu aproximativ 52 la sută mai mare decît în 1957. In 5 considerabile şi în agricultură. al Partidului Popular Revoluţio
bru al C.C. al Partidului Mun te de o viitoare întîlnire la nivel îndeplinită încă de ţa încheie privinţa numărului de vite pe cap de locuitor R. P. Mongolă Aici au apărut şi se dezvoltă nar Mongol a trasat sarcina ca1
cii din Albania, care a vorbit înalt“, ziarul „Neue Rhein Zei- rea alianţei militare Spania— ocupă încă de pe acum primul loc în lume. mari gospodării colective de lip în cursul anilor 1959-1960 sa
pe larg despre calea glorioasă tung“ publică o corespondenţă S.U.A. şi că desi1pentnu moment. socialist care an de an se în se. valorifice 300.000 ha. de pă
a tineretului, albanez şi despre din Paris în care se sublinia nu este necesar ca Spania să lv' Importante succese a dobîndit poporul mongol şi în dome tăresc tot mai mult din punct mânturi înţelenite. Lucrările pen
ză că „conducerea N.A.T.O. de pună la dispoziţia N.A.T.O. un niul revoluţiei culturale şi al ridicării nivelului, de trai al său. de vedere economic şi organiza tru dezvoltarea agriculturii si
lupta sa plină de abnegaţie pen pune eforturi intense pentru re contingent mai mare de trupe toric. După cum a sublimat valorifloarea pământurilor înţe
tru eliberarea patriei.
Gerard. Philippe a cunoaşterea statului lui Franco ea se poate totuşi considera ca. C rearea dezvoltarea industriei Plenara din martie a G. G. al lenite sînt executate în primul
ca al 16-lea partener al „o ţară aliată cu depline drep Partidului Popular Revoluţionar rînd de gospodăriile de stat şi
încetat din viaţă N.A.T.O.". turi“. socialiste Mongol, în agricultura ţării au de staţiunile de maşini pentru
Conducerea N.A.T.O., arată învins relaţiile socialiste de pro zootehnie.
După cum s-a aflat de-abia ducţie.
de asemenea corespondentul, a- Paralel cu extinderea' conside
PARIS 25 (Agerpres). — In acum, scrie corespondentul, săp- preciază că avantajele strategi Industria socialistă a R. P. creşte neîncetat productivitatea Una din cele mal importante rabilă a suprafeţelor Însămânţa'--
ce ale unei Spânii integrate în Mongole ca ramură importantă muncii. Astfel, în comparaţie cu realizări în domeniul' agriculturii te, se defăşoară lucrări de mär?
după-amiaza zilei de 25 noiem tămîna trecută, doi ofiţeri su- N.A.T.O. sînt „lărgirea Kinter- a economiei naţionale a • luat anul 1952, în 1957 productivi este faptul că pe baza mişcării proporţii pentru sporirea pro
landului" ţărilor blocului Atlan fiinţă în jurul anului 1930. 5n tatea muncii a crescut cu 141,1 conştiente a maselor s-a termi ducţiei la hectar a culturilor ce
brie a încetat din viată la Pa- i Per'ori spanioli în civil au fă- tic şi „scurtarea podului spre acea perioadă au fost create (a sută. Factorul de bază al nat în linii generale cooperati realiere prin respectarea strictă’
. „ . . ' cut o vizită la Shape, sediul Afrioa“. mari întreprinderi înzestrate cu creşterii productivităţii muncii vizarea gospodăriilor de araţi. a cerinţelor agrotehnicii, prelu--
ns, in urma unei crize cardiace, ŞN AT a din a.pr0piere de Pa- utilaj modern şi electrificate: în industria R. P. Mongole îl crareä raţională a solului şi' fo
fabrici de cărămizi şi uzine me constituie mecanizarea şi elec In prezent agricultura mongo
cunoscutul actor francez de ci- | rjSj uncje au avut convorbiri a- canice, întreprinderea forestieră trificarea proceselor de produc lă' se împarte în trei tipuri de losirea metodelor înaintate de
de Ia Irin, combinatul industrial ţie, introducerea tehnicii noi si gospodării socialiste: gospodării
n.ema şi teatru, Gerard Philippe, mănunţite în legătură ou încor- şi termocentrala de Ia Ulan-Bn- a tehnologiei înaintate şi asi de stat (25), staţiuni de ma însămînţare, îngrăşare, irigare
tor, fabrica textilă din Hathîl, gurarea creşterii rapide a pro şini pentru zootehnie (42) şi
--------------------------------------- -— ----------------- etc.
a Dusseldorf, luptătorii vest-germani pentru pace au
demonstrat întreaga netemeinicia a acuzaţilor
DÜSSELDORF 25 (Agerpres) rat. EI a arătat că mişcarea de cii etc. Acuzaţia că mişcarea noile mine carbonifere de ia ducţiei mijloacelor de producţie. -S® -
Procesul împotriva luptătorilor masă pentru apărarea păcii din vest - germană pentru apărarea Nalaih, o fabrică pentru prelu I" 1958 producţia globală a in
vest-germani pentru pace, care, Germania occidentală ia naştere păcii ar fi „o organizaţie comu crarea lemnului etc. dustriei a depăşit de 2,3 ori ni Pe drumul înfloririi culturale
se desfăşoară la Düsseldorf din în păturile de jos ale poporului. nistă mascată“, este absurdă. velul anului 1947, din care pro
ordinul autorităţilor de la Bonn, Wohlrat a arătat că Ia această Cu excepţia Spaniei fasciste in perioada de după 1940, duct™ <~)ii!oace?cr de oroductle In trecut, populaţia Mongo dezvoltat şi ştiinţa. Imediat du
provoacă o profundă indignare mişcare nu participă nici pe de a spus Wohlrat, nicăieri în Eu cînd în faţa poporului mongol a — de 4.8 ori. iar producţia bu liei era aproape in întregime ne pă revoluţia populară în noiem
în rîndurile opiniei publice atît parte numai comuniştii. încă în ropa nu este interzisă mişcarea stat sarcina construirii directe a ştiutoare de carte. In faţa pu brie 1921, a fost înfiinţată insti
din Germania occidentală cît şi anul 1949, a spus el, în Germa pentru pace. De ce atunci aici, socialismului, industria socialis nurilor de consum — de 1.5 ori. terii populare stătea sarcina de tuţia centrală ştiinţifică a R.P.
din lumea întreagă. nia occidentală existau peste în Republica Federală, aceasta tă a R. P. Mongole s-a dezvol a înlătura rămlnerea în urmă a Mongole — Comitetul pentru
600 de comitete locale de luptă este socotită drept o crimă ? tat rapid şi s-a transformat în- In 1958 greutatea specifică a ţării, de a dezvolta o cultură ştiinţe — care, cu ajutorul A-
In şedinţa din 24 noiembrie, pentru pace, care în unele focuri Forţa mişcării pentru pace, a tr-o ramură conducătoare a e- modernă. In primul rînd pu cademiei de Ştiinţe a U.R.S.S.,
a tribunalului, a continuat de au apărut din iniţiativa comu subliniat în încheiere WoMrat. cor.omiei naţionale. producţiei mijloacelor de pro terea populară a luat măsuri şi-a început lucrările pentru
claraţia acuzatului Walter Diebl niştilor, iar în alte tocuri din constă tocmai în faptul că ea ducţia în producţia globală a pentru crearea de şcoli pentru
El a demonstrat în mod convin Ritmul producţiei industriale copiii oamenilor muncii, pentru studierea naturii şi bogăţiilor
gător pe bază de material fap iniţiativa unor oameni ai biseri este o mişcare mondială. este în continuă creştere. Ast industriei R. P. Mongole a re lichidarea analfabetismului. In
tic concret, întreaga inconsis fel, dacă în 1940 producţia glo prezentat 48,2 la sută. naturale ale economiei ţării, is
-m - bală a industriei reprezenta 77 prezent, în R.P. Mongolă exis
milioane grici, în 1958 a repre Industria socialistă a R. R. toriei, limbii şi literaturii mon
Mongole este în prezent un fapt
gole.
tenţă a acuzaţiilor aduse luptă real. Republica Populară Mon tă 419 şcoli de cultură genera
tori lor vest-germani pentru pa Impotriva intenţiei de interzicere a Uniunii zentat 415 milioane, fiind de golă, dintr-o ţară agrară s-a lă în care învaţă 96.000 de Literatura mongolă contem
ce, în legătură cu pretinsa acti persoanelor persecutate de nazişti 5,4 ori mai mare decît în 1940. transformat într-o ţară indus- copii. porană este făurită de regimul
vitate „ilegală anticonstitutiona trial-agrară. democrat-popular. Literatura
lă“. BERLIN 25 (Agerpres). — persoanelor persecutate de na- Industria de stat a R. P. Mon In anii puterii populare s-a
gole este alcătuită din urmă mongolă care se dezvoltă pe
W. Diehl a vorbit despre ac In scrisoarea conducerii orga zişti ar desfăşura o activitate toarele ramuri de bază: indus Mongolia — ţara noilor drumul realismului socialist,
tivitatea nobilă a Consiliului nizaţiei- din Dortmund a Uniu anticonstituţională. Luptătorii, tria extractivă, care cuprinde continuă cele mai bune tradiţii
Mondial al Păcii clin care face nii persoanelor persecutate de extracţia cărbunelui, ţiţeiului şi ale creaţiei populare şi ale lite
parte, precum şi despre activi nazişti se spune că prin inter din rezistenţă,. în zilele grele, prelucrarea ţiţeiului, extracţia
au adus multe jertfe pentru a
tatea Comitetului luptătorilor zicerea organizaţiei persoanelor apăra drepturile democratic'e. diferitelor metale, industria e- construcţii raturii progresiste naţionale. A-
persecutate de nazişti, se urmă Participanţii la adunarea de nengetică, a construcţiilor, de supra dezvoltării literaturii mon
pentru pace din R.F.G.
Diehl a subliniat că finind reşte Să se reducă la tăcere toa la Ka-ssel, organizată de con reparaţii mecanice, forestieră şi Republica Populară Mongolă ploare tot mal mare. Ga urmare gole a avut o influenţă bine
ducerea looallă a sindicatului de prelucrare a lemnului, far
seama si respectînd rolul Bun- te persoanele oare se pronunţă funcţionarilor din ’ instituţiile maceutică, noiigrafică, a pielă este numită pe bună dreptate a introducerii experienţei înain făcătoare literatura clasică ru
destagului vest-german. Comite împotriva militarismului, rasis publice, au protestat, cu hotă riei şi de încălţăminte, textilă ţara noilor construcţii. In ora tate şi a inovaţiilor în perioada să şi mondială şi literatura so
tul luptătorilor pentru pace din mului şi spiritului revanşard. rîre împotriva intenţiei autori şi alimentară. şele şi localităţile rurale ale ţă 1957-1958 s-au realizat economii vietică.
R.F.G. a cerut deputaţilor aces După cum transmite agenţia tăţilor de la Bonn de a inter rii se construiesc obiective in în valoare de aproximativ 5 mi
tuia să lupte pentru încetarea ADN, în scrisoare se sublini- Principalele surse de mijloa- dustriale, clădiri necesare pro lioane tugrici. In limba mongolă au apărut
politicii de înarmare a Germa ză că Uniunea se pronunţă cu zice Uniunea persoanelor' perse . ce pentru industrializarea ţării ducţiei, instituţii social-cultura- Constructorii mongoli pri multe opere ale clasicilor litera
niei occidentale. hotărîre împotriva primirii fos cutate de nazişti. In rezoluţia le-au constituit acumulările so- le, case de locuit. mesc un preţios ajutor din par turii mondiale şi din operele
telor căpetenii' naziste în servi adoptată la adunare, membrii :cialiste, economiile oamenilor In cei 22 de ani de existenţă tea Uniunii Sovietice, GHinei şi scriitorilor din ţările socialiste.
înseamnă oare toate acestea ciul aparatului de stat de la sindicatelor au cerut interzice muncii sub forma împrumuturi altor ţări socialiste. Folosirea
lipsă de respect faţă de legi, fa Bonn, că Uniunea a demascat rea tuturor organizaţiilor foşti lor de stat, ajutorul financiar al a organizaţiei de construcţii a metodelor înaintate, aplicate în Arta teatrală trăieşte o adevă
ţă de organul legislativ suprem, pe ministrul Oberländer oare lor ofiţeri din trupele S.S. şi a tarilor socialiste sub forma cre R. P. Mongole, numărul munci aceste ţări, a utilajelor şi ma rată înflorire. In prezent func
aşa cum sîntem acuzaţi ? în poartă răspunderea pentru cri organizaţiilor militariste din ditelor, ne termen lung şi a a- torilor constructori a crescut de şinilor primite de la ele permit ţionează în ţară numeroase tea
R.F. Germană. tidoarelor fără plată etc. 38 de ori. Constructorii desfă accelerarea şi ieftinirea lucrări tre, precum şi multe colective
treabă el. mele comise de hitleriş.ti. Este şoară larg întrecerea socialistă, lor de construcţie. teatrale de amatori.
După o pauză a luat cuvîntui în industria R. P. .Mongole mişcarea de inovaţii ia o am
absurdă afirmaţia că Uniunea
un aii acuzat — Gerhard Wohl-
Redacţia şl administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon; 1881 189 1 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea P oligrafică „1 Mai" — Deva