Page 1 - 1959-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
mulsocialismului
Anul XI Nr. 1536
títsmimaaBma^^sssssix VUSSESSJKt
•1
l Ţinând Marin Popa de la -j
r Atelierele C.F.R. Simeria a ]
( îndrăgit meseria de montator. 1
t, El lucrează la secţia I-a loco- 1
L motive, în brigada l-a, bri- -j
^ gadă utemistă fruntaşă* pe }
secţie. Depăşirile de normă 1
l lunare pe care le realizează el j
t- şi ortacii săi sită în medie de j
15 la sută.
I IN CLIŞEU : Tinărul Ma- )
t rin Popa la locul de muncă, j J Minerii din bazinul car boni- losinţă anul acesta încă 600 de
___t s __ /.__ / i___t «----! c u I fer Valea Jiului au primit în fo- apartamente confortabile. La
Succese ale femeilor din oraşul Deva neri. Tot aici a fost terminat şi ţii cu mult înainte de termen.
Femeile din oraşul De au
obţinut o seamă de succe n- noare, femeile de la fabrica oraşului.
semnate în activitatea lo
Astfel, mobilizate de (
tul orăşenesc al femeilor
culoarele de la I.R. Coi
¦.trilul,' întreprinderea' ,.'
cooperativele m eşteşu gi
cele din comerţul de sta
contribuit, prin munca
realizarea ' unor însemnai
nomii. Numai la întrepr
„1 Mai", printr'-o mai bi
gânizare a procesului c
ducţie şi îngrijire a ut:
femeile au realizat econ<
valoare de 33.237 lei.
Curs de i
Nu de mult, în comur
mizegetusa, raionul Haţ
avut loc deschiderea cur
îndrumare politică a î<
Scopul organizării acest
este de a îmbogăţi ci
ţele politice, ideologice
turale ale femeilor.
La festivitatea de de
Agricultura regiunii noastre
se află id plin avînt pe calen
transformării ei socialiste. Nu­
mai în ursul acestui an, au fost
constituie aproape 100 noi gos­
podării jigricole cole^iive şi un
mare ,umăr de întovărăşiri,
dezvoi/iiciu-se A acelaşi timp
vechili unităte socialist-coopera-
tiste. a urmare a muncii perse­
veren desfăşurată de organi-
zaţiilde partid, sectorul socia­
li st-cperat'st cuprinde în pre­
zent este !>8 la sută din su-
prafa cocperativizabilă a re­
ghin faţade 30 fa sută cît era
Ia teputd anului.
DivolVea sectorului socia­
list -,\gu* condiţii pentru folo­
sirea ţe ;ară largă a mijloa­
celor înaintate şi a me-
iodebt înţiîice de muncă în
agricuh- Tocmai aceasta este
una dncondiţiile importante
pentru 'nerea de recolte tot
mai b*f> pentru sporirea con­
tinuă (reducţiei' şi producti-
vităţii'lcole. Folosirea aces­
tor njce şi metode depinde şl a sfaturilor populare, numă­ zul — trebuie să se organizeze tul agrozootehnic s-au datorat drumare şi control luînd mă­
însă are măsură de ridica­ rul cercurilor şi ai ţăranilor cercuri agrozootehnice în func­ în mare parte tocmai faptului suri pentru lichidarea pe par­
t a piui’ cultural şi a ni-1 muncitori încadraţi în acest în-
velubcunoştinţe agrozooteh- văţămînt, au fost prea mici fa­
njce masei largi de ţărani ţă de nivelul cerinţelor şi al po­
mun-
!a ce, atragerea maselor din cercurile înfiinţate au des­ mei este recomandabil să se or­ pentru această muncă. Trăgînd mii muncitoare a devenit d’ pro­
?!e ţ muncitori la însuşirea făşurat o activitate, slabă, unele ganizeze cercuri cu durată mai învăţăminte din' această lipsă, blemă deosebit de importanta' â
şi s-ea în pracfîcă a reali-
2grl a experienţei înainta,-
una din sarcinile cefe
maiale şi mai importante
afccii la sate.
organizată de răspîndi- turilor populare din regiune sar­ socialistă din agricultură sau dactice de specialitate, îndeosebi toate eforturile pentru o largă
re noştinţelor ştiinţifice şt cina de a lua măsuri pentru a localitate rurală în care să nu din rîndul membrilor şi candi­ dezvoltare şi penfru un nivel ri­
a enţei agricole înaintate se lichida aceste lipsuri şi a se se organizeze astfel de cercuri. daţilor de partid. Astfel de ca­ dicat a! învăţămînluhii agir.ro
îd1 ţărănimii muncitoare, da o largă dezvoltare învăţă-
Marţi 1 decembrie 1959
Din munca şi viata
minerilor
Urmând exemplul lui Nicoiae Militara
Exemplul lui Nicoiae Milita­
rii, care a preluat conducerea u-
nei brigăzi cu rezultate mai sla­
be în muncă, este urmat de tot
mai mulţi fruntaşi în producţie.
De curînd, minerii Ioan Că-
luşeru, Gheorghe Tănase, Nico­
iae Băluşe şi Ioan Turcaş de la
mina Petrila au început să con­
ducă brigăzi care rămăseseră în
urma celorlalte. îndrumate con­
cret de organizaţia sindicală, în
scurt timp brigăzile conduse de
Nicoiae Băluşe şi Ioan Turcaş
au extras fiecare pînă acum,
peste plan, mai mult de 60 de
tone de cărbune. Comunistul
Cristoa Aurel de la mina Ani-
noasa, care se numără printre
Economisesc lemnul
în exploatările miniere din în­ acestui an, 7 abataje frontale şi
treaga ţară se duce o luptă sus­ 6.320 metri liniari de galerie.
ţinută pentru economisirea lem­ Prin aceasta s-au economisit
nului de mină prin extinderea
armării metalice în subteran.
In minele celui mai mare ba­
zin carbonifer Valea Jiului, de
exemplu, s-au armat cu grinzi
de fier, în primele 10 luni ale milion lei.
Locuinţe pentru mineri
8B I---------------- — --------- Vulcan, bunăoară, s-au mutat
In cadrul schimburilor de o- alimentarea cu apă potabilă a
I.A.R.T. au realizat economii în
valoare de 23.000 lei.
-a muncile voluntare de în-
mu.setare .a orasiil-ni a,u o.ar- ţie n u r b lo c u r i c u c a r 1ru in a i - Utr bricii de fire şi
'l în acest an 3.730 de fe-
lare au adus în bugetul
•ui popular orăşenesc o e-
vie de 22.730 lei. Numai
.»de pe strada Aurel Vl-ai-
incimd voluntar la lucrări-
la stadionul sportiv, au
economii în valoare de
[8.000 lei.
politică
;ului au participat 35
Cu acest prilej a fost
n-tată lecţia „Contribuţia
3.S. şi a ţărilor lagărului
11ist la destinderea înccr-
internaţionale". Conferin-
i fost prezentată de, tov.
la Tetiileanu. preşedinta co­
tului comunal al femeilor.
5CGQ(XXXXXXXX}OCXXXXXXXXX3 tQQBCOOGOOOOÜCZXXXaQCVVVOCOZ^GOQaC&OCQGC®DOCZXXr~S ;:^üüüOOü<X!ÜGGOZXXXXXX)aOOC. nal de teatru „I. L. Garagiale“. fa festival, pînă la data de 27
ntraolargi Miare aîariţisîttoiai
apzsotriKc é masă
o constituie cursurile agrozoo­
tehnice de masă. Invăţămîntul a-
grozootehnic de masă organizat
în anii trecuţi şi-a dovedit din
plin importanţa şi eficacitatea.
Intr-o serie de unităţi socialiste
în care cercurile agrozootehnice
au fost tyne organizate şi au
funcţionat bine, cum au fost cele
din Daia Romînă, Dobra şi al­
tele, s-a obţinut o productivita­
te mai mare decît în alte uni­
tăţi cu condiţii asemănătoare.
In organizarea şi desfăşura­
rea învăţămîntuîui agrozooteh­
nic de masă, în anii trecuţi, au
existat însă şi multe lipsuri. Ca
urmare a slabei preocupări din
partea organizaţiilor de partid
sibilităţilor. iar o bună parte
din ele fiind abandonate pe
parcurs.
Comitetul regional de oartid
a pus în fata organelor şi or­
ganizaţiilor de oartid si a sfa­
Lucrările celui de-al VÎI-lea Congres
primii mineri din Valea Jiului
care s-au alăturat acestei iniţia­
tive, a reuşit ca, împreună cu
noua lui brigadă, să extragă în
această lună peste 600 tone de
cărbune în plus faţă de plan.
Au preluat conducerea unor
brigăzi cu- rezultate mai slabe
şi Gh. Hutan, Ioan Lazăr, Mi-
hai Simon şi Victor Prundaru,
şefii unor brigăzi fruntaşe de
mineri de la exploatarea carbo­
niferă Ţebea. In primele 25 de
zile din luna aceasta, brigada
preluată de Gh. Hutan, de exem­
plu, şi-a depăşit planul cu 6
la sută, pe cîtă vreme în luna
octombrie îndeplinise numai 70
la sută din plan.
peste 6.000 m.c. lemn de mină.
Valoarea lemnului economisit
în Valea Jiului în această peri­
oadă se ridică la aproximativ un
în locuinţe noi peste 100 de mi­
noul complex hidrotehnic pentru
In prezent la Lupeni, Petrii!a
şi în aiite localităţi din Valea
Jiului sînt în curs de construc­
456 de apartamente. De aseme­
nea este în construcţie şi o sadă
de spectacole cu o capacitate de
peste 400 locuri pentru minerii
din Lonea.
Citiţi în pagina li-a
Penfru folosirea
deplină a celor
4 8 0 minute
ale zilei
de lucru
mîntufui agrozootehnic de masă.
Ce trebuie făcut în direcţia
aceasta ?
Este necesar în primul rînd
să se dea o atenţie deosebită or­
ganizării cercurilor, şi recrutării
cursanţilor. Este recomandabil
ca în gospodăriile agricole co­
lective mari să se organizeze
mai multe cercuri de acest fel,
pe specialităţi, ţinîndu-se sea­
mă de specificul de producţie şi
condiţiile existente în fiecare
gospodărie (zootehnic, agroteh­
nic, legumicol, viticol, apicol
etc.), iar în G.A.C. şi S.M.T.
să se organizeze cercuri cu me­
canizatorii. In cadrul căminelor
culturale — acolo unde este ca­
ţie de specificul şi de condiţiile
de producţie ale comunei res­
pective, pentru ţăranii cu gos­
podării individuale. Pentru fe­
scurtă al căror specific să fie
creşterea păsărilor, viermilor de
mătase, legumelor. Munca acea­
sta trebuie desfăşurată în aşa
fel, îneît să nu existe nniiate
Organizaţiile de partid şi sfa­ dre există în prezent în fiecare otehnic de masă,
4 pagini 20 bani
O nouă gospodărie
colectivă
Duminică 29 noiembrie a.c.,
in satul Peştişul Mare din raio­
nul Hunedoara a avut loc inau­
gurarea unei gospodării agrico­
le colective. In noua gospodărie
colectivă s-au înscris 196 fam i­
lii cu 470 ha., teren agricol, 61
vaci, 4 boi, 77 cai, numeroase
care, pluguri, grape, prăsitoare,
două cazane de fiert ţuică,o pre­
să de ulei, o moară şi două tri-
oare etc.
In consiliul de conducere al
gospodăriei colective, au fost a-
leşi cei mai harnici şi destoinici
ţărani muncitori. Printre aceştia
se numără Andrei** Borza, Ale­
xandru Zudor, Ladislau Deme-
ter şi alţii.
Au terminat
construcţia
grajdului
Membrii gospodăriei agricole
colective „înfrăţirea“ din satul
Streisîngiorgiu, au terminat de
curînd construcţia’ unui grajd
cu o capacitate de 50 oa.pete de
vite.
Grajdul a fost construit de
colectivişti din împrumutul a-
corda-t de stat şi din veniturile
proprii ale gospodăriei.
Colectiviştii Benko Lazăr,
Benko Mihailov, Farago Iacob,
Pal Grigore şi alţii, au prestat
peste 50 ore de muncă volunta­
ră fiecare, contribuind astei la
realizarea lucrărilor de construi
ION M ARINESC
corespondent
.Mu dp. inulL
conducerea fa­
fibre sintetice
„Filatura" din
Lupeni, apreci­
ind meritele to­
varăşei Eugenia
Ruican a trans­
ferat-o de la sec­
ţia depănat, la
secţia sortare.
Şi aici, tovară­
şa Ruican se a-
chită cu cinste
de sarcinile ce-i
revin.
Iat-o in clişe­
ul de faţă la lo­
cul de muncă.
turile populare trebuie să ia mă­
suri şi să vegheze pentru a se
asigura din timp condiţiile ma­
teriale pentru buna desfăşurare
a cursurilor: săli de cursuri cu
bănci, tablă, material intuitiv.
O atenţie deosebită trebuie a-
cordată creării de ioturi experi­
mentale în cadrul fiecărei gos­
podării agricole colective şi în­
tovărăşiri.
Buna desfăşurare a învăţă-
mîntului agrozootehnic de ma­
să, nivelul expuneriior, eficaci­
tatea acestui sistem de învăţă-
mînt, depind într-o măsură foar­
te mare de munca lectorilor.
Multe din lipsurile care au e-
xistat anul trecut în învăţămîn-
că în fruntea unor cercuri au
fost recrutate elemente necores-
punzătoare cărora le lipsea pre­
gătirea necesară şî dragostea
trebuie acordată atenţie pa în
munca de lectori să fie antre­
naţi cei mai buni ingineri şi
tehnicieni agronomi şi zooteh­
nist!, medici veterinari, cadre di­
al P. M. S. U.
BUDAPESTA 30. Corespondentul Agerpres stituţiilor de stat şi al organizaţiilor de masă,
anunţă : In dimineaţa zilei de 30 noiembrie s-a oameni de artă şi cultură.
deschis în sala festivă a Palatului Cultural „Ro-
zsa Ferenc" al constructorilor din Budapesta cel In prezidiu au fost de asemenea aleşi N. S.
de-al Vll-Iea Congres al Partidului Muncitoresc Hruşciov, Tan Cijen Lin, Walter Ulbricht, Jacues
Duclos, Emil Bodr.ăraş, Gianca-rlo Pajetta, D. N.
Socialist Ungar. Aidit, precum şi ceilalţi conducători ai celor 45
In sală au luat loc delegaţii Ia Congres — de delegaţii ale partidelor comuniste şi munci­
muncitori, ţărani şi intelectuali reprezentînd pe toreşti sosite la Congres.
membrii de partid din toate regiunile Ungariei,
delegaţi străini sosiţi fa Congres, ambasadorii Dr. Ferenc Miinich a salutat apoi pe delegaţi
ţărilor frăţeşti, invitaţi.
şi oaspeţi. El a propus să se cinstească memo­
La ora 9 dimineaţa au intrat în sala de şe­ ria unor eminenţi activişti ai mişcării muncito­
dinţe Janos Kadar, prim-secretar al C.C. al reşti internaţionale, a unor activişti de partid de
P.M .S.U., dr. Ferenc Miinich, preşedintele Con­ seamă din Ungaria, precum şi a eroilor unguri
siliului de Miniştri al R. P. Ungare, membru al
şi sovietici căzuţi în lupta împotriva contrare­
Biroului Politic al C.C. al P.M .S.U., N. S. Hruş­ voluţiei din Ungaria în toamna anului 1956. în­
ciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., condu­
cătorul delegaţiei P.C.U .S., membrii Biroului treaga sală s-a ridicat în picioare, păstrînd un
Politic al C.C. al P.M .S.U. şi conducătorii dele­ moment de reculegere.
gaţiilor partidelor comuniste şi muncitoreşti so­ In cuvîntul său introductiv, dr. Ferenc Miinich
site la Congres. Cei prezenţi în sală s-au ridi­ a relevat n w ea importanţă a celui de al VIJ-îea
cat în picioare şi au salutat cu aplauze prelun­
gite care s-au transformat în ovaţii pe conducă­ Congres al P.M.S.U. şi a urat delegaţilor Ia
Congres succes în muncă.
torii P.M .S.U., pe N. S. Hruşciov şi pe repre­
zentanţii partidelor comuniste şi muncitoreşti După alegerea organelor Congresului, a urcat
frăţeşti.
la tribună Janos Kadar, prim-secretar al C.C.
Congresul a fost deschis de Dr. Ferenc Mii- al P.M .S.U., care a prezentat raportul de acti­
nich, membru al Biroului Politic al C. C. al vitate al C.C. al P.M.S.U.
P.M.S.U., care a dat cuvîntul unui delegat pen­
tru a propune pe membrii prezidiului. In prezi­ Raportul prezentat de Janos Kadar a fost a-
scultat cu o deosebită atentie şi a fost subliniat
în repetate rînduri prin aplauze furtunoase, pre­
lungite. ~ ¦¦ ’41
diu au fost aleşi membrii şi membrii supleanţi In şedinţa de după-amiază a Congresului,
Jeno Fock, membru în Biroul Politic şi secretar
ai Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., activişti al C.C. al P.M.S.U., a prezentat raportul „Di­
de partid, reprezentanţi ai organizaţiilor de par­
rectivele cu privire la sarcinile economice şi cu
tid din întreprinderi şi sate, conducători ai in­ privire la pregătirea celui de-al IM ea plan cin­
cinal al economiei naţionale".
*•«paito«»
Coîeclivişiii din Sihnşu Pentru o productivitate cît mai înaltă
Superior au primit în industria extractivă
avansul de 49 la sută
Prin aplicarea iniţiativelor noi
Colectiviştii din Silvaşu Su­
perior, au obţinut anul acesta
recolte bogate. Astfel, la po­ In decursul acestui ari, minerii sec­ ţiativa textllistel sovietice Gaganova.
rumb, media Ia hectar a fost de torului II de ta m ina Lupeni au obţi­ IVoua brigadă însă, nefiind omogenă
2.000 kg. iar ia cartofi de 12.000 nut succese de seamă In lupta pentru şi avînd un loc de muncă cu condiţii
kg. îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de foarte grele, a realizat în luna iulie
plan. In 10 luni din acest an ei au randamentul planificat în proporţie de
Roadele muncii colectiviştilor extras din abatajele sectorului mai numai 99 la sută. Atunci, Andrei
din această gospodărie, care a mult de 2.200 tone
de cărbune peste Nagy, sfătui ndu-se
luat fiinţă abia Ia începutul a- plan şi au realizat cu brigada sa, şi
nului curent, nu au întîrziat să constatînd că ei au
se vadă. împărţirea avansurilor economii la preţul condiţii de muncă
de 40 la sută, a adus în casele
lor primele bucurii. Pentru fie­
care zi-muncă, ei au primit 25
kg. pori'"*' şi 12 kg. cartofi.
de cost în va­ aarag*«aaH«ggayK‘: mult mai bune de*
Dragoîa Suciu, de loare de 268.000 lei. cît ceilalţi, că de
Aceste realizări au fost posibile în ani de zile îşi îndeplinesc şi depăşesc
primul rînd datorită creşterii “ simţi­ cu regularitate sarcinile de plan au
toare a productivităţii muncii de la hotărît să schimbe tocul de m uncă cu
flit penfru cefe 160 o lună la alta. Aşa de pildă, dacă în brigada lui Poboreni.
1.000 kg. porumb şi luna ianuarie randam entul plaiplficat De atunci, ambele brigăzi îşi depă­
rtoli. pe seotor a fost depăşit doar cu 0 şesc cu regularitate sarcinile de
la sută, în lunile septembrie şi octom­ iar productivitatea muncii pe sect<
brie randamentul realizat depăşeşte pe crescut şl ea considerabil.
cel planificat cu 29 şi, respectiv, 38
la sută. Pînă la finele anului a mal ra
o lună de zile. Avem posibilitatea v
Sporirea randamentului se datorează ne îndeplinim înainte de termen an
creşterii gradului de mecanizare a iamentul anual atlt la producţie cit
muncii, reducerii posturilor neproduc­ Ia preţ de cost. Pentru aceasta în-
tive şi mai ales aplicării iniţiativelor conducerea sectorului trebuie să
noi în întrecerea socialistă. toate m ăsurile în scopul asigurării a-
provizbnării brigăzilor cu vagon5te
Una din iniţiativele aplicate a por­ goale şi materiale în timp util, iar
nit chiar de la noi din sector, Este comitetul sindical de secţie să orga­
vorba de iniţiativa lui Andrei Nagy nizeze şl să urm ărească mai judicios
în legătură cu schim barea locurilor de îmtrecerea socialistă pe baza iniţiati­
muncă între brigăzile fruntaşe şi cele velor noi şl mai ales a iniţiativei mi­
răm ase în urmă, în cazul cînd primele nerilor de la Aninoasa.
au locuri de m uncă cu condiţii mai
bune. Iată cum s-au petrecut lucrurile: Ing. DUMITRU MEIUŞ
sectorul II al minei Ln-enÎ
Alexandru Poboreni îm brăţişase Inl-
-b "
Pregătiri pentru festivalul
bienal de teatru
Colectivele de ari işti amatori obişnuiesc cu publicul, ceea ce
de la căminele editoriale din le va fi de un real folos, atunci
regiunea noa-stră iac intense cînd se vor prezenta la concurs.
pregătiri pentru festivalul bie­ Numărul formaţiilor înscrise
comună şi în mai toate unită­ Majoritatea formaţiilor s-au în­ noiembrie, a.c., atinge cifra de
ţile socialiste din agricultură. scris pentru festival cu piese 380. Aceasta înseamnă o mare
Este o datorie patriotică a fie­ noi. In repertoriul lor figurea­ realizare, dacă ţinem sealma că
cărui inginer şi tehnician agri­ ză cu prioritate: „Fata.tatii cea la primul festival, încheiat anul
col, a tuturor intelectualilor de f-rumoasă", „Şi pe strada noas­ trecut, au fost însorise 331 de
la sate, de a consacra o parte tră“, „Fetişcana de pe strada formaţii. Printre -raioanele oare
din activitate răspîndirii cunoş­ noastră“ şi alte piese intr-un au depus o muncă intensă pen­
tinţelor ştiinţifice şi experienţei act. tru pregătirea festivalului se
înaintate în rîndul masei de ţă­ numără Alba cu 75 de formaţii
rani muncitori. Este bine ca în In multe sate au fost deja Haţeg cu 70, Sebeş cu 55 şi 6 -
cadrul cercurilor agrozootehnice prezentate un număr mare din răştie cu 54.
să fie antrenaţi să facă expu­ aceste piese, la care au fost
neri şi preşedinţii de gospodă­ prezenţi numeroşi spectatori. A- In raioanele Ilia şi Brad, un­
rii agricole colective care au ceste spectacole, oare se dau în de. numărul unităţilor culturale
faza pregătitoare a festivalului, este mai mare, va .trebui să fie
obţinut rezultate mai bune şi sînt cît se poate de necesare. intensificată m-unca pentru a cu­
brigadierii fruntaşi pentru a îm­ Cu acest prilej, artiştii amatori prinde şi mai multe formaţii în
părtăşi metodele şi experienţa îşi verifică jocul de scenă, se concurs.
bună dobîndita în muncă.
Organizarea şi conducerea în-
văţămîntuluî agrozootehnic de
masă cade în sarcina sfaturilor
populare. Răspunderea principa­
lă penfru buna desfăşurare a a-
cestui sistem de învăţămînt re­
vine organelor şi organizaţiilor
de partid. Ele trebuie să asigu­
re o muncă permanentă de în­
Unii locatar] din blocurile noi au 6 atitudine lipsită de răs­
pundere faţă de bunul obştesc.
curs a lipsurilor ce se ivesc.
Ridicarea nivelului de cunoş­
tinţe agrozootehnice al ţărăni­
cărei rezolvare este impusă în­
săşi de viaţă, de mersul înainte
pe calea construirii socialismu­
lui la sate. Să depunem deci,
LOCATARUL: Acum, pentru că tot tai lemne, să încerc şi
călit alea pai doselei.,.