Page 100 - 1959-12

Mr. i960
BWPMËBMMMM—
Activitatea inovatorilor s i fié mai
aproape de necesităfîle : prodycfî
Ln 11 luni din anul 1959, ra-
ţionaiizatorii şi inovatorii din în­ le puţului orb nr. 7 se obţine o
treprinderile şi exploatările Văii
Jiului, au adus o contribuţie sub­
stanţială la îmbunătăţirea pro­
cesului de producţie. Au iest în­
registrate în această perioadă
482 de inovaţii, din care 292 au
fost deja apiicatc. Economiile
antecalculate se evaluează ia
suma de 2.350.000 lei.
Ar fi greu de enumerat toate
inovaţiile apiicatc ia minele şi
unităţile aparţinînd Combinatu­
lui carbonifer Valea Jiului. Vom
cita numai cîteva.
La mina Petrita, de pildă, ex­
ploatare care a înregistrat cel
mai mare număr de inovaţii
(125), economiile antecalculate
se ridică la 472.540 Iei. Cabi­
netul tehnic de la această ex­
ploatare se mîndreşte cu inova­
tori ca Ernest Skovran, Ioan
Gaiţă şi Iosiî Gaier, care au
făcut pînă în prezent cele mai
numeroase propuneri.
Iată şi cîteva din inovaţiile
mai importante de la P e triîa :
„Semnalizare optică pentru tran­
sport Ia orizontul XII între pu­
ţurile 7 şi 8“, care aduce o eco­
nomie de 35.000 lei pe an, „Tro­
liu de mînă pentru transportul
utilajului pe suitori“, care a-
duce o economie de 15.000 lei
pe an, propunerile făcute de
tehnicienii Iosif Hog şi Ogneanu
Constantin de la preparaţia Pe-
trila cu privire la confecţiona­
rea unui dispozitiv pentru con­
trolul vanelor de apă, propune­
rea făcută de şeful sectorului
II!, comunistul Tantzler Ştefan,
Importările resurse
iccaie puse în valoare
Prin grija gospodărească a
sfaturilor populare din regiunea
Hunedoara sînt puse în valoa­
re importante resurse locale.
Astfel, la construcţiile de locuin­
Puşclnd eşalonat şi preSuInd Straiţe din Valea Jiului, la tencuieli
şi mortare de zidărie, s-a folo­
sit anul acesta în cantităţi mari
in mină“, economisim timp preţioscenuşa de la termocentrala elec­
trică din Paroşeni. Prin aceasta,
s-au economisit 350 tone de ci­ anul 1951, dar n-am rămas nici­ aripi. Deci, ln total avem patru
ment şi s3.5QP mc. de pisip. De odată sub plan. Aceasta, nu pen­ locuri de m uncă: două sus şi
asemenea pe şantierele de con­ tru că aş fi avut in brigadă mi­ două jos. Ne-am organizat ast:
strucţii din Valea Jiului au fost neri mai pricepuţi decît alţii, sau fel munca, incit să nu puşcăm
folosite în 1959 sterilul de mi­ că aş fi lucrai în abataje cu decît în două din ele deodată,
nă şi zgura de locomotive, care condiţii mai bune. Totul se d a­ ceea ce înseamnă că in fiecare
au înlocuit cu succes alte mate­ torează faptului că am căutat schimb, avem două locuri de
riale de construcţie. Aceeaşi preo­ să-mi organizez cit mai bine muncă puşcate şi două armate.
cupare de a valorifica resursele munca cu oamenii, astfel incit, Dedi, avem întotdeauna ce încăr­
locale mai ieftine au manifestat-o cele 480 minute de şut să fie ca pe crater.
şi muncitorii de la fabrica de
var din comuna Vata de Jos, ra­
ionul Brad, a întreprinderii de
industrie locală „Crişa.na“. La
arderea varului ei au înlocuit 75
la sută din consumul de lemn
cu cărbune inferior extras în
cadrul aceleiaşi întreprinderi.
Preţul de cost al varului a fost
redus astfel ou peste 50 lei pe
tonă.
In raioanele Haţeg, Ilia şi
Orăştie, s-au deschis anul a-
costa 16 cariere de piatră şi ni­
sip şi s-au amenajat cuptoare de
var, asigurîndu-se însemnate
cantităţi de materiale necesare
lucrărilor de construcţii şi repa­
raţii de drumuri, precum şi
construcţiilor de şcoli, cămine
culturale sau construcţiilor din este utilizarea procedeului de să o depăşim cu 2.000 tone de
unităţile agricole socialiste.
- m - Vom depune toate eforturile
(^ Z m w iE '-‘ââ din. timp.I
BSBSfa
prin aplicarea căreia la rampe­
economie de 91.000 lei anual.
La mina Aninoasa, a fost a-,
plicată .inovaţia „Automatizarea
circuitului cupelor în hala îuni-
cularului“. F.a aduce o econo­
mic de 88.000 lei anual.
La mina Uricani, colectivul de
inovatori a realizat de asemenea
economii importante. Ele se eva­
luează la suma de 205.731 lei.
Una din inovaţiile aplicate aici
este „Dispozitivul de încărcat
scule cu metal dur, prin seîn-
tei electrice“. Ea ajută pe mi­
neri să obţină viteze soorite la
înaintările în pîaţrŞ. Altă. ino­
vaţie este aceea reaiizată de co­
munistul Blăguţ Resiga „Releu
de sens1invers pentru staţiile de
încărcat acumulatori“.
Nu poate fi trecută cu vede­
rea nici munca rodnică a cerce­
tătorilor de fa centrul de cer­
cetări al staţiei de securitate mi­ trebui realizate economii mult
nieră din Petroşani. Aici,' irigi-« mai, mari Ia preţul de cost. In
nerul Eugen Mureşan lucrează
la realizarea unei valoroase ino­
v a ţii: „Tubul sondă pentru mă­
surarea presiunii în tuburile de
aeraj“. 'Această inovaţie vine în
sprijinul cercetătoriior, ajutîn-
du-i să facă măsurători de pre­
cizie în cîteva secunde.
Trebuie menţionat însă că
mişcarea de inovaţii la minele
din Valea Jiului mai are o serie
de lipsuri. Ea nu a cuprins încă
masele largi de muncitori şi
tehnicieni, iar temele pe care
Ie tratează nu sînt întotdeauna
cele mai indicate. Inovaţiile rea­
lizate se referă în cea mai mare
parte Ia probleme de ordin me­
canic şi electric. Foarte puţine
din eie încearcă să rezolve pro­
bleme de exploatare. Dintre a-
cestea din urmă, putem aminti
doar „Instalaţia metalică pentru
P e n i r a f o l o s i r e a dm pUn a c e l o r
480 minute a l e z i l e i d e lu c r u
19
Lucrez ca şef de brigadă din tr-un abataj suprapus, cu două
utilizate din plin. De pildă, cînd
am început să lucrez după ini­
ţiativa Gaganova, prima zi pe­
trecută in. abatajul noii brigăzi
a fost pentru mine o zi de stu­
diu. Am văzut că minerii pierd
foarte mult timp cu transportul
materialelor: le aduceau pe rind,
pe măsură c e . aveau nevoie de
ele. De asem enea,. se mai pier­
dea timp considerabil la preda­
rea şi preluarea schimbului. A
doua¦zi, le-am cerut să renunţe
la aceste obiceiuri, materialele
să nu le mai aducă pe rind, ci
toate odată, la începutul schim­
bului. Apoi le-am cerut să facă
schimbul la faţa locului de mun­
că şi nu numai attt', dar să p re­
ia lucrul din mînă.
Dar ceea ce ne aduce nouă o
economie apreciabilă de timp
puşcace eşalonată. Lucrăm tn- cărbune.
Ia Mina Aninoasa
DRU MUE SOCIALISMULUI
haldare, aplicată ia mina Vul­
can, şi „Amplasarea judicioa­
să a suitorilor colectori“ (o in­
teresantă metodă de asanare a
lucrărilor vechi), propusă ia mi­
na Petriîa. Şi acestea’, deşi sînt
foarte importante, n-au fost tri­
mise spre'generalizare, pentru a
îi apiicatc şi la alte exploatări.
Trebuie să se recunoască fap­
tul că din partea filialei raio­
nale A.S'.I.T. Petroşani, nu s-au
depus toate eforturile pentru a
sprijini cum se cuvine mişcarea
de inovaţii. Membrii cercurilor
A.S.I.T. n-au fost instruiţi pen­
tru a îndruma suficient pe mun­
citori în alegerea temelor pentru
inovaţii şi în formularea concep­
ţiei tehnice.
In anul 1960, în faţa mineri­
lor din Valea-Jiului stau sarcini
de seamă. Producţia de cărbune
va trebui să crească simţitor
faţă de cea a anului 1959, vor
aceiaşi timp, este necesar să a-
mintim că plenara C. C. al
P.M.R. din 3-5 decembrie, a
pus un accent deosebit pe spo­
rirea producţiei pe seama creş­
terii productivităţii muncii.
Pe aici reiese cît se poate de
ciar că în mişcarea de inovaţii,
va trebui să se înregistreze o
cotitură radicală. Membrii cercu­
rilor A.S.I.T. trebuie să devină
mai activi, să îndrume îndea­
proape pe muncitorii inovatori,
să-i ajute în alegerea temelor
legate de necesităţile producţiei
şi în formularea concepţiei teh­
nice a inovaţiilor.
Inovatorii au un rol de sea­
mă în lupta pentru sporirea pro­
ductivităţii muncii şi reducerea
preţului de cost al cărbunelui.
I. BREBEN
secretar al filialei A.S.I.T.
Valea Jiului
Procedind ln felul acesta,
reuşim să extragem zilnic circa
300 tone de cărbune peste plan.
Pînă în prezent, avem un plus
de aproape 7.000 tone d e , căr­
bune.
Trebuie săm en ţion ez însă că
această realizare este sub po­
sibilităţile noastre. Dacă condu­
cerea sectorului ne-ar aprovizio­
na cu vagonete goale în raport
cu numărul oamenilor pe care îi
am în brigadă (faţă de celelal­
te brigăzi brigada mea are un
număr dublu de oam eni) am pu­
tea spori producţia aproape la
dublu.
Cu ocazia prelucrării cifrelor
de plan pe anul 1960, deşi avem
o sarcină de plan sporită faţă
de cea din 1959, ne-am angajat
pentru a depăşi acest angaja­
ment, AUREL CRISTEA
şef de brigadă la sectorul 1
Viată nouă în
ln anii puterii populare, comuna
Păuca din raionul Sebeş, a cunoscut
transformări Uimitoare. Dintr-o comu­
nă în care hălăduiau mizeria şi foa­
mea, ea a devenit astăzi o localitate
înfloritoare. A crescut considerabil ni­
velulde trai al locuitorilor, casele
şi-au schimbat aspectul, atît cel inte­
rior cît şi cel exterior. In locul paie­
lor de pe acoperişurile acestora se
află acum ţiglă şi tablă.
In anul 1954, la chemareacomuniş­
tilor, a luat fiinţă aici o gospodărie
agricolă colectivă care pe zi ce trece
se întăreşte iot mai mult. Astfel, dacă
la inaugurare această gospodărie nu­
măra doar 73 de familii cu o supra­
faţă de 262 ha., astăzi ea totalizează
166 familii cu o suprafaţă de peste
482 hectare. Gospodăria colectivă po­
sedă 17 care, două autocamioane, 26
pluguri, 12 trioare, 30 boi, 20 cai, 25
scroafe, 480 oi etc. Gospodăria agrico­
lă colectivă din Păuca şi-a construit
in ultimul timp un grajd 'pentru 50
capete vite mari, un saivan pentru
500 de oi, un atelier de fierărie şi al­
tele. Odată cu întărirea gospodăriei,
,3
Sporirea producţiei de
minereu — sarcina noastră
principală
Problema sporirii producţiei ducţii sporite de minereu în a
de mi•nereu a c. o. ns±t-i.ti uîiit aîn acestj nul f1n9o6n0 cu cel puţin0-7271~la su­
an o preocupare de seamă pen­ tă, aşa cum a arătat în expu­
tru Comitetul de partid de la
întreprinderea minieră Gheţar. nerea sa tovarăşul Gheorghe
Ei a controlat şi îndrumat în­ Gheorghiu-Dej. Bunăoară, tova­
deaproape activitatea birourilor răşul inginer Eugen Mărginea-
organizaţiilor de bază, a comi­
tetului de întreprindere şi con­ nu, candidat de partid, s-a an­
ducerii exploatării, pentru orga­
nizarea judicioasă a întrecerii gajat în numele colectivului ra­
socialiste şi luarea celor mai
adecvate măsuri tehnico-organi- ionului II să extragă peste plan
zatorice, în scopul îndeplinirii şi
depăşirii sarcinilor de pian la în anul 1960, 3.230 tone de mi­
toţi indicii.
nereu şi să realizeze o econo­
mie Ia preţul de cost în valoare
de 100.000 Iei. Tovarăşul Şte­
fan Prună, s-a angajat în nu­
mele colectivului „Mina vest“
să dea peste plan 2.542 tone mi­
Trebuie remarcai de aseme­ nereu, iar tov. ing. Frederieh
nea că. membrii şi candidaţii de Mera, în numele raionului I,
partid au constituit întotdeauna
un exemplu mobilizator în lupta şi-a luat angajamentul să dea
pentru extracţia unei cantităţi
sporite de minereu. Brigăzi ca peste planul anual 7.500 tone
cele conduse de Mircea Botar,
minereu.
Gheorghe Năstase, Nicoîae Mo-
raru şi aitii, membri şi candi­ Un angajament preţios şl-a
daţi de partid, s-au situat me­ luat de asemenea brigada de ti­
reu în fruntea întrecerii socia­ neret condusă de comunistul
liste. Ioan Cazacu : să dea peste pla­
nul anului 1960, 1.000 tone de
minereu.
Pentru ca sarcinile ce ne stau
Dar, vorbind despre îndeplini­ în faţă să fie îndeplinite cu suc­
rea pianului de către brigăzi, ces, Ia indicaţia comitetului de
nu poate îi trecut cu vederea partid al minei, birourile organi­
faptul că o parte din e!e au ră­ zaţiilor de bază desfăşoară o
mas multă vreme în urmă. Aşa susţinută muncă politică şi or­
sînt dc pildă, brigăzile condu­ ganizatorică, pentru ca fiecare
se de Alexandru Toma, Ioan Mî- miner să cunoască sarcinile. De
hăiiă,. Arsenie Popa şi altele, nu asemenea, eie desfăşoară o acti­
şi-au îndeplinit întotdeauna sar­ vitate intensă pentru cunoaşte­
Tinăra muncitoare Floa­ cinile de plan, lucru care dove­ rea amănunţită a condiţiilor de
rea Stricata de la fabrica deşte că în această direcţie nu
Penfru îmbunăfăfirea de ciorapi din Sebeş, folo­ s-a făcut încă totul. muncă fa fiecare sector şi la
sind din plin cele 480 de
fondului silvic minute ale zilei de lucru, Cele relatate, au fost scoase fiecare brigadă, pentru ca astfel
reuşeşte să-şi depăşească în evidenţă şi dezbătute cu oca­
Silvicultorii din regiunea Hu­ zia prelucrării în organizaţiile să poată veni cu propuneri con­
nedoara au întreprins în toam­ zilnic norma în m edie cu de bază, a documentelor ple­
na aceasta importante acţiuni narei C. C. al P. M. R. din crete de măsuri tehnico-organi-
de îmbunătăţire a fondului sil­
vic. In campania de împăduriri zatorice. Pe baza cunoaşterii
de toamnă, au fost executate lu­
crări de împăduriri în goluri de condiţiilor de muncă şi a oame-
niior, se vor repartiza sarcini
4 la sută. 3-5 decembrie a.c. Cu acea­ precise pentru fiecare membru
şi candidat de partid.
In clişeu : Tinăra Floa­ stă ocazie, muncitorii, tehnicie­
Una din preocupările de sea­
Hrea Stricatu la locul de * nii şi inginerii s-au angajat să
mă ale birourilor organizaţiilor
ţ muncă. depună toate eforturile pentru a de bază în această perioadă este
contribui fa realizarea unei pro­
îndrumarea comitetelor de sec­
păduri, terenuri degradate etc., nmpmm&MuLm ţie şi a birourilor organizaţiilor
totallzînd peste 1.200 ha. Un
U.T.M. în ce priveşte organiza­
volum mare de lucrări dc îm­ rea întrecerii socialiste şi apli­
păduriri a fost efectuat prin carea iniţiativelor noi, care au
30 D ECEM BRIE 1959 drept scop sporirea productivi­
munca voluntară a tinerilor din Program ul 1 : 6,47, Muzică ră romînească interpretată de tăţii muncii şi reducerea preţu­
localităţile regiunii şi a ţăra­ u şo ară; 7,15 Melodii populare cîntăreţi sovietici; 17,10 Jocuri i
nilor muncitori. romîneşti; 7,30 Muzică distrac­ populare rom îneşti; 19,00 Mari lui de cost.
tivă rpmînească ; 8.45 Suita sim­ orchestre de muzică populară
Tinerii din comuna Dobra, ra­ fonică „Munţii Apuseni“ de Mar­ rom înească; 19,30 Drumeţii ve­ Luînd din timp cele mai ă-
ionul Ilia, de pildă, au împă­ ţian Negrea; 9,15 Muzică uşoa­ seli ; 20,45 Tribuna Radio : Pres­
durit 14 ha. de terenuri degra­ tigiul internaţional al Republi­ decvate măsuri politice şi tehni-
cii Populare Ro'mîne ; 21,00 Con­
cert de muzică populară romî- co-organizatorice, colectivul mi­
neaiscă ; 21,45 „Pagini alese din,
creaţia simfonică“ ; 22,30 Muzi- - nei noastre este hotărît să de­
că uşoară.
date. Studenţii de Ia Institutul r ă ; 9,30 Vreau să ş t iu !; 16,30 păşească sarc|nile planului”pe a-
nul 1960, să livreze siderurgiş-
de mine din Petroşani au plan­ Concert de muzică din o.pere; tiior, minereu tot mai mult, mai
bun şi mai ieftin.
tat voluntar peste 13 ha. de 11,03 Formaţii romîneşti de mu-
TRÂIAIM STANCIOIU
goluri de păduri din pădurile din J zică uşoară; 12,20 Emisiune li­
terară : Scriitori străini despre secretar .'al comitetului de partid
ţara n o astră; 12,35 „De la flu­
apropierea Văii Jiului. ier, la marile ainşamtbiuri“; 13,05 J . 9 Mina Gheiar
In vederea asigurării mate­ Interpreţi romîni de muzică uşoa-
rialului săditor pentru anii care
urmează, tinerii şi pionierii din ,r ă ; 13,30 Gospodari, iniţiative,
regiune au adunat 50 tone de realizări; 14,44 Solişti de’ muzi­
ghindă şi aproape 5.000 de kg. că populară romînească clare au
seminţe de foioase şi arbuşti. concertat în Uniunea Sovietică
Din sămînţa adunată, s-au şi în- în anul 1959; 15,10 Viaţă nouă,
sămînţat în toamna aceasta pes­ cîntec nou. Emisiune de cîntece
te 30 ha. de pepiniere silvice. şi versuri ; 15,40 Muzică din
operete roimînaşti? 16,15 Vor­
—0-3 beşte M oscova!? 18,30 Muzică
in contul anilor populară r o l m î n e a s c ă 19,30
viitori
Program muzical dedicat frun­
Minerii de Ia mina Petriîa, care şi-au taşilor în producţie din indus­
îndeplinit cu 15 zile înainte de termen trie şi agricultură; 20,30 V al­
suri ; 21,00 Şcoala şi viaţa ; 21,30
Solişti de muzică populară ro­
planul anual la extracţia cărbunelui, mînească ; 22,30 Muzică corală
au sărbătorit în dimineaţa zilei de 25 rom înească; 23,15 Concert de
decembrie un nou succes. Brigada con­ n o a p t e .;'
dusă de minerul Adalbert Kibedi, a
săpat primii metri liniari de galerie în Programul I I : 14,30 Con­
contul anului 1964. In aceeaşi zi, ti­ strucţii afle anului Î9 5 9 J 14,45
nerii mineri din brigada lui Gh. Neagu Muzică populară . romînească ;
15,10 „Mi-eşti drag şi te cînt
Bucureşti“ — program de mu­
şi-au realizat sarcinile de plari pe a- zică uşoară; 16,15 Muzică uşoa-
nul 1960. In prezent, aproape 30 de
brigăzi de mineri de la exploatarea ' G8SEHBT6SI
minieră Petriîa, extrag cărbune sau
sapă galerii, în contul anilor 1960-1965. D EVA : Pe drumurile Romi-
niei i ALBA IU LIA : Detaşa­
mentul lui Vasea Trubaciov:
comuna Păuca M ingea; BRAD: Alarmă în
munţi; IL IA : Vremea ghiocei­
s-a îmbunătăţit simţitor şi traiul co­ lor î ORĂŞTIE: F a tim a ; Erup­
lectiviştilor. Astfel, Gheorghe Kloo.s, ţ i a ; H A ŢE G : Trenul p rieten iei;
Agneta Meister, Gheorghe Hiitter şi HUNEDOARA : K o c iu b ei; P E ­
alţii şi-au construit case noi, spaţioa­ TROŞANI: Pagini d e v itejie;
se, şi-au cumpărat mobilă, aparate de Fata cu u lcioru l; S E B E Ş : Dra­
gostea nu se cum pără; SIME­ VOR DISTRIBUÍ SUPLIMENTAR
RIA ; Săgeata alb astră; BO­
radio şi altele. In comuna Păuca, e- NEA : Dragostea nu se cumpă­ '(ADIGĂ GRATUIT)
xistă astăzi un dispensar deservit de
doi medici, o casă de naştere, o şcoa­
r ă ; ZLATNA: Trenul priete­
niei ; TEIU Ş : Păianjenul de
lă de 7 ani deservită de 11 cadre di­ S iT ilS B iL E
dactice, o grădiniţă pentru copii etc. au r! BARU AIARE: Numai o n 8RTBUR
In prezent, cetăţenii din Păuca lu­ fe m e ie ; APOLDU, DE S U S :
crează cu multă dragoste pentru ter­
minarea căminului cultural care este Născuţi în furtună / CĂLAN: • MOTOCICLETE „M. Z.“ de 350 cmc
deja ridicat în roşu. In Presaca, sat Ultima aventură a lui Don Juan. 0 MOTORETE „SIMSON“
aparţinător, din anul 1958 s-a aprins mmm mre • DORMITOARE „SOVATA“
lumina electrică, iar în acest an s-a • PIANINE „MONTRIAL“
inaugurat o şcoală de 7 ani. PENTRU 24 O R E : • TELEVIZOARE „RUBIN“
Pentru anul viitor, cetăţenii din Pău­ Vreme schimbătoare, au cerul
ma.i mult noros. Vor cădea pre­ • FRIG ID ERE „ZIL-MOSKVA“ ŞI „PINGUIN“ etc.
ca şi-au propus să facă multe lu­ cipitaţii slabe. Temperatura în
cruri bune. Astfel, din contribuţia vo­ scădere uşoară, ziua între 4 şi Prospectul detailat cu toate, categoriile de premii în obiecte
luntară pe care au votat-o, ei vor e- 9 grade, iar noaptea între 0 şi
fectua lucrări de electrificare şi în 5 grade. Vînt potrivit din secto­ ^este afişat în agenţiile Loto-Pronosport.
satul Păuca, vor termina căminul cul­ rul nord şi nord-vfest. l Nu scăpaţi prilejul! Cumpăraţi-vă biletele din vreme.
tural, vor construi din piatră un drum
pînă la Roşia de Secaş pentru ca şi [ AN U N Ţ ! T o ţ i c îş t ig ă t o r ii d e la tr a g e re a
r
AL s p e c i a l ă L o t o C e n t r a l a A n u l u i N o u ,
L v o r p r im i în a fa r a p r e m iilo r ş i
aici ¦să poată pătrunde autobusele PENTRU URMĂTOARELE
r
I.R.T.A. etc. 3 ZILE u n a b o n a m e n t p e a n u l 19 6 0 la \
f.
I P r o g r a m u l L o to -P r o n o s p o r t.
. 1 . IONAŞ Vrelme in curs di© îndreptare Í
-V •....
corespondent ţ şi temperatura staţionară.) I ... 5 ¦ ! Tu./ 1—7 i— !\— t — î v-7 »— f«— 1 1— t \— t v d\—! —t\—Iv