Page 105 - 1959-12
P. 105
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI r. 1561
întîlnire între membri ai P.S.D.G.
şi ai P.C. din Germania
BERLIN 29 (Agerpres). — tat probleme în legătură cu re
Recent a avut loc o întâlnire între zultatele Congresului P.S.D.G.
membri ai Partidului Social De de la Bad-Godesberg şi cu pro
mocrat şi Comunist la care au iectul de hotărîre al Conferinţei
luat parte 56 de activişti şi mem partidului comunist din Germa
bri ai P.S.D.G. din toate lean- nia prezentat spre examinare de
derele Germaniei occidentale Comitetul Central al P.C. din
precum şi Max Reimann, prim- Germania.
0. i! P.G.U.5. un puternic avînt în BHILAI — un simbol strălucit al secretar al C.C. al Partidului Examinarea acestor problem'
« oimenlliv ioneli din agricultura sovietic Comunist din Germania, membri a demonstrat existenţa unui
colaborării sovieto-indiene cord de principiu în aprecierea
Pi ai Biroului politic al C.C. al aotualei situaţii politice, în spe
P. C. din Germania.
MOSCOVA 29 Corespondentul Sitalo. De aceea am organizat F. Ivanov, preşedintele colho DELHI 29 (Agerpres). TASS de care popoarele indian şi so După cum se subliniază în cial în ce priveşte primejdia pe
Agerpres transm ite: Hotărîriie de pe acum 11 echipe de acest zului „Drumul leninist" din re anunţă: Intr-un articol consa vietic se bucură în egală mă comunicatul difuzat de postul de care o prezintă pentru poporul
plenarei C.C. al P.C.U.S., care gen care vc-r lucra fiecare 2.000 giunea Leningrad, vede în ma crat inaugurării ciclului complet sură. radio „Deutscher Freiheitssen- german militarismul şi politica
si-a încheiat recent lucrările, au — 3.000 hectare de pămînt şi terialele plenarei un „program al uzinei siderurgice de la Bhi- der 904", la întîlnire s-au discu- înarmării atomice, dusă de A-
determinat un puternic avînt în vor deservi cîte o fermă zooteh de luptă al oamenilor muncii lai, construite în India cu aju denauer, precum şi în ce priveş
rîndu! oamenilor muncii din a- nică. Fiecare echipă, dotată cu din agricultura sovietică". torul multilateral al Uniunii So Exploraforii sovietici au început te necesitatea luptei comune a
gricultura sovietică. Colhoznicii mijloace tehnice corespunzătoa vietice, ziarul „Hitavada“ subli construirea unei stafii complexe social-democrafilor şi comunişti
si lucrătorii din sovhozuri văd re, se ocupă de un complex de — Colhozul nostru — a de niază că Bhilai este un simbol lor.
în hotărîrile plenarei nu numai probleme : cultivarea cerealelor, clarat el — va obţine încă în al
o stea călăuzitoare, ci şi un în a plantelor tehnice, pregătirea doilea an al septenalului, la fie strălucit al colaborării sovieto- la Polul sud geografic —o—
drumător în munca de zi cu zi nutreţurilor, îngrijirea animale care 100 de hectare de terenuri
pentru ridicarea fertilităţii pă lor şi păsărilor. In colaborare, agricole 720 chintale de lapte şi indiene. , „Fafă în fată cu America11
mântului şi sporirii şeptelului, în cu specialiştii au fost întocmite 82 de chintale de carne, înde
scopul îndeplinirii înainte de hărţi tehnologice în care se pre plinind astfel prevederile sepie- Subliniind că construcţia s-a MOSCOVA 29 (Agerpres). — Sie fac pregătiri în vederea e- MOSCOVA — Corespondentul Ager
vede volumul muncii şi termene nalului pentru anul 1963. In a- TASS anunţă: După cum se tran fectuării lucrărilor de explorări pres transmite :
termen a planului septenaî. le executării tuturor lucrărilor, cest scop lărgim baza furajeră, înfăptuit într-un ritm rapid şi în smite din observatorul sud-po- seismice pentru determinarea
precum şi preţul de cost al pro extindem în special suprafaţa lar Mirnîi, grupul de explorator: grosimii gheţii continentale în Editura pentru literatura politică a
Fiecare colhoz găseşte în ma cultivată cu porumb. Planul conformitate strictă cu graficul, sovietici, care a atins la 26 de regiunea Polului sud. Se efec scos de sub tipar cartea „Faţă
duselor. Datorită mecanizării septenaî îl vom realiza în 5 ani. cembrie Potul sud geografic,' a tuează observaţii meteorologice, ţaţă cu America“, consacrată vi'
terialele plenarei drumul pe care complexe, productivitatea mun ziarul scrie în încheiere că suc început construirea unei staţii magnetice, gravimetrice şi gla- lui N. S . Hruşciov in S.U.A. C' $
Din toate republicile sosesc ştiinţifice complexe la punctul ciotogice. este scrisă de un grup de 12 ziSÎw.i
trebuie să meargă pentru. dez cii la lucrarea pămîntului şi veşti despre angajamentele pe cesul realizat în construirea u- terminus a.l traseului. şi scriitori care l-au însoţit pe N» S.
creşterea animalelor va spori cu care şi le iau colhoznicii pentru După terminarea lucrărilor Hruşciov în călătoria sa prin America.
voltarea multilaterală a gospo 30-40 la sută. Aceasta ne va zinei de la Bhilai este un succes A fost forat un puţ de explo ştiinţifice, 16 exploratori polari
permite să eliberăm din ramu anul ce vine. rare glaeiologic şi au fost efec în frunte cu Alexandr Draini- Trei capitole sînt rezervate scriso
dăriei sale obşteşti ¦— a declarat rile amintite peste 300 de col Anton Bartulis, crescător de Marele succes al tuate observaţii asupra tempe kin, şeful celei de-a 4-a expedi rilor primite cu acest prilej de N. S .
hoznici care vor putea fi folosiţi violonistului David raturii la diferite adîncimi. Se ţii sovietice în Antarctica, vor Hruşciov din partea unor cetăţeni
Sitalo, preşedintele colhozului porci din sovhozul „Katenieki" află .în curs de prelucrare pro din U .R .S.S., din ţările de democraţie
O istrah în S.U.A. bele luate în puţul de explorare pleca înapoi spre Polul geomag populară şi S.U.A.
„Lenin" din regiunea Rostov. şi Canada de 30 ni. adînciine, săpat în re
netic sud, în apropierea căruia Cartea, bogat ilustrată, are 776 de
Acesta este un colhoz mare care NEW YORK 29 (Agerpres).
TASS anunţă : De un mare suc
dispune de 37.000 hectare de ces se bucură turneul violonistu
pămînt, de ferme cu mii de vite lui sovietic David Oistrah, artist giunea staţiei ştiinţifice ameri este situată staţia sovietică Vos- pagini. Volumul a fost tipărit intr-un
cornute mari şi păsări. Noi am al poporului din U .R.S.S., în cane Amundsen-Scott. tok. | tiraj de 250.000 de exemplare.
treprins în oraşe din Canada şi
din R .SS. Letonă, distins recent Statele Unite. Timp de o lună
cu înaltul titlu de Erou al Mun
hotărît să pornim pe calea me la lucrările de construcţii, in le cii Socialiste, şi-a luat angaja de zile, David Oistrah a dat a- Cursa înarmărilor-—-grea povară In iţ ia t iv a p r e ş e d in te lu i
canizării complexe — a spus gumicultura şi pomicultură. proape 20 de concerte pe conti pentru popoarele Americii Latine s t a tu lu i C h ile
nentul american, dintre care 3 J . A le s s a n d r i
C u m a fost „prim it" regeie Belgiei mentul ca în 1960 să îngraşe concerte în Canada, în oraşele BUENOS AIRES 29 (Ager nu sînt incluse cheltuielile mi MEXIGO CITY 29 (Agerpres)
ia Leopoldville 3.000 de porci. Totodată, în ţară pres). După cum relatează zia litare prevăzute la alte capitole. După cum relatează ziarul
ia o mare amploare mişcarea 1- Montreaf, Ottawa şi Toronto, iar rul „Nacion", ţările din Ameri „Excelsior“ Jorge Alessandri,
niţiată în preajma plenarei de ca Latină cheltuiesc în fiecare Potrivit datelor O.N.U., alo preşedintele statului Chile, a a-
raionul Konstantinovka din re celelalte în S.U.A. — Ia Detroit, an în scopuri militare două mi cările pentru cheltuieli militare dresat ministrului Afacerilor Ex
giunea Stalino, de a ridica Ier prevăzute în bugetele de stat re
LEOPOLDVILLE 29 (Ager- muncitorii africani, scrie cores Chicago, Boston, Washington, liarde dolari. In această sumă prezintă în Argentina 21,5 Ia terne al Mexicului un mesaj în
pres). După cum anunţă cores pondentul, ameninţau cu pumnii
pondentul agenţiei United Press în urma maşinii regelui. Africa Philadelphia, New York şi alte
nii purtau pancarte pe care era ţi litatea fiecărui hectar de pă oraşe. . sută, în Brazilia — 29,1 la sută,
în Chile — 23,7 la sută, în Co
International, regele Baudouin scris : „Independenţă !“, „Liber mînt în aşa fel incit una dintre „M arşul păcii" continuă lumbia — 26,3 la sută, în Pa care propune convocarea unei
fi sosit la 28 decembrie în capi tate deţinuţilor politici !“, Liber cele mai importante prevederi raguay — 32,1 la sută, în Peru conferinţe pregătitoare în vede
tala congoleză după o călătorie — 21,9 la sută. rea elaborării or’dinei de zi şi
în cîteva regiuni ale coloniei bel tate lui Patrice Lumumba !“ (li ale septenalului — sporirea pe LONDRA 29 (Agerpres). Par spire ţărmul estic al Angliei. In fixării datei unei conferinţe a ţă
giene. La Leopoldville, regele Cursa înarmărilor apasă ca rilor din America Latină consa
Baudouin a fost primit cu multă der al partidului Mişcarea na întreaga ţară a producţiei de ce ticipanţii la marşul organizat în calea lor cei peste 100 de parti o povară grea asupra ţărilor crată problemelor dezarmării. In
slab dezvoltate din punct de ve mesajul său, Alessandri menţio
răceală. După cum subliniază ţională congoleză). Autorităţile reale cu 3-4 chintale Ia hectar semn de protest împotriva cursei cipanţi la marşul iniţiat de or dere economic din America La nează că guvernul chilian „este
corespondentul american, pe o coloniale au luat măsuri severe înarmărilor nucleare îşi conti ganizaţia tineretului din Shef- tină, duce la înrăutăţirea situa de .părere că această conferinţă
distanţă de cîteva mile, de la pentru securitatea' regelui. — să fie îndeplinită înainte de nuă drumul de la Liverpool field — „mişcarea pentru dezar ţiei lor financiare şi a condiţi constituie o premisă necesară
aeroport în spre oraş, nimeni nu marea nucleară“ — se bucură ilor dp viaţă a populaţiei. pentru orice altă conferinţă poli
l-a îniîmpinat pe rege. In oraş termen. . ... .. de sprijinul călduros al popu
numai la cîteva clădiri adminis De aceea, în prezent în lîeeşte
trative erau arborate drapele _,,,„......... '*••••••#i•,.¦•••«¦•••
belgiene şi congoleze.
curte ştiri «Scurte ştiri «Scurte laţiei locale. In cea de-ă treia
zi a marşului,' numărul partici
ţări se extinde mişcarea pentru tică ioteramericană, deoarece nu
panţilor a crescut de cîteva ori. dezarmare ai cărei iniţiatori sînt mai cînd vor fi soluţionate aces
Alessandri, preşedintele statului te probleme se va crea atmosfe
După cum relatează corespon MOSCOVA. — La 28 decembrie, protest împotriva hotârîrii patronilor PEKIN. — După cum relatează zia La 28 decembrie un grup de lon Chile şi Prado, preşedintele sta ra de încredere şi securitate ne
dentul, în suburbiile oraşului şi la Casa centrală a cinematografiei din de a le reduce salariile. rul „Guanminjibao", în prezent se e- donezi s-a alăturat coloanei de tului Peru. Această Iniţiativă cesară pentru prosperitatea ţă
chiar în oraş populaţia africană Moscova a fost prezentat in avanpre ditează în China peste 1.500 de ziare demonstranţi. este sprijinită de oameni de stat, rilor noastre şi pentru creşterea
l-a întîmpinat pe rege strigînd î mieră filmul documentar în culori con PEKIN. — Peste nouă milioane de şi 1.900 de reviste. In noiembrie 1959. de reprezentanţi ai diferitelor
„Independenţă !“. In multe locuri sacrat vizitei în Mexic a lui A. I. Mi- tineri muncitori din R.P. Chineză, şi-au tirajul ziarelor şi revistelor a crescut In preajma oraşului Berry,
Icoian, prim-vicepreşedinte al Consi îndeplinit sarcinile de plan înainte de respectiv cu 94 şi 43 Ia sută în com partizanii păcii au fost întîmpi-
—O— liului de Miniştri al U .R.S.S., cu pri termen. Dintre aceştia, 100 de mii paraţie cu aceeaşi perioadă a anului naţi de reprezentanţi a;i organi
şi-au îndeplinit sarcinile de plan în zaţiilor locale ale partidelor co
Nava „V ite a z" lejul inaugurării expoziţiei sovietice în că din luna septembrie, un milion în 1957. munist şi laburist, precum şi ai pături ale populaţiei din majo prestigiului continentului nos
la Colombo această ţară. luna octombrie şi 3 milioane în luna PRAOA. — Studiourile de filme ar clerului. ritatea ţărilor Americii Latine. tru".
MOSCOVA. - - Din iniţiativa unor noiembrie. In afară de aceasta, 200.000 tistice de Ia Barrandov au produs în
COLOMBO 29 (Agerpres)''. — cunoscuţi reprezentanţi ai ştiinţei şi de brigăzi de tineret şi-au îndeplinit cursul anului 1959 27 de filme, dintre D IN ŢĂ R ILE C A P IT A L IS T E
La 28 decembrie a sosit în por culturii sovietice, în Uniunea Sovie înainte de termen planul anual. «are 22 au avut ca subiect teme le
tul Colombo nava expediţionară tică a fost creată asociaţia „U .R .S.S.— TOKIO. — După cum transmite pos gate de probleme contemporane. In Ce le va aduce anul 1960? —
Canada". Preşedintele conducerii aso tul de radio Tokio, ta 20 decembrie, anul 1960. studiourile din Barrandov
„Viteaz“ a Institutului de océa ciaţiei U .R.S.S. — Canada a fost ales s-a deschis la Tokio sesiunea plenară vor produce 30 de filme. In ultimii
nologie al Academiei de Ştiinţe
a U .R.S.S., pe bordul căreia se Mihail Ţarev, artist al poporului al a parlamentului. După desfăşurarea 5 ani. producţia de filau artistice la se întreabă muncitorii japonezi
află lucrători ştiinţifici care se U.R.S.S., director al Teatrului Mic u- şedmţei plenare a celor două camere, Barrandov s-a ’ dublai
ocupă cu studierea Oceanului cademic cie stat. va fi anunţată întreruperea de Anul
TIRANA. — întreprinderile energe
Indian, în cadrul programului a- LONDRA. —’ După cum relatează Nou. Activitatea parlamentului va fi tice ale Ministerului industriei din TOKIO 29 (Agerpres). — In Pentru oarrjenii muticii din J a medie cu 12 la sută, ceea ce,
nului geolizie internaţional. corespondentul agenţiei Reuter. din reluată la sfîrşitul lunii ianuarie, du R. P. Albania, care produc 97 la sută pragul noului an, muncitorii şi ponia anul 1959 nu a fost un după cum recunosc autorităţile
Port Elisabeth (Uniunea sud-africană), pă întoarcerea primului ministru Kisi din energia electrică a ţării, şi-au în funcţionarii din Japonia îşi pun an uşor. Potrivit relatărilor pre oficiate, va provoca de aseme
Oamenii de ştiinţă sovietici muncitorii de culoare de la fabrica dp din călătoria în S.U.A. pentru semna deplinit planul anual pe anul în curs sei, în luna noiembrie a.c. preţu nea o creştere a preţurilor la
vor rămîne în Colombo o săptă conserve a firmei „Langeberg Goope- rea noului „tratat de securilate“ japo- cu 20 de zile înainte de termen. întrebarea: Ge va aduce nou a- rile au crescut cu 5 la sută faţă alte cîteva mărfuri. Autorităţile
mână şi se vor întîlni cu oameni rasie" au declarat o grevă în semn de no-american. de noiembrie 1958. intenţionează să sporească cu 7
de ştiinţă ceylonezi. nul 1960?
fxsoctxscccococoooooooooonocooooocc-cooaoooooooocxxxxxxxî xxx«occccocorr: c:cxxxx;c c ^cxîococcodc?cooocx>?x x x x x x » ooo OOOOOOCC3COOOOOOOOOOOOC2 Potrivit unor date oficiale. în la sută taxele pentru consumi
anul 1959 în ţară s-au numărat de energie electrică, precum ş
Adoptarea de către Adunarea aproximativ 10 milioane de oa să mărească preţurile la orez.
Avem în lată ultima filă a ca Creşte prestigiul international Generală a O.N.U. şi de către meni al căror venit era mai mic principalul produs alimentar
lendarului pe anul 1959. In a- organismele specializate a aces
tor rezoluţii arată cît se poate
ceste clipe nu poţi să nu arunci fărîi noastre de limpede că statul nostru pro decît minimul de trai recunos pentru populaţie.
o privire în urmă pe drumul par movează în mod activ o politică cut în mod oficial. A şaptea' par
curs. In uzine, mine, pe ogoare, Anul 1959 a fost un an în vcrnului romîn s-a bucurat şl datorită unei politici de discri realistă, acceptabilă. Numai aşa te din locuitorii capitalei Japo In consiliile municipale din
în laboratoare oamenii muncii care ideea păcii şi coexistenţei a se bucură şi astăzi de aprecie minare dusă de unele cercuri se explică susţinerea propuneri niei duc o existenţă jalnică de Tokio şi din alte oraşe este e-
fac bilanţul anului străbătut şi început să se înrădăcineze în rea opiniei publice mondiale şi din Occident), şeful delegaţiei lor ţării noastre de către m ajo senii-înfometare. xăminată problema măririi chi
constată cu mîndrie şi satisfac- conştiinţa omenirii, a început să în mod special din partea popoa R. P. Romîne, la cea de-a 14-a ritatea statelor membre în riilor. Se intenţionează, de ase
ţie că sub înţeleaptă conducere dea primele roade atît de mult relor balcanice. Înfăptuită, ea ar sesiune a Adunării Generale a O.N.U. In anul 1959 a crescut şoma menea ca în anul ce vine să se
a partidului ei clobîndesc victo aşteptate de popoare. Nu trebuie aduce o substanţială contribuţie fost ales în calitate de vicepre jul, îndeosebi în bazinele carbo mărească cu 25 la sută taxa la
rii tot mai însemnate pe drumul scăpat din vedere faptul că aici fa menţinerea păcii în această şedinte al Adunării Generale. Un alt fapt deosebit de impor nifere de pe insulele Kiusiu şi metropolitanul din Tokio.
luminos al făuririi societăţii so se simte din plin nenumăratele regiune şi în lumea întreagă tant care dovedeşte că ţara Hokkaido, unde patronii au fă
cialiste. acţiuni întreprinse în direcţia Numai atitudinea negativistă a Este o mîndrie pentru ţara noastră se afirmă ca un factor, cut concedieri în masă. Astfel, Totodată profiturile proprieta
menţinerii păcii de către guver guvernelor Greciei şi Turciei (le noastră că cea de-a 14-a sesi activ ai păcii şi colaborării in pe insula Kiusiu numărul şome rilor marilor societăţi ale ban
Acum, în pragul noului an une a A’dunării Generale a a- ternaţionale, este şi acela că în rilor .a crescut cu peste 50.000 cherilor, ale comercianţilor vor
muncitorii, ţăranii, intelectualii creşte continuu. Potrivii datelor
reflectă asupra sarcinilor pe care de oameni.
oficiale, în anul 1959 profitul
partidul le pune în faţa lor pen nul Uniunii Sovietice. O expre gate prin multe fire de carul de doptat rezoluţii şi propuneri ale prezent R. P. Romînă întreţine Ge îi aşteaptă pe oamenii marilor societăţi a crescut cu
tru anul care se deschide. Cifre relaţii economice şi culturale cu
le expuse de tovarăşul Gh. sie vie a acestei linii, care a război al N.A.T.O.) au făcut im* delegaţiei romîne într-o serie de peste 80 de state. Ţara noastră, muncii din Jajonia în anul care 16,8 la sută. Societăţile meta
Gheorghiu-Dej la plenara din avut darul să convingă milioa posibilă ţinerea conferinţei şi în probleme ca : elaborarea unui în trecut înapoiată, a ajuns în -vine ? lurgice şi-au sporit veni1uri le u.
3-5 decembrie cu privire la pla ne de oameni, a fost istorica vi făptuirea scopului ei. vast program de acţiune în ca tr-un stadiu atît de înaintat îneît medie cu 60 la sută, ^ „ c o m p a
zită a preşedintelui Consiliului drul O.N.U. pentru propăşirea S-a anunţat oficial că înce-
Creşterea prestigiului interna
nul pe anul 1960. însufleţesc de Miniştri al U .R.S.S. în Sta este capabilă să acorde sprijin pînd de la 1 ianuarie la Tokio raţie cu anul precedent, iar so
poporul nostru în drumul său tele Unite. ţional al ţării noastre şi-a găsit economică a ţărilor slab dezvol economic unui mare număr de şi Osaka taxele pentru consu cietăţile textile — chiar de două
anul acesta expresia şi în cea tate din punct de vedere econo
victorios. ţări rămase în urmă din punct
Se cuvine ca la acest sfîrşit Mergînd în mod ferm pe ace de-a 14-a sesiune a Adunării mic şi cultural, iniţierea unor de vedere industrial. Tractoarele, mul de gaze vor fi majorate în ori.
laşi drum, guvernul Republicii Generale a Organizaţiei Naţiu măsuri de cooperare internaţio
de an să facem un sumar bilanţ utilajul petrolifer produse în
şi asupra calendarului interna Populare Romîne a întreprins în nilor Unite. De-a lungul celor 3 nală în domeniul industriei pe fura noastră şi alte mărfuri in Crima sergentului american Brown
anul 1959 mai multe acţiuni me luni cît au durat dezbaterile în trolifere în aceste ţări.
ţional al ţării noastre. Fără în
doială că făcând acest bilanţ tre nite să contribuie la destinderea O.N.U., reprezentanţii poporului împreună cu delegaţia Ceho dustriale se bucură de aprecieri TOKIO (Agerpres). La 26 de wa de clica milifaristă ameri
buie să ţinem seama în primul situaţiei internaţionale, Ia con nostru au exprimat iu mod ho- slovaciei, delegaţia ţării noastre, în India, Birmania, Egipt etc. cană. In aprilie 1955 un soldat
rînd de una din cele tnai impor solidarea păcii. tărît şi convingător poziţia ţării Acum, cînd întoarcem ultima cembrie sergentul Brown din in american ucisese ţăranca Etsuko
tante trăsături ale timpului nos noastre în cele mai importante a fost coautorul rezoluţiei cu fanteria marină americană a u- Yonanine şi nu a tost pedepsit
tru — creşterea uriaşă a greu Esté cunoscută încă din 1957 probleme puse în discuţie. De cis pe ţăranca Katsu Kurane din pentru crima lui.' Acest fapt, a
tăţii ţărilor socialiste în balanţa propunerea guvernului romîn cu legaţia R. P. Romîne a avut nu privire la aplicarea consecventă filă a calendarului pe 1959, satul Km (Okinawa). Kurane spus Kamiyama, atestă că ame
internaţională, creşterea rolului privire la convocarea unei con meroase Intervenţii pe linia po a principiului reprezentării echi poporul nostru priveşte cu mîn- este mama a 6 copii. ricanii nu pun nici un preţ pe
şi prestigiului lor pe plan mon ferinţe a şefilor de guverne ale liticii de pace promovată de sta tabile a tuturor regiunilor geo drie la succesele pe care le do-
dial. Promovînd cu fermitate o ţărilor din Balcani, care să dis tul nostru. Despre creşterea pres grafice în alegerea preşedintelui viaţa locuitorilor din Okinawa.
politică activă de pace şi coexis cute problema creării în Balcani tigiului şi influenţei ţării noas Adunării Generale. De asemenea bîndeşte în toate domeniile, pre- Guvernul japonez trebuie să re
tenţă paşnică între popoare, ţă a unei zone a păcii, denucleari- tre vorbeşte chiar ri faptul că, Exprimînd indignarea în le nunţe la poziţia de pasivitate
rile socialiste cîştigă dragostea zate. Anul acesta, guvernul ţării dacă pînă acum cîţiva ani ea pe care a adoptat-o în proble
si simpatia tuturor popoarelor noastre şi-a reafirmat dorinţa în Comitetul de tutelă a O.N.U. a gătindu-se ca în anul ce urmea gătură cu acest asasinat, Mas- mele asigurării vieţii populaţiei
nici nu a fost admisă în rîndu! adoptat rezoluţia prezentată de ză să aducă contribuţii şi mai riosi Kamiyama, preşedintele li din Okinawa.
înmii. legătură cu convocarea unei ast gii locuitorilor din Okinawa do
membrilor O.N.U. (şi aceasta delegaţia R. P. Romîne privitoa . însemnate cauzei menţinerii pă miciliaţi în Japonia, a declarat
fel de eonîerinţe. Propunerea, gat- re Ia dezvoltarea învăţămîntului că acesta nu este primul caz de
primar în teritoriile neautonorr.e cii şi colaborării între popoare.
aflate sub tutela O.N.U. c. a r m e a n j samavolnicie, săvîrşit în Okina
Reda.-pa ji aduiKii'iiapa ?laiului : !tr. 6 Martie nr. t». le lrto n : 188 {189 1 75. Taxa plătită In numerar coti Imn» aprobării Direejiunll Generale I M .I R . nr. 236.320 din 6 noiembrie JUi9. - lip a n ii: întreprinderea Po ligralică „I Mat ‘ Deva
