Page 101 - 1959-12
P. 101
"P ag . 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nfo 1580
Con!erin}a Ia nivel înalf în afenfia julturieLe şiiri •juüimeU şim.
opiniei publice mondiale
„PRAVDA“ : Omenirea iubitoare de pace
aşteaptă de la Conferinţa de la Paris
hotărîri concrete M&ţtffeştări peste h otare Centrul industrial „Mariţa-est“-
MOSCOVA 28 (Agerpres). — rezolvate. Toţi oamenii de bună în mod convingător că se duce In cinstea celei de-a 12-a aniversări cea mai mare construcţie a celui
TASS anunţă: Referindu-se la credinţă speră să se obţină cît o politică de forţare a acestor
a proclam ării R. P. Romîne
consimţămîntul exprimat de mai grabnic hotărîri concrete, nu planuri — dar ele nu pot să de al lll-lea cincinal bulgar
N. S. Hruşciov în legătură cu meargă totuşi pe faţă împotriva MOSCOVA 28 Corespondentul blicii Populare Romîne se vor
conferinţa la nivel înalt care va să se creeze numai aparenţa că
se caută aceste hotărîri lăsînd în curentului într-o problemă cum
avea loc la Paris, ziarul „Prav acelaş timp ca lucrurile să-şi ur este conferinţa la nivel înalt. Agerpres anunţă i Şcoala Gen- desfăşura o serie de manifestări, SOFIA 28 (Agerpres). — In aici două cariere de cărbune,
da“ din 27 decembrie scrie în meze cursul în direcţia cursei O serie de ziare din Moscova, trală a Oomsomolului, împreună La 31 decembrie se va inaugura sudul Bulgariei, Ia 40 de km. „Troianovo-1" şi „Troianovo-2",
articolul său de fond că întîlni- înarmărilor. Opinia publică dis de duminică, publică comentarii cu studenţii şi aspiranţii romîni la Leipzig, într-un cadru festiv de Dimitrovgrad se creează pu termocentrala „Mariţa-est", fa
rile şi conferinţele la cel mai cută despre aceasta în mod evi în legătură cu convocarea la expoziţia „Grafica romînească“. ternicul centru industrial — Ma- brica de brichete, lacul de acu
înalt nivel devin o formă nouă dent avînd în vedere aluziile, Paris a conferinţei la nivel înalt. care învaţă la Moscovă' au orga- riţa — est — cea mai mare con mulare „Rozo NIadeneţ" şi alte
de relaţii internaţionale şi a- care au şi început să apară în In aceste comentarii se sublini nizat o adunare festivă consa In numeroase localităţi din obiective.
ceasta pentrucă popoarele din presa occidentală, în sensul că ază că cercurile oficiale din crată celei de-a 12-a aniversări R. D. Germană vor avea loc a- strucţie a celui de-al III-Iea cin
toate ţările aşteaptă cu nerăb conferinţa s-ar putea ţine, dar Bonn sînt cele mai active în că a proclamării R. P. Romîne. La dunări consacrate aniversării cinal. Pe baza zăcămintelor de „Mariţa-est" va produce anual
dare rezolvarea principalelor să se evite rezolvările practice utarea de piedici pe care să le adunare au participat circa 500 proclamării R.P.R. lignit de cîteva miliarde tone, 19.000.000 tone de cărbune,
probleme de care depinde pacea. şi să le pună la dosar. Recent, pună participanţilor la conferin de persoane, activişti ai Somso- 3.850 milioane kwh. energie e-
Aceste probleme pot fi rezolva ziarul american „New York He ţa la nivel înalt. In legătură cu molului, ai Uniunilor de tineret descoperite recent, se construiesc lectrică şi 1.800.000 tone de bri
te de conducătorii de stat inves rald" a exprimat un asemenea aceasta, ziarul „Pravda" scrie că din ţările socialiste, precum şi chete, în timp ce în 1958
tiţi cu întreaga răspundere. punct de vedere. cei din Bonn inventează tot fe un mare număr de studenţi şi Majoritatea poporului francez salută s-au produs în întreaga ţară
lul de „sfaturi" pentru puterile aspiranţi romîni. apropiata vizită a lui N.S, Hruşciov 12.700.000 tone cărbune şi
Perspectiva conferinţei de la Aceste încercări de a slăbi 3.040.000 kwh. energie electricj*
Paris a celor 4 puteri care va occidentale care vor participa la Nikolai Baranov, directorul în Franţa Primele obiective vor fi date in
avea loc în primăvara anului vi speranţele opiniei publice că a- viitoarea întîlnire, arătîndu-!e şcolii, a vorbit cu multă căldură exploatare peste 1-2 ani. Ele vor
itor şi recunoaşterea de către propîata întîlnire va fi eficace cum să procedeze pentru a com despre succesele dobîndite de MOSCOVA 28 (A gerpres). — burghezia franceză s-a transfor fi înzestrate cu cel mai modern
puterile occidentale că şi pe vi pentru consolidarea păcii şi-au plica tratativele prin formularea poporul romîn în anii regimului T<455 anunţă : Apropiata vizită mat prinir-o minune într-o a- utilaj. Toate procesele de pro
itor va fi nevoie de conferinţe găsit expresia în contrazicerile unor teze de mult respinse de democrat popular. Studenta al in Franţa a lui N. S. Hruşicov deptă a coexistenţei paşnice şi ducţie vor fi complect automati
la nivel înalt, bucură pe toţi oa practica vieţii şi a unor propu baneză Elisaveta Tizac şi Ta- că de acum înainte ea va păşi zate.
flagrante care s-au ivit între mara Voszkovskaia, activistă a constituie atît în viaţa politică a pe calea păcii, scrie în continu
menii iubitori de pace. Opinia neri lipsite de orice bază reală. Comsomolului. au transmis feli ţării noastre cit şi pe plan in are Rene Andrieu. (Jn raport oficial
unele cercuri occidentale. Ele se citări cordiale tineretului şi în ternaţional, un eveniment de im
publică mondială vede în aceas tem ca nu cumva dezgheţul în Aceste intrigi ale adversarilor tregului popor romîn cu ocazia portanţă primordială. Cu aceas Adepţii „războiului rece" din
situaţia internaţională să zădăr
ta o posibilitate reală de a gră nicească planurile de război ale destinderii încordării internaţio
occidentului — sesiunea din de
aniversării proclamării R. P. Ro ta sînt de acord toţi comentato occident au tăcut cîtăva vreme. asupra discriminării
bi soluţionarea problemelor ne- cembrie a N.A.T.O. a confirmat nale îi demască în întregime. rii, scrie Rene Andrieu, redacto In prezent, ei încearcă să dez
rasiale din S. U. A.mîne.
începutul în reglementarea conflictelor a fost făcut După festivitate reprezentanţi rul şef al ziarului „l’Humanité" lănţuie o campanie împotriva vi
in „Pravda" din 27 decembrie. zitei lui N. S. Hruşciov. Desi
NEW YORK 28 (Agerpres).- date cît mai convenabile a con cnmdală se poate spune numai ai tineretului sovietic şi din ce Referindu-se ta poziţia diferi gur că aceşti oameni acţionea NEW YORK 28 (Agerpres).
— TASS anunţă : Presa ameri ferinţei, „New York Herald Tri că dorinţa de a duce tratative lelalte ţări socialiste au felicitat ză cu precauţie, deoarece ei în — La 26 decembrie Casa Albă
cană comentează scrisorile pre bune“ scrie : „Nu este de loc un în spirit prietenesc este mult mai grupul de studenţi şi aspiranţi telor cercuri politice din Franţa ţeleg foarte bine că merg împo a dat publicităţii raportul uneia
şedintelui Consiliului de Miniş lucru uşor ca şefii guvernelor de preferat decît schimbul de ul faţă de vizita tui N. S. Hruşciov triva cursului general. Ei nu în din comisiile prezidenţiale care
tri al U .R .S.S., \N. S. Hruşciov, să cadă de aoord asupra întîl- timatumuri şi ofense. Pentru lu romîni cu prilejul apropiatei săr In această ţară, Rene Andrieu drăznesc să se pronunţe împotri a efectuat o anchetă cu privire
adresate şefilor guvernelor celor nirilor în aşa fel încît acest lu mea noastră care a cunoscut atît bători şi le-au înmînat daruri. subliniază că „toţi sînt nevoiţi va principiului întilnirU. Ei, la „integrarea rasială“ în S.U.A.
trei puteri occidentale şi apro cru să nu se răsfrîngă asupra de multe ultimatumuri care au să recunoască utilitatea acestei insă, insuflă ideea că vizita în Raportul cuprinde numeroase
piată donferinţă lă nivel înalt. obligaţiilor lor interne sau să dus la război şi distrugere, a- k vizite". Franţa a preşedintelui Consiliu date care dovedesc că negrii sînt
afecteze alte conferinţe inferna- ceastă este o foarte mare reali lui de Miniştri al U.R.S.S. tre supuşi unor serioase discriminări
„Unul din cele mai' pregnante ţionale care în prezent devin zare“. BERLIN 28 Corespondentul Ar fi naiv însă să credem că buie să fie cît se poate mai scur atunci cînd sînt angajaţi în pro
aspecte ale acestui sfîrşit de an, atît de obişnuite“. Agerpres anunţă : In R. D. Ger tă, strict oficiată şi că contactele ducţie. Autorii raportuiui recu
scrie „New York Herald Tribu Ziarul „New York' Journal mană cu prilejul celei de-a 12-a lui N. S. Hruşciov cu populaţia nosc de asemenea că copiii ne
ne“ îrî articolul său de fond, „Totuşi, scrie în continuare aniversări a proclamării Repu- gri nu se bucură de posibilităţi
constă în aceea că speranţele de ziarul, deşi protocolul şi obli And American" publică pe pri trebuie să fie limitate la maxi egaie cu cei albi de a urma şcoii
pace, pace care va însemna ceva gaţiile asumate mai înainte cre ma pagină un articol redacţio Procesul organizatorilor atentatului mum. de calificare şi că printne mun
mai mult deoît un armistiţiu, ează greutăţi premierilor şi pre nal semnat de Hearst-junior în împotriva pt imului ministru K issem
sînt acum mai luminoasa, decît şedinţilor foarte; ocupaţi, apare care se arată că acceptarea de In continuare, Andrieu 'decla citorii necalificaţi din industrie, •
Pricind. evidenta dorinţă comună de a către N. S. Hruşciov a invitaţiei BAGDAD 28 (Agerpres). — cuzaţi vor fi judecaţi în contu ră : Se poate afirma însă cu tă procentul negrilor esfe foarte ri
manifesta faţă de aceste proble occidentului de a participa la TASS anu nţă: După cum s-a rie că francezii, în majoritatea dicat. Şi mai evidentă este dis
Ziarul subliniază că „în răs me un spirit concesiv. Acest lu seria de conferinţe la nivel înalt mai anunţat la 26 decembrie, Ia macie. lor, indiferent de vederile lor po criminarea aplicată muncitoare
punsul premierului Hruşciov, la cru este es'enţial cu atît mai este „cel mai mare eveniment tribunalul militar suprem al Re In actul de acuzare al tribu litice, salută apropiata vizită a lor negre. Dintre acestea majo
invitaţia pe care î-a făcut-o occi mult cu cît este' vorba de atmos din săptămîna trecută“. publicii Irak din Bagdad a în lui N. S. Hruşciov şi văd în ea ritatea ^lucrează ca îngrijitoare
dentul de a participa la confe fera generală în diplomaţia ni ceput, sub preşedinţia colonelu nalului militar suprem aT Repu un pas hotărît spre dezarmare sau spălătorese. Ele nu pot ob
rinţa la nivel înalt de lă Paris velului înalt. Dacă atmosfera „Nimeni dintre noi nu se aş lui Mahdavi, procesul împotriva blicii Irak se spune că, după cum şi pace. ţine decît o muncă necalificată.
s-a resimţit tonul nou al diplo respectivă va îngădui sau nu să teaptă la .minuni după prima' în organizatorilor 'atenta tu(iii ta vi s-a stabilit în cursul anchetei,
maţiei mondiale“. se obţină un acord în probleme tîlnire de la Paris, scrie Hearst. aţa primului ministru al Repu atentatul la viaţa primului mi- Declaraţia ambasadei Irakiene
le litigioase concrete — aceasta Putem totuşi spera într-un oare blicii Irak, Abdel Kerim Kassem. ttistru al Irakului, Abdel Kerim din Teheran
Arătînd că există unele diver constituie o altă problemă. Deo- care progres şi probabil că la Kassem, a fost pregătit din timp
următoarea conferinţă la nivel In conformitate cu actul de şt minuţios de forţele reacţiunii
genţe în problemă fixării unei înalt vor începe cel puţin să *e acuzare, care a fost citit în şe interne, cu participarea activă a
imperialiştilor şi a agenţilor lor
,Sunday Tim es"; Lum ea îrifîm pm ă contureze rezolvări reale“.. dinţa tribunalului de procurorul din Orientul Apropiat. TEHERAN 28 '(Agerpres)'. — ştiri absolut neîntemeiate şi năs
Ziarul „New York Times" con militar, colonelul Madjid Amin, Printre acuzaţii care au com
cu nădejde anul 1960 sacră aproape în întregime pri sînt deferiţi judecăţii 78 de a- părut în faţa tribunalului sînt TASS anunţă : Ambasada Repu cocite. Ambasada declară că în
ma sa pagină problemei apro cuzaţi — participanţi la com numeroşi lideri ai partidului blicii Irak din Teheran a dat pu politica sa externă Irakul se con
. LONDRĂ 28 '(Agerpres]1. Zi conducătorii mărilor puteri au piatei conferinţe la' nivel înalt. plot. reacţionar naţionalist Bath. blicităţii o declaraţie în care se duce cu consecvenţă după nor
pornit ferm pe acest drum şi lu ..începutul în reglementarea con In îaţa tribunalului au com Complotiştii au primit ajutor fi spune: „In ultimul timp unele mele morale şi politice stabilite
arele engleze de duminică sa mea întîmpină cu nădejde anul flictelor dintre Est şi Vest, scrie nanciar şi arme din străinătate. ziare iraniene au publicat o se şi este de părere că în rezolva
lută acordul privind convocarea 1960“. ziarul, a şi fost făcut prin aceea părut 57 de persoane. 21 de a- rie de ştiri potrivit cărora guver rea' problemelor litigioase 'dintre
conferinţei la nivel în a lt Ziarul că s-a hotărît convocarea con nul Republicii Irak ar fi concen state trebuie să fie folosite m ij
„Sunday Times“ subliniază bă „Observer“ vorbeşte de „entu ferinţei lă nivel înalt“. C ancelarul R aab despre trat 5 brigăzi blindate în regiu loace paşnice şi democratice“.
acceptarea 'de către N. S. Hruş ziasmul cu care a fost salutată rezultatele anului 1959 nea Fakka, în apropiere de fron
ciov a locului conferinţei este un la Londra informaţia despre ho- Mare safisfac|!> tierele vestice ale Iranului. In încheierea declaraţiei se
factor favorabil. Aceasta nu a tărîrea de a se ţine conferinţele spune că Republică Irak promo
surprins pe nimeni, deoarece „de Est-Vest la nivel înalt, în timp
'%înd a preluat funcţia de prim- ce „Sunday Express“ serie în Australia Ambasada Republicii Irak' este vează o politică externă iubi
ministru, N.- S. Hruşciov a che VIENA 28 (Agerpres)'. — Lu- ţiunile necesare pentru a evita împuternicită să desmintă aceste toare 'de pace.
mat în repetate rîndu-ri Ia con „Privim cu speranţe spre seria
vocarea unei conferinţe la nivel de conferinţe prin care conducă ăANBERRA 28 (Agerpres). — Co înd cuvîntul la postul de radio un nou război. Anul 1959 a ore- Iranul concentrează trupe la
înalt“. „Sunday Times“ subli torii Amerieii, Rusiei, Angliei respondentul agenţiei TA SS O. Anici- din Viena, cancelarul fe'deral al ai în întreaga lume convingerea frontiera cu Irakul
niază că „Drumul convorbirilor şi Franţei par sincer hoiărîţi să kin an u n ţă: Presa australiană a pri Austriei, J. Raab, referindu-se la că marile puteri doresc cu ade
este încă plin de greutăţi. Dar înlăture pentru totdeauna um mit cu mare satisfacţie vestea înţele vărat pacea. LONDRA 28 (Agerpres). - - de artilerie şi tancuri.
brele din relaţiile Est-Vest“. gerii Ia care s-a ajuns în problema con rezultatele anului 1959 a subli TASS anunţă : După cum rela In regiunea frontierei, anunţă
vocării la Paris a conferinţei la nivel niat că acest an „s-a scurs sub „Putem releva cu satisfacţie, tează corespondentul agenţiei
,,Com bat" Formula unor în tîln iri regulate înalt. Salutînd calea tratativelor ma semnul unor eforturi foarte se a spus în încheiere Raab, că a- Reuter din Teheran, autorităţile corespondentul, sînt concentrate
între cei patru s-a încetăţenii rele ziar de duminică „Sun-Heraid" rioase îndreptate spre realizarea nul 1959 a creat o bază favora iraniene concentrează la fronti de asemenea avioane cu reacţie
cere marilor puteri să lupte pentru a unei înţelegeri reciproce genera bilă în vederea apropiatelor dis era cu Irakul noi detaşamente ale forţelor aeriene militare ah s
se ajunge la adoptarea unor măsi"-) le şi spre asigurarea unei păci cuţii în cele mai importante pro Iranului.
concrete de dezarmam, ------------- «mm--------------
trainice“. bleme care neliniştesc omeni
Ziarul „Daily Telegraph" care apart Subliniind că în acest an au
|a Sidney considere urept remarcabil rea“.
evenimentul convocării conferinţei la avut loc numeroase contacte şi
PARIS 28 (Agerpres)'. In e- niază că „aceasta este o schim nivel înalt la care şefii guvernelor vor tratative între conducătorii de Persecutarea celor ce se împotrivesc
ditorialul său de duminică, zia bare oportună“. discuta direct cele mai importante pro stat din întreaga lume, J. Raab
rul „Combat“ salută acordul în bleme internaţionale. a spus : militarismului din Germania occidentală
tre conducătorii celor patru pu „Formula unor întîlniri regu
teri asupra organizării unei con1 late între cei patru s-a încetăţe In anul 1959 a devenit 'din c,e
ferinţe la nivel înalt şi reţine în nit. Oamenii de care depinde pa în ce mai limpede că toate păr
deosebi tonul în care sînt redac cea au creat un mecanism de ţile sînt gata să întreprindă ac
tat© mesajele“. Gonstatînd că arbitraj ta cel mai înalt nivel“,
tonul mesajelor schimbate între scrie ziarul cu satisfacţie adău r a — — .................. ........... .
conducătorii occidentali şi pri gind că diplomaţiei îi revine a-
mul ministru al U .R.S.S. „intro cum sarcina de a întreprinde o Consiliul consultativ al Partidului democrat BONN 28 (Agerpres). — In re de pace are loc chiar şi în Aceeaşi soartă o va avea pro
duc o notă de curtoazie în rela examinare aprofundată a proble din S.U.A. se pronunjă pentru un acord ultimul timp în R. F. Germană
ţiile Est-Vest“, „Combat“ subli melor existente în relaţiile Est- se intensifică represaliile împo rîndurile cercurilor conducătoare babil şi Peter Nellen, membru
Vest. triva persoanelor care critică po din R. F. Germană. Astfel, a al 'Bundestagului din partea U-
fost exclus din partid prof. Ha- niunii creştin democrate, care,
infernajional în problema dezarmării litica militaristă a lui Adenauer, geman de la universitatea din cu toate ameninţările conducerii
înarmarea atomică a Germaniei Wurzburg, membru al partidului Uniunii oreştin democrate s-a
occidentale. Prooesul de lă Düs
Scrisoarea lui N. S. Hruşciov comentată NEW YORK 28 (Agerpres). Comitetul recomandă consti seldorf, împotriva luptătorilor Uniunea oreştin democrată, care pronunţat făţiş împotriva înar
pozitiv de presa italiană — Consiliul consultativ al Par tuirea unui organ guvernamen pentru pace vest-germani de a luat atitudine împotriva pre mării atomice şi a declarat că
tidului democrat din S.U.A. a tal independent, care să se nu gătirilor de război în Germania libertatea cuvîntului în R. F,
publicat la Washington o decla mească de pildă, „organ naţio monstrează că scopul lui adevă occidentală şi s-a pronunţat pen Germană este ameninţată.
raţie a comitetului său pentru
ROMA 28 (Agerpres). — Zia mă satisfacţia în legătură cu problemele ştiinţei şi tehnicii în nal pentru asigurarea păcii" rat este de a se interzice pe te tru înţelegerea între germanii Autorităţile vest-germane au
rele italiene de toate orientările faptul că „Hruşciov nu numai că care propune ca dezarmarea in- care să întreprindă cercetări în ritoriul R. F. Germane orice din cele două state germane. interzis în ţară activitatea a pes
au publicat la loc de frunte scri este de acord să participe la te fte ţto iă lă cu menţinerea scopul rezolvării problemelor mişcare pentru pace. Nu este în- Tribunalul, la cererea autorităţi te 400 de organizaţii democra
sorile de răspuns adresate de conferinţa la nivel înalt, ci îşi tehnice privind controlul şi in tîmplător că presa burgheză, lor vest-germane, i-ă luat lu'i tice. Ministrul Afacerilor Inter
N. S. Hruşciov conducătorilor exprimă totodată consimţămîn nufîfâî S îîndr forţe poliţie specţia asupra dezarmării. ne al R. F. Germane, Schriider,
celor 3 puteri occidentale, co- tul cu toată sinceritatea, ceea ce neşti să fie considerată drept Comitetul declară că „un răz docilă guvernului, trece sub tă Hageman serviciul şi pensia. pregăteşte o „lege cu pri -•
mentînd pe larg răspunsul pre este de asemenea important“... sarcină naţională. boi nuclear general nu numai că cere totală acest proces. După După cum relatează presa, ju s vire la situaţia excepţională“
este posibil, ci chiar probabil a-
şedintelui Consiliului de M iniş „Consimţămîntul lui Hruşciov. Comitetul propune că un prim tîta timp cît ducem actuala po cum scrie ziarul „Deutsche Volk- tiţia din Bonn pune la cale îm- care are drept scop lupta împo
pas spre dezarmare ca Statele litică militară şi nu avem acor szeitung“ tăcerea majorităţii zi- potriva lui Hageman un proces triva elementelor democratice.
tri al U .R.S.S. scrie ziarul, conţine noi factori Unite să încheie acorduri cu pri duri internaţionale de mari pro arelor 'din republica federală în care este acuzat de activitate Adoptarea acestei legi ar însem
vire la interzicerea sau limita porţii îndreptate spre lichidarea faţă de un proces atît de impor „anticonstituţională !“. na întărirea continuă a reacţiu-
Ziarul „Messăgero“ îşi expri favorabili destinderii încordării“. rea experienţelor cu arma nu
Cele mai importările evenimente cleară şi cu proiectile balistice acestei situaţii nestabile". Comi tant arată limpede cine nu are Recent, în Bavaria a fost- in nii în Germania occidentală. U-
ale anului 1959 cu rază mare şi medie de acţi tetul arată că un acord interna conştiinţa curată. tentat un proces împotriva pro nele organe de presă din R. F.
une. Comitetul subliniază de a- ţional eficient ar face cu nepu fesorului Schneider de la uni Germană exprimă temerea că în
ISTANBUL 28 (Agerpres). - „Ge punsuri date la ancheta ziarului se senienea că pentru a li eficiente, tinţă războiul nuclear pentru că Aceeaşi tăcere „ruşinoasă“ versitatea din Wurzburg. „Cri cazul adoptării acestei legi ea
evenimente importante au avut loc în arată că cele mai importante evenimen acordurile cu privire la dezar el ar. prevede „distrugerea tota păstrează presa burgheză din ma“ lui constă în aceea că se va fi folosită împotriva partidu
mare, „trebuie să fie cu adevărat lă a principalelor mijloace de R. F. Germană şi în ce priveşte
lume în anul 1959 ?“ — este întreba te ale acestui an au fost vizita preşe internaţionale" şi că „Ia trata distrugere în masă cum s în t: procesul de la Dortmund, prin pronunţă în mod consecvent pen lui social democrat din Germa
rea pe care redacţia ziarului „Tercu* proiectilele balistice interconti care se urmăreşte condamnarea tru dezarmare, pentru coexisten nia şi împotriva Uniunii sindica
man“ a adresat-o unor cunoscuţi. oa dintelui Consiliului de Miniştri al tive precum şi la acordurile care nentale, rampele pentru lansarea tinerilor luptători pentru pace ţă paşnică şi pentru reunificarea telor din Germania occidentală,
meni politici turci, reprezentanţi ai cer de rachete submarine şi mijloa din Germania occidentală. Germaniei pe calea confederaţiei împotriva tuturor forţelor care
curilor ştiinţifice', ziarişti. In multe răs U.R.S.S., N. S. Hruşciov în Statele încununează tratativele este ne cele de dycgre a războiului bac celor două state germane. sînt în opoziţie.
teriologic şi chimic". Persecutarea forţelor iubifoa-
Unite ale Amerieii şi lansarea rache cesar să fie atrasă" Republica
telor sovietice pe lună. • Populară Chineză.
Redacţia administrata ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Ielefon: I8 8 |t8 9 | 75. laxa plătită în numerar contonn aprobării Direcţiunii Generale IM I.R. nr. 230.320 din 0 noiembrie t949. - Tiparul» Întreprinderea Poligrafici „l Mai" — Deva
