Page 9 - 1959-11
P. 9
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1513
TcmmmtaasBtssBsaaaBssBmaasBsstssBBaaka
g3SSgP3Bg3W:5g.gPl
^V .... - :
In -centrul S-a deschis
învăfămîntu!
problemele producţiei perfid la safe GH. ŢUŢUI — AL, POPESCU î
Duminică diminea „ZDROBIŢI DE POPOR“
Tn anîi regimului demoorat- In cuvîntul său tov. Ioachlm ţa, la sediul corni- (Falimentul partidelor burghezo-
¦popular mina Teliuc s-a trans Moga, secretar al Comitetului M ulul comunal de
format radical. Au fost deschise Adunarea de dare raional de partid Hunedoara, partid din Băcia a moşiereşti, 1944—1947)
orizonturi noi, s-a trecut la a- de seamă şi alegeri a
plicarea metodei de exploatare Comitetului de partid al minei 120 pag. 2,35 lei
în carieră, fiecare Toc de muncă
a fost dotat cu utilaje noi, de Teliuc care a participat la adunare, a acul loc deschiderea invăţâmîntulul Lucrarea prezintă momente din
mare productivitate. Harnicilor
mineri de aici le-au fost create ghe Nistor şi Ludovic Steranco scos în evidenţă contribuţia co de partid. La -deschidere au partici lupta poporului muncitor, care
condiţii de muncă tot mai bune. absentează nemotivat, vin la
muncă în stare de ebrietate sau muniştilor la îmbunătăţirea con pat toţi membrii şi candidaţii de descătuşat la 23 August 1944
Despre toate acestea şi despre dorm în timpul şutului. Datorită
alte realizări înfăptuite aici au pasivităţii de care dau dovadă tinuă a procesului de producţie. partid ai organizaţiei de bază din din robia fascistă, s-a ridicat
discutat cu mîndrie harnicii mi aceşti maiştri faţă He sarcinile
neri, membri şi candidaţi de par ce le revin, la staţia de sortare Din problemele importante ridi G.A.C. şi tovarăşi din activul !ară de sub conducerea partidului comu
se creează greutăţi care împiedi
cate Ia această adunare — a a- partid încadraţi în cele două forme nist la luptă pentru făurirea u-
rătat vorbitorul — reiese că în de inoăţămbii (un cerc de, studiere a nei vieţi noi, împotriva reacţiu-
direcţia, organizării producţiei economiei concrete şi unul de studiere nii, în fruntea căreia se găseau
mai sînt însă multe de făcut. a Statutului P.M.R.). partidele de clasă ale burgheziei
Gomitetui de partid ţ i organiza Prima lecţie, „Expunerea iooarăşitiui şi moşierienii.
ţiile de bază n-au militat sufici Gh. Gheorghiu-Dej la sesiunea solem
Prin lupta sa poporul mun
tid, cu prilejul adunării de dare că bunul mers al procesului de ent pentru ridicarea pe o treap nă a Marii Adunări. Naţionale cu pri citor a zdrobit banda de asa
de seamă şi alegerea comitetu producţie. Or, această situaţie,
lui de partid al minei Teliuc. deşi a fost cunoscută îndeaproa tă mai. înaltă a întrecerii socia lejui celei.de a XV-a aniversări a eli jr "Alexandru Lixăndroi, şef de echipă, şi Iordache ’Ailoaie ] sini şi spioni imperialişti ai
Dar, cum era şi firesc, principa
lul loc în dezbateri l-au ocupat pe, nu a intrat în sîera preocu liste.. N-a existat un control în berării patriei noastre de sub jugul I[sîn t dpi turnători de la uzina „Victoria"-Călan, care în afară \ cărui cuibar erau partidele bur-
problemele de producţie. . părilor biroului organizaţiei de
bază de la staţia de sortare şi deajuns de eficient, asupra res fascist“, a fost prezentată de tov. l de faptul că-şi depăşesc lunar normele cu peste 20 la sută, j ghezo-moşiereşti, punînd astfel
Minereu mai mult şi mai nici în aceea a comitetului de pectării hotărîrilor luate şi asu Târok Guerilă, propagandist.
ieftin partid al minei. pra îndeplinirii sarcinilor de că l lucrează fără rebut. ‘j capăt politicii antipopulare şi
tre fiecare membru şi candidat 'Anul acesta la
Din darea de seamă prezenta Comitetul de partid şl birou de partid. Pe linia muncii poli G.A.C. din satul L IN CLIŞEU: Cei doi turnători în timpul pregătirii unei •! antinaţionale dusă de aceste
tă de tov. Tovică Munteanu, se rile organizaţiilor de bază au fă
cretarul comitetului de partid, şi cut bine că; s-au ocupat îndea I forme. ¦ *T partide în întreaga lor existen
din discuţii, a reieşit că în pe proape de mobilizarea comuniş
rioada care a trecut de la ulti tilor, şi prin el a tuturor munci ţă.
ma adunare de alegeri, comite torilor, la realizarea ' sarcinilor
tul de partid şi organizaţiile de de producţie. Din darea de sea tice este nevoie să se acorde o Turdaş, raionul O- - j t»M# WJ 1—7 ImJ u J I l l —/ l t U -J C t 1 _ 7 I f I fi h —t t / «-_/«-_,/1 f . f , >. f. f , *y f *
bază de la mina Teliuo s-au o- mă n-a reieşit însă cum s-au o-
cupat cu mai multă competenţă cupat atît organizaţiile de bază atenţie mai mare educării tine răşlie, funcţionează Cursuri de calificare CORNEL1 POPESCU
de problemele de producţie, lu- cît şi comitetul de partid de ex pentru excavatorişti
înd măsuri în vederea creşterii tinderea şi generalizarea meto relului în spiritul moralei comu un cerc de studiere a Istoriei P.M.R. *• „SPORNICA E MUNCA,
producţiei, productivităţii muncii delor înaintate de muncă. Iată
şi reducerii preţului de cost pe de ce, în cuvîntul lor, numeroşi niste, imprimării în conştiinţa anul 11 in care sini încadraţi toţi mem BOGATA E VIAŢA
tona de minereu. mineri au făcut observaţii criti
ce la adresa comitetului de par tuturor muncitorilor, inginerilor brii şi candidaţii de partid, precum şi COLECTIVIŞTILOR DIN
Aproape toţi tovarăşii care au tid pentru că n-a vegheat şi n-a
luat cuvîntul au apreciat rezul îndrumat ca muncitorii cu o ca şi tehnicienilor, a atitudinii so un număr însemnat de tovarăşi din In cadrul I.G.S.H. a luat fiin însuşesc lecţiile predate. Prin CEACU"
tatele colectivului privind depă lificare mai înaltă să se ocupe ţă în vara acestui an un curs tre cei mal sîrguimeioşi cursanţi
şirea planului de producţie pe de ridicarea nivelului profesio cialiste faţă de muncă şi a gri aciicul fără de partid. de calificare în meseria de ex- se numără tovarăşii Ferencz 76 pag. 1,50 lei
cele 9 luni ale anului în curs. nal ăl tinerilor mineri. Acest lu cavatorişti. Zi de zi, muncitorii loan, Atanasîu Florescu, Con
cru a dus acolo încît alături de jii faţă de avutul obştesc. Iri ziua de 26 octombrie, cu prilejul calre urmează acest curs înva stantin Lăcătuş şi alţii. Broşura prezintă rezultatele
Faptul că pînă în prezent ăm * deschiderii învăfâmtntuiui de partid, ţă lucruri interesante în legă-
tură cu meseria în care ei vor La propunerea tovarăşului obţinute de gospodăria agricolă
să se caliiicte. Apoi cele învăţa Teodor Weîszler, în cadrul
In noul comitet de partid au tov. Ktss Andrei, secretarul comitetului te în cadrul cursului sînt aplica cursului de calificare s-a orga colectivă „Gheorghi Dimitrov"
te în practică. Maistrul Pa vel nizat un cu’rs de limba rusă,
fost aleşi tovarăşi cu experienţă comunal de partid, care este şi propa Korcek, ajută cu multă bună ciclul I. Incepînd cu dată de 4 din Ceacu în cei zece ani de
voinţă pe cursanţi în însuşirea noiembrie a.c. se vor ţine în
în munca de partid, care con gandistul cercului, a prezentat in fala meseriei. fiecare săptămână cîte două ore la înfiinţare. In broşură sînt
de limba rusă.
stituie un exemplu în producţie cursanţilor prima lecţie. Este demnă de remarcat sîr- înfăţişate rezultatele obţinute de
guinţa cu care cursanţii îşi NICOLAE TEMEI
şi în activitatea obştească, oa In ziua de 30 oc colectivişti în dezvoltarea multi
meni hotărîţi să lupte neobosit, tombrie a.c. a avut corespondent
pentru înfăptuirea tufuror sarci laterală a gospodăriei colective,
loc deschiderea in- în creşterea avutului obştesc,
nilor pe care partidul le pune în văţăminialui de veniturile mari obţinute de co
faţa lor. Ga secretar al comite lectivişti şi cum a crescut nive
tului de partid a fost ales tov. partid şi la G.’A.C. din Spini, raioiwl
Orăştie. Cu această ocazie cei peste lul lor de trai, precum şi înnoi
Tovică Munteanu. V. PITAN 20 membri de partid, candidaţi şi co rile care au avut loc în satul
lectivişti din activul fără de partid colectivizat.
dat fumaliştilor de Ia Hunedoa fruntaşii cunoscuţi să apară pu
ra şi Gălan 7.784 tone minereu ţini noi fruntaşi în producţie. înscrişi la cercul de studiere a Isto La cercul pedagogic „DOUĂZECI DE ANI DE
de fier peste plan, că am redus riei P.M.R. anul II, au ascultat expu
pierderile planificate cu peste Economiile în producţie nerea primei lecţii prevăzute in pro La ş'coala elementară din sa din Totcşti şi Rîu de Mori. Res VIAŢA Şl DE LUPTĂ A
1.320.000 lei, că în primele luni pot fi şi mat mari gram, expunere făcută de către pro tul Cîrneşti s-a ţinut de curînd ponsabilul cercului, învăţătorul
ale anului am realizat economii pagandistul cercului, tov. Kiss Er- cercul pedagogic pentru clasele Dumitru Loghinescu, a condus OAMENILOR MUNCII DIN
în valoare de 336.000 lei — a Volumul economiilor realizate nest. I—IV. Au participat învăţători cu pricepere activitatea cercului
spus tov. Nicolae Jurcoane, in peste plan este frumos. Dar aici, pedagogic. Gei prezenţi au asis SPANIA SUB DICTATURA
ginerul şef al exploatării — este în faţa adunării, trebuie să arăt tat la o lecţie de desen preda
un succes care-nu poate fi con deschis —- a spus ing. loan © Teatrul de stal „Valea Jiu tă elevilor din alasa a IV-a. FASCISTA A GENERALULUI
testat de nimeni. Aceste reali Humă — că posibilităţile exis lui" din Petroşani organizează
zări se datoresc în primul rînd tente "sînt cu mult mai mari. în aceste zile în raionul Brad După terminarea lecţiei de FRANCO“
eforturilor depuse de membrii şi Trebuie să subliniez de aseme un turneu artistic cu piesa „O- desen, a fost susţinut referatul
candidaţii de partid, nrecum şi nea că problemele privind reali chiul babei“. Astfel de specta „Predarea desenului în şcoala 72 pag. 1,05 lei
ale celor fără de partid în vede zarea de economii, sînt privite cole vor fi prezentate în ziua elementară". Pe marginea lec
rea traducerii în viaţă a sarcini fără răspundere de unii ingineri, de 5 noiembrie în comuna Baia -]&* ¦ ţiei predate şi a referatului au Lucrarea editată sub îngriji
lor trasate de partid. printre.,care Aurel Rotaru, loan de Criş, în 6 noiembrie la Gu luat parte la discuţii, printre
Zaha şi Nicolae Badea, care se ra barza, iar în ziua de 7 no alţii, învăţătorii Romulus Gure- rea Federaţiei Sindicale Mondia
iembrie la Brad.
le sedate în evidenţă situaţia
© In zilele de 4 şi 5 noiem
brie, din iniţiativa secţiei sa deosebit de grea în care se află
oamenii muncii din Spania de
Ia instaurarea, în 1939, a dicta
turii fasciste a lui Franco, o-
prindu-se mai cu seamă asupra
luptei pe care ei o desfăşoară
Atenţie organizării ocupă în general ele probleme nitare a Sfatului popular raio — Sint frumoşi cheanu si Dumitru Ba-rdan. pentru înlăturarea regimului
procesului de producţie mărunte, neglijînd problemele nal Orăştie, se va organiza la noii ciorapi fabri franchist
importante care Frămîntă între Geoagiu o consfătuire cu medi caţi din fire de re- V. COC.HECl
Comuniştii de la mina Teliuc prinderea. Economiile nu sînt pe cii din circumscripţiile rurale lon —• spune mun
nu s-au lăsat însă îneîntaţi de măsura posibilităţilor şi datori ale raionului. Consfătuirea va citoarea Virginia corespondent
realizările obţinute. Tn cadrul a- tă faptului că încă se mai pier constitui un schimb de experien Munteanu, de la
dunăr'ii ei au dezvăluit lipsurile de timp la începutul şutului, se ţă şi cunoaştere a muncii cir fabrica de ciorapi Cînd calitatea plinii lasă de do ni
care mai dăinuie maî ales în do folosesc slab unele utilaje, se a- cumscripţiei rurale Geoagiu, cir din Sebeş. In tri
meniul organizării procesului de lege neatent sterilul etc. cumscripţie model. mestrul IV al a-
producţie şi care n-au fost scoa cestui an, fabrica
se la iveală în darea de seamă In cadrul discuţiilor, membrii © Societatea ştiinţelor medi noastră va ' livra
a comitetului de partid. şi candidaţii de partid n-au scă cale filiala Deva, secţia ftizio- 95.000 perechi din
pat din vedere să se ocupe şi de logie, organizează în ziua de 5 aceşti ciorapi.
Cu toate ca cei mai mulţi din activitatea celor opt organizaţii noiembrie, la sanatoriul T.B.G.
tre maiştri sînt membri şi., can de bază din cadrul exploatării, Geoagiu, o şedinţă de comuni Cu aproape 2 ani de zile în mulţumiţi de această realizare,
didaţi de partid, totuşi în mun de organizarea îiivăţămînfului cări ştiinţifice. Vor fi prezen urmă, întreprinderea „Economi mai ales că pîinea era de bună
ca lor sînt încă' numeroase, de de partid, de conducerea organi tate cu acest prilej comunicările ca“ din Sebeş a avut buna ini calitate. Dar, în ultima vreme,
ficienţe. De multe ori, din cauza zaţiilor de masă etc.., făcînd în „Succesele medicinei sovietice, ţiativă de a pune în funcţiune o calitatea plinii lasă mult de do
unora dintre ei, minerii pierd ore acelaşi timp propuneri concrete călăuză în opera de combaterea brutărie la Petreşti, realizîndu-se rit, mai ales pentru faptul că nu
întregi din timpul de lucru. „Sînt menite să ducă la îmbunătăţirea tuberculozei în R.P.R.", „Con prin această măsură aprovizio se cerne făina. De cele mai
numeroase cazurile, a arătat co muncii în toate domeniile de ac sfătuirea de ftizio-pediatrie pe narea la timp cu pîine a munci multe ori, coaja pîinii — partea
munistul Petru Nicoară, şef ^de ţară, de la Poiana Stalin şi al torilor din localitate. de jos — este plină cu cărbuni,
schimb la staţia de sortare, cînd
La început localnicii au fost bucăţi de cărămidă şi chiar pă-
maiştrii Leontin Ţîrl'ea, Gheor- tivitate. tele.
r o s 'w v 'N / v v »• mînt.
_Sezisat.de această stare, tov.
NO TE DE DRUM lim bi: în rusă şt germană, in grijoraţi de starea sănătăţii combustibilul, şi el se giridea, în Heriea, directorul întreprinderii
„Economica" din Sebeş, n-a luat
greacă şi latină şi In alte limbi lui, el a participat la sărbă anii aceia grei pînă şi la a- nici o măsură, iăsînd lucrătorii
de Ia brutărie să lucreze şi pe
pe care Lenin le cunoştea dar toarea pomului de iarnă, a îm ceastă neînsemnată economie. mai departe cu asemenea negli
jenţe.
IV.LA G O R K I cu care niciodată nu s-a lău părţit daruri copiilor, bucurîn- Numai insistenţele medicilor
E timpul ca acestor neglijen
dat. du-se de voioşia tor. Intr-un l-au readus in pavilionul prin ţe să li se pună cap ăt!
Ani ascultat vocea lui Le colţ al unei camere, un căru cipal, într-o cameră încăpătoa ILI SOIU ROMAN
nin imprimată pe una din dis cior trimis de muncitorii en re, în camera unde ascultind corespondent
n j u departe de Moscova, se Iată o alee cu trandafiri care seamnă a înţelege şi mai bine curile de gramafon aflate aici, glezi, cînd aceştia au aflat povestirea lui Jak London —
•‘ V întind in toată splendoa
are şi o semnificaţie deosebi cît de apropiat a fost de mase o voce clară ca dimineţile de de vestea îmbolnăvirii lui Le „Dragoste de viaţă" — Lenirl
rea parcul şi pădurea de la
Gorki — locul unde Vladimir tă. In 1951, o delegaţie din şi cit de iubit era de milioane iulie chema oamenii ruşi la nin, in altă cameră nişte ciz a închis ochii pentru totdeau
llici Lenin a trăit în ultimii ani
ai vieţii. Localitatea Gorki este Republica Populară Roniînă le de oameni ai muncii de revoluţie, la cucerirea puterii. me îmblănite, o şubă de bla na.
des vizitată. a adus în dar o parte din a- pretutindeni. Tot aici se află manuscrisele nă, precum şi alte obiecte tri Totul în această cameră a In înfîmpinarea
Din toate colturile întinsei
ceşti trandafiri. Vestea aceasta Lenin a venit la Gorki în ultimelor 5 articole dictate de mise de oamenii muncii în rămas neschimbat. Medica „Săpfămînii
ţări a socilasmului biruitor, economiei>u
din străinătate, vin numeroşi a ajuns pînă în Bulgaria — urma recomandărilor făcute de Lenin şi tipărite apoi în „Prav- dar lui Lenin. Toate acestea, mentele sint la locul lor, bas
oameni ai muncii, oameni de
cultură, tineri pionieri să va patria trandafirilor şi bineîn medici. Aici era linişte şi Le da". Apoi o sumedenie de o- balustradele construite special tonul lui Vladimir llici stă
dă muzeul din parcul Gorki,
să cunoască şi pe această cale ţeles că bulgarii au trimis şi ei nin trebuia să-şi refacă sănă biecie care amintesc despre pentru ca Lenin să poată ur stingher, iar pe mcscioară „U-
viaţa şi activitatea lui Le
trandafiri. Apoi au trimis ce tatea, grav zdruncinată in ur Lenin, despre marea lui dra ca şi coborî ta etaj şi la par niversitâţile mele" stau alături Recent, Ia comitetul orăşenesc
nin.
Parcul, la intrarea căruia hoslovacii şi rinei pe rînd alte ma muncii uriaşe depuse pen goste faţă de oameni, despre ter, dovedesc dragostea cu de volumul tui Jak London, P..M.R. Orăştie, s-a analizat acti
se află două clădiri singurati popoare din ţările ele democra tru pregătirea şi înfăptuirea dragostea oamenilor faţă de care era înconjurat de acei pe deschis la zguduitoarea poves vitatea desfăşurată de sucursala
ce, aşezate pe botul unei co C.E.C. Din analiza făcută, Ia
line, este un adevărat monu ţie populară. La Gorki, pe a- revoluţiei. A fost aleasă aceas Lenin. care i-a condus spre zilele lu tire „Dragoste de viaţă".
ment al naturii. Brăzdat de
alei multiple şi largi, parcul leea pe care adeseori se plimba tă localitate şi pentru faptul lată o fotografie a lui Le minoase de azi. Filele calendarului n-au mai \ care au participat reprezentanţi
are minunate podoabe c a : ste
jari secidari, dintre care unii Vladimir llici, în preajma bâ- că exista legătură telefoni nin şi alături un copil. E -k fost rupte, căci inima lui Via- < ai întreprinderilor şi instituţiilor,
măi străvechi decît însăşi Mos- reiese că pianul acesîei sucursa
cova, alei de trandafiri şi di trînului stejar (de 860 de ani) că cu Moscova. De la Gorki copilul unui muncitor care a W enin a trăit modest de-a dimir llici, organizator al Re le a fost realizat, pînă Ia 1 oc
verse plante decorative. Jos, în tombrie a.c., în proporţie de 113
vale, se întinde un lac minu sub umbra căruia Lenin îl Lenin conducea munca de re locuit o vară întreagă ta Gor lungul întregii sale vie voluţiei din Octombrie, a în
nat înspre care duc cărări stră
juite de boschete, iar in. zare sfătuia pe Alexei Maximovici, facere a ţarii. Aici îşi. pregătea ki. Apoi sala mare unde se ţi. Deşi la Gorki existau mul cetat să mai bată.
se întind cimpiile mănoase ale
colhozului milionar din satul ori se întîlnea cu tovarăşii şi discursurile pentru congrese, rulau filme cu aparatul de te încăperi, Lenin se retrăgea Am privit patul, camera în la sută. La aceasta au contribuit
Gorki. îri imod deosebit mandatarii
colaboratorii săi, înfloresc azi aici primea pe conducătorii proiecţie, vechi, de peste vre de obicei în una din încăperi văluită de o tăcere profundă,
Pe alei. ori în poieniţele lu
minoase, se află băncile pe trandafirii roşii ai frăţiei pro mişcării muncitoreşti din toa muri. Lenin invita de fiecare le celui de-al doilea pavilion deşi în ea ne aflam 25 de to C.E.C. de la fabricile chimică şi
care se odihnea odinioară Vla r„Vidra" din Orăştie şi U.M. Cu-
dimir llici Lenin. letare, trimişi ai popoarelor ca te ţările, se sfăluia cu ei şi ii dată la filme muncitorii, ţăra pe care o folosea drept came varăşi, apoi am ieşit afară tă gir. *
re au biruit capitalismul şi îndruma. Fotografiile lui nii. muncitori cu familiile şi în ră de dormit şi în ace cuţi. Sculptura lui Mercurov,
sint stăpine pe destinul şi soar Ghiorghi Dimitrov, Marcel Ca- deosebi copiii, ta care ţinea laşi timp, cameră de lu închinată memoriei lui Lenin, Dacă ar fi existat o mai mare
ta tor. chin, Bela Kun, şi ale altor foarte mult. Maria Ilicina, sora cru. Aici, in această cameră, căreia artistul i-a închinat 20 preocupare a mandatarilor de la
fabrica „11 Iunie", I.F.E.T.,
ir conducători, documentele afla lui Vladimir llici, ilustra mu Lenin s-a pregătit pentru Con de ani de muncă, ne-a adus
\J'zita rea celor două clădiri te în una din camerele clădi zical filmele mute din acea gresul al X-'lea al partidului, aminte că omul purtat pe li „1. C. Frimu" şi cooperativa
V unde a trăit şi a muncit rii, discurile imprimate, glă- vreme. întocmindu-şi schiţa raportului nieri, e veşnic viu, prin învă ,,f ilimon Sîrbu", rezultatele pu
teau fi şi mai bune.
Vladimir llici. Lenin are, pen suiesc, fiecare în parte despre Tot în această sală Nadef- căci, de obicei, la plenare şi ţătura sa, prin triumful idei
tru fiecare comunist, pentru activitatea nepotolită desfăşu da Konstantinova Krupskaia congrese, vorbea liber, pe ba lor sale. Cu ocazia acestei analize s-ău
luat măsuri ca în întîmpinarea
fiecare om al muncii cinstit, rată de Lenin, în timpul cit a şi sora lui Lenin, Maria Ilicina, za planului minuţios întocmit. Nu poţi să te împaci cu ghi „Săptâmînii economiei" (23-âO
nu numai, o valodre documen ' sfat la Gorki. Vizitind cameră organizau tradiţionalul pom de Garderoba din cameră, Lenin dul că Lenin a murit. De a-
tară, ci în primul rină, o uria cu cameră, observi că Lenin iarnă pentru copiii din împre a iransformat-o în dulap pentru ceea, în minte îţi revin, ase noiembrie) să se sporească de
punerile, printr-o activitate mai
şă valoare educativă, A vedea îşi îngăduia un singur lu x : jurimi, împărţindu-te daruri. cărţi, iar masa de toaletă, în meni unui left motiv, versuri
cum a trăit Lenin, înseamnă cărţile. Pretutindeni, în cele Chiar şi înainte de moarte, masă de lurcu. Lenin prefera le lui M aiakovski: „Lenin a rodnică a mandatarilor din în
treprinderi.
a cunoaşte mai bine modestia două clădiri, se găsesc mulle cînd Vladimir llici nu se sim această cămăruţă, deoarece trăit, Lenin trăieşte, Lenin va
sa, uriaşa sa activitate, în cărţi, in nu mai puţin de 10 ţea bine, iar medicii erau în- ¦şiia că astfel se economiseşte trăi". PETRE Ţi RÂU A. TIMPEANU
/\AV' 'WV' " J-.X/"N A V W 'V tV 'vA'V 'WV -¦JV-JI ... J corespondent