Page 102 - 1959-12
P. 102
G * ’ ''101 Deva \ PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ, Declaraţia Marii Adunări Naţionale
i
Hur -
a Republicii Populare Romîne cu privire
%/tffaasrâ la Apelul Sovietului Suprem al Uniunii
Prin creşterea productivită
ţii muncii, să dăm patriei Republicilor Sovietice Socialiste din 31
cărbune ieftin şi de calitate!
(pag. 2-a) i octombrie 1939, adresat parlamentelor
® Avalanşe subterane tuturor ţărilor lumii în problema
(pag. 3 -a): dezarmării generale şi totale
9 După plenara C.C. al
Anul XI Nr. 1561 mmm. ....... ........ ............... .. P.C.U.S., un puternic avint Marea! Adunare Naţională a tratativelor ca unic mijloc de re
4 pagini 20 bani în rindurile oamenilor muncii Republicii Populare Romîne a
n din agricultura sovietică luat cunoştinţă cu satisfacţie de glementare a problemelor liti
M iercuri 30 d ecem b rie 1959 Apelul Sovietului Suprem al U-
(pag. 4-a). gioase.
Marea Adunare Naţională îşi
niunii Sovietice adresat parla exprimă totodată satisfacţia în
mentelor tuturor ţărilor în pro legătură cu alcătuirea comitetu
 12-a aniversare a Republicii blema dezarmării generale şi lui de dezarmare al celor 10 sta
Populare Romîne te, printre care şi Republica
totale. Populară Romînă, care, potrivit
30 Decembrie 1959. In această zi DUMITRU DEJEU, a oraşelor şi satelor regiunii noastre rezoluţiei adoptate în unanimita
se împlinesc 12 ani de cînd în (ara preşedintele Comitetului executiv sfaturile populare au obţinut frumoase Marea Adunare Naţională a te de Adunarea Generală a Or
noastră s-a creat statul de tip nou, rezultate. La întrecerea patriotică des Republicii Populare Romîne îm ganizaţiei Naţiunilor Unite, va
stat în care puterea aparţine muncito al Sfatului popular regional făşurata în regiune au participat părtăşeşte convingerea Sovietu examina şi planul de dezarmare
rilor şi ţăranilor — Republica Popu Hunedoara 380.129 cetăţeni, care au prestat lui Suprem al Uniunii Republi generală şi totală propus de gu
lară Romină. 1.331.600 ore de muncă voluntară în cilor Sovietice Socialiste că mij vernul Uniunii Republicilor So
Vechile localităţi ale Văii Jiului, cu cadrul diferitelor acţiuni gospodăreşti, locul sigur, hotărî tor pentru în vietice Socialiste.
Stăpină pe soarta sa, clasa munci case mici şi insalubre au devenit oraşe efeduînd lucrări a căror valoare trece cetarea cursei înarmărilor şi a-
toare in alianţă cu ţărănimea munci în plină dezvoltare, oraşe noi munci cu mult de suma de trei milioane lei. siguranea unei ere de coexis Totodată nu se poate ignoră
toare a parcurs în cei 12‘ ani — pe toreşti. tenţă paşnică îl constituie dezar că în statele occidentale conii-
rioadă relativ scurtă în istoria unui In direcţia îmbunătăţirii continue a marea generală şi totală a sta nuă să acţioneze torţe influente
Azi nu există localitate din regiune condiţiilor de viaţă ale oamenilor telor. Considerăm propunerile care îşi întemeiază speranţele
opor — un drum glorios. Bilanţul — ca de altfel în întreaga ţară — muncii din regiunea noastră în ultimii guvernului sovietic privind de pe intensificarea cursei înarmă
ctţlor 12 ani este rodnic, bogat în în începînd de la cel mai îndepărtat că 5 ani s-au construit şi dat în folosin zarmarea ca un program de rilor şi a încordării internaţio
făptuiri pe care regimurile trecute nu tun pînă la oraş în care viaţa nouă nale. Unei asemenea orientări îi
le-ar fi putut realiza nici în 100 de să nu-şi fi făcut de mult loc. Peste ţă 8.772 apartamente, s-au electrificat măsuri corespunzătoare cellor corespund, în Europa măsurile
ani. Este suficient să privim harta tot s-au construit sau se construiesc mai arzătoare cerinţe ale vremii cu privire la accelerarea înzes
nouă a Republicii noastre. Noi oraşe şi noi şcoli, cămine culturale; oamenii peste 100 de sate iar alte 92 au fost noastre. trării Republicii Federale Ger
uzine, construcţii şi şantiere — iată îşi construiesc case noi, se îmbracă mane cu arme atomice şi cu ar-
aspectul nou al ţării. La Roman a in mai bine, mănîncă mai bine. Acesta radioficate. Cinematograful a pătruns Aplicarea acestor propuneri ar me-rachetă, întreprinse de mili-
trat în funcţiune primul laminor de este rodul muncii libere, al faptului că în 102 safe. asigura pe deplin securitatea tariştiii revanşarzi vest-germani,
ţevi, la Bicaz constructorii hidrocen în Republica Populară Romînă întrea tuturor statelor, fără a dezavan care neţinînd seama de învăţă
tralei „V. I. Lenin" înalţă barajul ce ga putere politică şi economică aparţi Bilanţul bogatelor realizări obţinute taja pe nimeni. Totodată, ele ar mintele istoriei, continuă să ac
lei mai mari hidrocentrale din ţară, la ne clasei muncitoare în alianţă cu ţă rezolva şi problema controlului, ţioneze împotriva păcii şi cola
S’ăvineşti o fabrică de fibre sintetice, în cei 12 ani ai Republicii umplu dc pentru că dezarmarea generală borării internaţionale.
la Sadu o hidrocentrală etc. Se pro şi totală permite un control ge
bucurie inimile oamenilor muncii din neral şi total. Adepţii războiului rece sînt
ţara noastră. Toate sînt realizări pe care însă din ce în ce mai ijolaţi, iar
Dezarmarea ar permite ca pentru opinia publică mondială
oamenii muncii le-au obţinut sub con sumele uriaşe cheltuite astăzi devine tot mai evident caracterul
pentru înarmare să fie utiliza
te pentru îmbunătăţirea vieţii
duc azi in ţara noastră maşini şi u- rănimea muncitoare. ducerea înţeleaptă a partidului nostru, L ' Printre strungarii de ta atelierele centrale Gurabarzd, care ] tuturor popoarelor. S-ar .crea falimentar al politicii de pe po
tilaje moderne ca strunguri, troleibuse, în opera de construire a socialismului. ţ lucrează fără rebut, se numără şi Ioan Cristiu. El îşi depă- 1 largi posibilităţi pentru acorda ziţii de forţă.
autobuse, utilaj petrolifer, motoare Conduse şi îndrumate de partid, sfa rea de sprijin ţărilor slab dez
Diesel şi electrice, tractoare şi multe turile populare, ca organe ale puterii Cea de-a 12-a aniversare a procla voltate, iar toate cuceririle ge Datoria oamenilor de stat de
altele. Astăzi multe din produsele in de stat au acumulat în anii puterii mării R. P. Romîne este îmtîmpinată niului uman ar ti puse în sluj răspundere din toate ţările, a
dustriei noastre socialiste sînt solici populare o bogată experienţă în mun de oamenii muncii din ţara noastră ba civilizaţiei şi progresului în parlamentelor şi guvernelor este
tate şi apreciate peste graniţă. ca construcţiei şi administraţiei de cu dorinţa şi hotărîrea unanimă ca în să asculte voinţa popoarelor şi
stat. Sfaturile populare au reuşit să tregii omeniri. să acţioneze cu fermi&ite pen
Făcînd bilanţul principalelor realizări obţină importante realizări, contribuind anul 1960 să realizeze la timp sarci t şeşte norma zilnică cu 20—30 la sută. Schimbările pozitive interveni tru înlăturarea piedicilor oare
ale oamenilor muncii, din acest an, în bună măsură la marile înfăptuiri nile trasate de plenara C.C. al P.M.R. te în ultima vreme în relaţiile mai stau în calea lichidării răz
plenara C.C. al P.M.R. din decem ale statului nostru pe tărîm economic, din decembrie 1959. încă de pe acum f In clişeu : Tmărul strungar Ioan Cristiu în timpul lucrului. 1 internaţionale întăresc convin boiului rece şi a înfăptuirii de
social, cultural, gospodăresc şi edili gerea noastră că dezarmarea zarmării generate şi totale.
brie 1959 a subliniat faptul c ă : tar. Cu sprijinul însufleţit al maselor J V — /ţ— V— / U.J «iul u J <— J t- J U ~J I— J v j V*-/ C-/ w-/ l G f V /w j 1V— fl t \ t' 7 u J u / u J u J u J u J t ^ W generală şi totală este pe de
de oameni ai muncii, sfaturile populare plin realizabilă. In slujba aces Acestui ţel îi sînt subordona
„Oamenii muncii au d at’ în pri au pus în valoare mare parte din bo în întreprinderi şi pe ogoare oamenii Cu planul anual îndeplinit tui înalt ţel militează cu consec te întreaga activitate pe plan
găţiile regiunii. S-a dezvoltat an de muncii şi-au exprimat hotărîrea de a venţă ţările lagărului socialist, internaţional a Republicii Popu
mele 10 luni peste plan 37.000 an în mod impetuos economia locală. muncii mai bine, mai organizat, de a toate popoarele iubitoare de lare Romîne, iniţiativele ţării
Industria locală producătoare de bu pace. In favoarea dezarmării se noastre în domeniul colaboră
tone fontă ; 77.000 tone o ţe l; nuri de larg consum a făcut progrese desfăşura o largă întrecere socialistă pronunţă numeroşi oameni de rii sale cu celelalte state, atît
importante. Dacă în anul 1949 în re şi patriotică cu obiective concrete. stat diri diferite ţări, cercuri iot pe planul relaţiilor bilaterale şi
39.000 tone laminate finite pli giunea noastră existau un număr mic Mina Lupeni In acest an, activitatea mineri mai largi ale opiniei publice regionale, oît şi în cadrul orga
de unităţi ale industriei locale, în pre Prin realizarea măreţelor obiective lor din Lupeni a fost superioară mondiale. nizaţiilor internaţionale.
ne ; 781 tone cupru; 700 trac zent ne putem mîndri cu o industrie puse de plenara C.C. al P.M.R. din In cursul zilei de ieri, minerii activităţii din anii precedenţi.
toare; 69.100 m.c. cherestea; pes locală în continuă dezvoltare, care 3-5 decembrie a.c., ţara noastră, Re de la exploatarea minieră Lu Vizită preşedintelui Consiliu Exprimând interesele funda
cuprinde peste 320 unităţi în care se publica Populară Romînă va face un peni au raportat îndeplinirea T u rn ătorii uzinei lui de Miniştri al Uniunii Repu mentale de paiete şi progres ale
te 4 milioane m.p. ţesături de produc peste 160 sortimente de bunuri nou pas pe calea construcţiei socialis sarcinilor de plan pe anul cu blicilor Sovietice Socialiste, Ni- poporului romîn, năzuinţele sale
de larg consum necesare satisfacerii te a făuririi unei vieţi din ce în ce rent. La acest succes s-a ajuns „V ictoria" kita Sergheevici Hruşciov în către o lume fără războaie, Ma
bumbac şi lin ă; peste 1,4 mili nevoilor populaţiei. Este concludent mai îmbelşugate, mai fericite. datorită întrecerii socialiste des- Statele Unite ale Americii, pre rea Adunare Naţională sprijină
faptul că faţă de anul 1951 valoarea Turnătorii uzinei „Victoria“ cum şi înţelegerile intervenite întrutotul Apelul Sovietului Su
oane bucăţi tricotaje; 552.000 producţiei globale în industria locală iăşurate între brigăzile de mi din Călan au obţinut în cinstea recent cu privire ia întîtnirile vi prem al Uniunii Republicilor
a crescut în 1959 cu peste 103 mili zilei de 30 Decembrie succese itoare ale şefilor de guverne ai Sovietice Socialiste şi deolară
perechi încălţăminte, precum oane lei. neri, introducerii tehnicii noi, de seamă în muncă. Şi de data marilor puteri clin Est şi Vest a- că Republica Populară Romînă
şi alte produse". In comparaţie cu sporirii productivităţii muncii. aceasta, în primele rînduri ale rată că tot mai mult se impune îşi va aduce întreaga contribu
Un rol important l-au avut sfaturile în viaţa internaţională metoda ţie la lupta pentru înfăptuire?
producţia anului 1938 — considerat ca populare şi în opera de transformare dezarmării generale şi totale.
socialistă a agriculturii. Sub conduce
anul cu cea mai înaltă producţie a in rea organizaţiilor de partid, sfaturile
populare au participat efectiv la mun
dustriei regimului burghezo-moşieresc ca de convingere a ţărănimii munci
toare de a păşi pe drumul belşugului
— industria noastră realizează acelaşi şi bunăstării, pe drumul agriculturii
socialiste. Datorită acestei munci în
volum de producţie într-un singur tri regiunea noaslră un număr de 81.000 întrecerii, s-au situat turnătorii
familii de ţărani muncitori s-au unit
mestru. , în cele 149 gospodării agricole colec de la sortimentele sobe şi tuburi
tive si 508 întovărăşiri agricole şi zo
însemnate succese au fost obţinute otehnice. Unităţile cooperatiste din a- Ieri/ în regiunea noastră de scurgere, care au depăşit
şi în transformarea socialistă a agri gricultura regiunii noastre cuprind o planul anual cu 17,3 şi respectiv
culturii. Viaţa satelor este acum cu suprafaţă de 225.105 ha. teren arabil,
totul alta. Robul şi pălmaşul de ieri adică 62,11 Ia sută din suprafaţa co- 25,9 la sută.
este azi stăpin pe munca şi avutul său. opera tiviza bilă a regiunii noastre.
Ţăranii colectivişti şi întovărăşiţi, care Conferinţe despre a 12-a aniversare a R.P.R.
au pornit la îndemnul partidului să-şi încă de la înfiinţarea lor, gospodă
făurească o viaţă nouă formează ma riile agricole colective au primit un Ieri, în oraşul Petroşani, Ia Uzina de reparat utilaj minier, Lucrările sesiunii
joritatea. sprijin preţios din partea sfaturilor la întreprinderea nr. 1 construcţii, la G.F.R., Combinatul carbo
populare în ce priveşte organizarea
La tot pasul în ţara noastră te în- muncii, aplicarea unei agrotehnici îna nifer Valea Jiului, Sfatul popular raional etc., au fost organizate Marii Adunări Naflosiale
tlmpină noul, viaţa îmbelşugată şi fe intate, dezvoltarea ramurilor anexe, conferinţe pe tema „A I2-a aniversare a proclamării R .P.R.“
ricită, fără teama zilei de mîine. Toa construcţia de grajduri, saivane, ate
te acestea sînt urmarea politicii ferme liere etc., în buna gospodărire a veni Conferinţele au fost expuse 'de tovarăşii Victor Bădău, Ioan Dezbaterile de marţi 29 decembrie
dusă de partidul nostru care a mers turilor şi valorificarea produselor ob Dumbravă, Ilie Tiţă, Marin Verzan şi de alţii. In total, pe oraş
cu consecvenţă pe linia marxism-leni- ţinute.
nismului, politică al cărei scop este au fost organizate în cursul zilei de ieri, 9 conferinţe pe aceas Marţi dimineaţa au continuat timp de 4 ani, cu excepţia sta A luat apoi cuvîntul tovară
continua ridicare a nivelului de trai Succese însemnate au obţinut sfa tă temă. turilor populare ale oraşelor de şul Mihai-1 Ralea, vicepreşedinte
al celor ce muncesc. turile populare şi în organizarea şi lucrările sesiunii Marii Adunări subordonare raională şi ale co al Prezidiului Marii Adunări Na
dezvoltarea comerţului local. Ca urma Şedinţa Comitetului s-a stabilit planul de muncă al Comi Naţionale a R. P. Romîne. munelor care se aleg pe timp de ţionale care a vorbit despre cea'
Oglindă fidelă a polticii partidului re în magazine se găsesc produse din executiv al Sfatului tetului executiv al Sfatului popular re 2 ani. de-a 12-a aniversare a procla
noştri! de dezvoltare a industriei şi cu abundenţă de calitate şi în sortimen gional pe primul trimestru al anului Şedinţa a tost prezidată de to mării Republicii Populare Romî
te bogate. popular regional 1960. varăşul . Constantin Pîrvulescu, Totodată mandatul sfaturilor ne.
recădere a industriei grele, este în preşedintele Marii Adunări Na populare de orice fel alese la
seşi regiunea noastră. La Hunedoara Mobiiizind masele de celăţeni la ac In oraşul Deva, a avut Ioc în cursul C arnavaleale pionierilor ţionale. . 2 martie 1958. se prelungeşte Cuvîntareâ a tost subliniată
producţia de metal a crescut în mod ţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare zilei de ieri, o şedinţă a Comitetului şi şcolarilor pînă la 3 februarie 1961, cu aplauze puternice. Deputaţii
vertiginos. De Ia furnalele mici şi ru executiv al Sfatului popular regional. In continuarea dezbaterilor a- şi invitaţii şi-au manifestat cal
dimentare, aici s-au pus în funcţiune ¦5*SRL • La şedinţă, în afara membrilor comi In oraşele Hunedoara şi Sebeş au supra proiectului bugetului de In continuarea lucrărilor sesi da aprobare pentru politica în
in anii Republicii noi furnale de marc tetului executiv, au participat preşe avut loc. în cursul zilei de ieri tradi stat al R. P. Romîne pe anul unii, deputatul Mihai Cruceanu ţeleaptă a Partidului Muncite-:
capacitate, (ţiodernizate şi mecanizate. dinţii şi secretarii sfaturilor populare ţionalele carnavale de iarnă ale pio 1960 au luat cuvîntul deputaţii : a prezentat raportul Comisiei de resc Romîn, temelia tuturor suc
Noile construcţii au făcut din Hunedoa raionale, cit şi unii şefi de secţii de nierilor şi şcolarilor. La aceste carna- Caro! Lonceăr, circumscripţia e- politică externă a Marii Adunări ceselor poporului nostru in ope
ra cel mai puternic centru siderurgic la Sfatul popular regional. vale au participai sute de pionieri şi lectorală Reşiţa, regiunea Timi Naţionale cu privire la Apelul ra de construire a socialismului
al ţării, inima de metal a patriei şcolari din localităţile amintite, frun- şoara, ministrul Industriei Grele, Sovietului Suprem al Uniunii în Republica Populară Romînă.
noastre cum în mod sugestiv o nu La primul punct âf ordine! de zi„ taşi la învăţătură şi în activitatea Constantin Sandu, circumscrip Republicilor Sovietice Socialiste
mesc poeţii. tovarăşul Ioan Gorea, secretar al Sfa obştească precum şi numeroşi invitaţi ţia electorală Băbeni-Bistriţa, adresat parlamentelor tuturor ţâ Rostind apoi cuvîntul de în
tului popular regional, a prezentat o printre care mulţi părinţi. regiunea Piteşti, Nicuiae Bădes- rilor lumii, în problema dezar chidere a sesiunii, tovarăşul
O viaţă nouă a apărut şi în Valea informare asupra modului cum au fost cu, circumscripţia electorală H o mării generale şi totale şi a dat Constantin Pîrvulescu, preşedin
Jiului. In anii Republicii au fost re duse la îndeplinire în trimestrul IV Cu această ocazie, formaţiile artisti citire proiectului declaraţiei Ma tele Marii Adunări Naţionale, a
deschise minele Vulcan, l.onea I şi II, sarcinile izvorîte din deciziile comite ce ale pionierilor şi şcolarilor din o- rezu, regiunea Piteşti, preşedin rii Adunări Naţionale a R. P. spus printre altele':
considerate de capitalişti ca „nerenta tului' executiv. Tot în cadrul şedinţei raşele Hunedoara şi Sebeş au prezen tele Comitetului de Stat pentru Romîne cu privire la acest apel.
bile“. Minerii Văii Jiului dau astăzi de comitet executiv s-a făcut o ana tat programe artistice după care AAoş construcţii, arhitectură şi siste Bugetul de stat aprobat 'de
patriei cantităţi însemnate de cărbune. liză a modului cum au fost realizate Gerilă a împărţit daruri celor mai matizare, Ştefan Nicolau, cir La dezbaterea proiectului de Marea Adunare Naţională asi
sarcinile economice pe anul 1959, şi merituoşi pionieri şi şcolari. cumscripţia electorală Brăila- declaraţie au luat cuvîntul de gură traducerea în viată a sar cu
nord, regiunea Galaţi, Ion Coz- putaţii Avram Bunaciu, minis riilor ^trasate de partid în vede-;
U zina cocsochi- L iv rări de marmură ma, circumscripţia electorală To trul Afacerilor Externe, Nicolae rea 'dezvoltării eebnomiei tării
şi piatră pi iţa, regiunea Autonomă Ma Va-su, circumscripţia electorală noastre, a' culturii naţionale şi’
tnica a C om binatu ghiară, ministrul Agriculturii, Vitan, oraşul Bucureşti, Iosii â ridicării continue a nivelului
In cursul zilei de ieri, întreprinderea Alexandru Bîrlădeanu. Hess, circumscripţia electorală de trai al oamenilor muncii.
lui sid eru rg ic din „Banpoţoc“ din Deva a expediat pe Agnita, regiunea Stalin, Maria
adresa „Centrofarm“ Timişoara, un ca Afarea Adunare Naţională a Rosetti, circumscripţia electora Pentru realizarea marilor sar
H unedoara, con mion de placaj de marmură. In acest votat apoi luarea în considerare lă Gălimăneşti, regiunea Piteşti. cini trasate de partid este ne
an, colectivul întreprinderii a furni a proiectului de lege asupra bu cesar ca în anul ce vine să se
struită in an ii pu zat însemnate cantităţi de marmură şi getului de stat pe anul 1960. Deputaţii au votat apoi în u- depună noi eforturi în vederea
piatră pentru sala Congreselor din nanimitate declaraţia Marii A- mobilizării maselor de oameni ai
terii popu lare. V e Bucureşti, Hidrocentrala „V. I. Lenin“ După discutarea şi votarea pe dunări Naţionale a R. P. Romî muncii la transpunerea în viaţă
Bicaz, secţia C.F.R. poduri Craiova articole ‘ a proiectului ' de lege, ne cu privire la Apelul Sovietu a prevederilor planului de stat
dere gen erală. etc. De asemenea, au fost livrate mari Marea Adunare Naţională a a- lui Suprem al U .R.S.S. din 31 pe anul 1960, la obţinerea de
cantităţi de marmură în Belgia, Ger doptat, prin v o t' secret, legea octombrie 1959, adresat parla
mania occidentală, Cehoslovacia, Aus pentru aprobarea bugetului de mentelor tuturor ţărilor lumii în noi succese în construirea socia
tria. stat al R. P. Romîne pe anul problema dezarmării generale şi lismului în patria noastră. Suc
1960. totale. cesele poporului nostru vor con
Despre munca cultural— stitui un însemnat aport la în
educativă Trecîndu-se apoi la următorul La următorul punct al ordinei tărirea continuă â lagărului so
punct al ordinei de zi, deputatul de zi, deputatul C-heorghe Stoi cialist, a torţelor păcii şi pro
lori, a avut loc plenara Comitetului Tudose Vasiliu, raportor al Co ca, secretarul Prezidiului Marii gresului.
orăşenesc P.M.R. Deva. Cu această o- misiei administrative a Marii A- Adunări Naţionale, a prezentat
cazie, s-a analizat modul cum s-a des dunări Naţionale, a prezentat ex proiectul de lege pentru ratifi Permiteţi-mi, dragi tovarăşi,
făşurat .munca cultural-educativă în o- punerea de motive cu privire la carea decretelor emise de Prezi să vă felicit cu ocazia împlini
raşul Deva cît şi sarcinile dc viitor modificarea articolelor 52 şi 58 diul Marii Adunări Naţionale a rii a 12 ani de la' proclamarea
ale organizaţiilor de partid din oraş din constituţia R. P. Romîne şi R. P. Romîne în perioada de la , Republicii Populare Romîne şi
în această direcţie. a dat citire proiectului de lege. 27 decembrie 1958 pînă la 26 să vă adresez cu prilejui Anului
decembrie 1959. Nou, cele mai calde urări de să
Marea Adunare Naţională a nătate. Vă doreso spor la mun
adoptat prin vot secret legea Pus la vot, proiectul de lege că.
pentru modificarea articolelor 52 a tost aprobat de Marea Adu
şi 58 din Constituţia R. P. Ro- Lucrările celei 'de-a 8-a sesi
mîne. nare Naţională. uni a Marii Adunări Naţionale
au luat apoi şţîrşiţ,:
Conform modificărilor' aduse,
sfaturile populare se aleg pe
