Page 106 - 1959-12
P. 106
malsocialismului La mulţi ani, tovarăşi!PROLE'/ARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
p Anul XI Nr. 1562 J Jo i 31 d e c e m b rie 1959 4 pagini 20 bani
îcnV în regiunea noastră Cu prilejul celei de-a,
¦>000000( 12-a aniversări a
<xxxxxx>
Spectacol de gală două locomotive. Este vorba < Cu prilejul zilei de 30 De bogat program artistic dat de
de locomotivele cu seriile cembrie 1959, cea de-a 12-a a- către cadrele didactice din ora
niversare a proclamării Republi şul Petroşani.
Aseară, in sala cinemato 40.033 şi 130.545. La prima cii Populare Romîne, a avut loc
ieri, în sala cinematografului *
grafului „Filitnon Sirbu" din locomotivă s-a efectuat repa „Filimon Sîrbu" din Deva, o Tot ieri, Subfiliala S.R.S.C.
conferinţă festivă organizată de Petroşani a organizat în cadrul
Deva a avut loc un spectacol raţie capitală, iar la a doua filiala regională S.R.S.C. Universităţii populare din Pe
tri la, precum şi în celelalte cen
de gală prezentai de către reparaţie generală. După pri La conferinţă au participat tre miniere din Valea Jiului,
activişti de partid şi de stat, nu conferinţe despre însemnătatea
colectivul Teatrului de stcct de mii kilometri parcurşi, loco meroşi oameni ai muncii din în zilei de 30 Decembrie.
treprinderile şi instituţiile ora
estradă din localitate cu oca motivele s-au comportat bine, şului Deva. In seara zilei de 29 decembrie,
peste 400 de colectivişti, salari
zia celei de-a 12-a aniversări lucru ce confirmă calitatea Despre însemnătatea zilei de aţi din instituţiile comunei şi
a Republicii Populare Romîne. reparaţiilor. 30 Decembrie a conferenţiat tov. şcolari din Ilia, s-au adunat în
dr. Romulus Rusu, membru al sala cinematografului „Gheorghe
Spectacolul a cuprins o fan- La lucrările de reparaţii a Consiliului regional S.R.S.C. Doja", la festivitatea sărbătoririi
celei de a 12-a aniversări a pro
3 tezie coregrafică aranjată de celor două locomotive s-a e- După conferinţă, a urmat un clamării Republicii Populare Ro
spectacol artistic prezentat de mîne.
maestra Coca Ignat uş, o suită videnţiat. partida de la bielă teatrul de estradă din localitate.
de dansuri pădureneşti, melo condusă de tov. Sever Sâbău. Despre însemnătatea zilei de
-k 30 Decembrie a vorbit celor pre
dii de muzică uşoară, un ta Difuzori fruntaşi zenţi tov. Liviu Munteanu, se
blou de iarnă a cărui acţiune Subfiliala S.R.S.C. Petroşani, cretar al Comitetului comunal
în colaborare cu secţia de învă- de partid Ilia.
se petrece la o cabană, plu- Răsplndirea cărţii în fîndu- ţămînt şi cultură a sfatului
rite oamenilor muncii, s-a popular raional, a organizat ieri, Conferinţa a fost urmată de
guşorul etc. bucurat şi in acest an de a- în sala Teatrului de Stat din un program artistic prezentat de
Spectacolul s-a bucurat de tenţie cuvenită din partea sa Petroşani, o conferinţă despre către elevii şcolii medii din lo
lariaţilor Librăriei Noastre şi „A 12-a aniversare a proclamă calitate.
aprecierea publicului. difuzorilor voluntari din ra rii Republicii Populare Romîne".
Al doilea spectacol va avea ionul Alba. Conferinţa a fost urmată de un
loc tot la Deva, în ziua de
2 ianuarie 1960.
O răşelul copiilor Plnă ieri, în raionul Alba
au fost difuzate 9.250 de cărţi,
Parcul „Filimon Sirbuf din în valoare totală de 37.000
oraşul Deva, a trăit ieri după- lei.
am iază un eveniment sărbă
toresc. Aici s-a deschis Oră Numai în trimestrul IV, în
şelul copiilor. Întregul parc scopul popularizării celor mai
a fost frumos împodobit cu noi cărţi apărute, au fost or
lumini multicolore, iar brazii ganizate in oraşul Alba lulia
au fost împodobiţi cu jucării. 39 de ştanduri, iar In satele
raionului, 35 ştanduri de
In prima zi, în programul
Orăşelului copiilor a_ avut loc cărţi.
întlinirea cu Moş Gerilă. A
fost prezentat de asemenea şi Prinlre difuzorii voluntari,
un film de 'desene animate.
care au obţinut cele mai fru
Orăşelul copiilor va fi des
chis plnă în ziua de 6 ianua m oase rezultate in difuzarea 9
cărţii, se numără comunistul
rie. Angajamente pentru
Sirnion Cosma de la fabrica C
„Ardeleana", Victor Gherman % (Bun aestih 1960!
din comuna Tntregalde, Cor- $ anul viitor
In p arcurs de nrobă nel Cîmpianu din satul Ţelna,
Petru Frăţilă din Tăuţi şi
Traducîn’d în viaţă hotărîrile lui au realizat în cele 11 luni,
Ieri d‘ im ineaţă, din înainta alţii. M. BOLDURA plenarelor G.0. al P.M.R. din economii suplimentare în valoa La miezul nopţii sirenele fa trecut, cetăţean cinstit al Hu nicul gîrbovit de ani, va izbucni
re de peste 16 000.000 lei, iar bricilor, fluierul locomotivelor, nedoarei ! Prin forţa braţului tradiţionala urare „La mulţi
'Atelierelor C.F.R. Simerir au corespondentă noiembrie 1958 şi iulie 1959, siderurgiştii hunedoreni peste vocea crainicului vor anunţa tău şi prin agerimea minţii tale, ani 1“ gîndul tuturor oamenilor
43.000.000 > i . peste tot sosirea Anului Nou. îndrumat de partid, ai construit muncii din patria noastră se va
pornit în parcurs ‘de probă precum şi sarcinile trasate de Vesel şi prietenos, noul an 1960 0 nouă Hunedoara ; ai făcut să îndrepta spre partid — călăuzi
>oooooooooOOOOOOOOOOC VOOOOOOOOo > 00000000000 ooo oooo însufleţiţi de hotărîrile plena ne va strînge tuturor cu căldură apară pe harta patriei laminorul torul neînfricat spre fericire,
Conferinţa regională de partid, rei G.G. ăl P.M.R. din decembrie de 650 mm. de la Hunedoara, progres şi bunăstare.
Unde ne petrecem revelionul ? 1959 şi încrezători în forţele lor, mîinile şi ne va ura c u bucurie bateria carbofluid şi furnalul nr.
colectivele de muncă din unită minerii şi siderurgiştii din regi tradiţionalul' „La mulţi a n i!" 1 din Călan, funicularul Teliuc- „La mulţi ani, tovarăşi!“ —
A Odată cu venirea fiecărui An Nou, tradiţionalul revelion unea noastră, cu prilejul dezba Cu toţii îl vom primi în casele Hunedoara şi multe alte mari această tradiţională urare a de
f i capătă form e tot mai organizate. Şi în acest an, muncitorii din ţile economice de pe întinsul re terii cifrelor de plan,,şi-au luat noastre ca pe un oaspete drag agregate care vor face în anul venit astăzi expresia fericirii, a
f i fabrici şi uzine, din mine, colectiviştii şi întovărăşiţii, tineretul preţioase angajamente privind şi-i vom ura la rîndu-ne: „Fii ce vine viaţa ta şi mai îmbelşu prieteniei şi a înfrăţirii. Odată
! j din şcoli şi institute, împreună cu familiile şi prietenii, se întru- giunii noastre au obţinut în a- bine venit la noi, an 1960 ! Pace gată şi mai fericită; ai ridicat cu ea, în miez de noapte, mili
gţ nesc pentru a sărbători victoriile obţinute in muncă, pentru a ciest an succese de sea realizarea sarcinilor pe anul şi sănătate să ne-aduci, cu rod numeroase blocuri de locuit oane de pahare se vor înălţa, se
mă. Astfel, siderurgiştii hu 1960. bogat să ne încununezi munca pentru fericirea ta şi a copiilor vor ciocni, miini multe se vor
f i face planuri de viitor, pentru a ura unul altuia ani mulţi şi fe nedoreni au produs în afara pla şi strădaniile !“ pe care-i creşti în îndestulare, strînge puternic şi iarăşi, ca un
nului anual 66.000 tone cocs Hunedoara';— (cetatea de oţel a ai dat patriei metal şi cărbune ecou neîntrerupt, se va au zi:
ţ i riciţi. metalurgic (la două baterii), ...Resemnat, anul cel vechi, mai mult, ai dat rod bogat de „La mulţi ani, tovarăşi !"• „La
In regiunea noastră s-au luat din timp măsuri pentru ca 30.000 tone fontă, 34.000 tone patriei — va livra economiei na mulţumit de ceea ce omul i-a pe ogorul colectivei înfrăţite.
minereu aglomerat, 52.000 tone ţionale în anul viitor, peste pre dăruit încă din primele zile ale mulţi a n i!".
1 oamenii muncii să petreacă revelionul în cele mai bune con- oţel etc., iar minerii Văii Jiului vederile planului, 17.000 tone copilăriei şi pînă acum, va ceda Cu bucuria şi mulţumirea da
cocs, 11.000 tone fontă, 40.000 locul său noului an 1960 şi ne toriei împlinite vor sărbători A- Tuturor muncitorilor din fa
ditiuni. au extras peste plan mai mult tone oţel Martin şi electric, va spune: „Să păşiţi cu încre nul Nou furnaliştii, laminatorii, brici, uzine şi mine, tuturor co
de 100.000 tone cărbune, din 25.000 tone blumuri, ţagle şi la dere alături de el, spre bucurii cocsarii, minerii din Valea Jiului lectiviştilor, întovărăşiţilor, in
© Un număr de 600 sMerur- loriîli obţinute în munca desfă care peste 30.000 tone, cărbune minate finite pline. Minerii Văii şi mai mari, spre succese şi mai si din alte mine de pe cuprinsul telectualilor legaţi de popor, tu
gişti hunedoreni îşi vor petrece şurată pe ogoarele înfrăţite. coosificabil. Jiului s-au angajat să extragă frumoase" î regiunii, toţi muncitorii din uzi turor cetăţenilor cinstiţi din regi
revelionul în sălile clubului, tea peste planul anual 100.000 tone nele, fabricile şi întreprinderile
? De asemenea, succese impor cărbune. De asemenea, construc ...Ultima filă a calendarului noastre, colectiviştii şi întovără unea noastră, le urăm ca arm!
trului nou din localitate. Aici, la tante au fost obţinute şi în di torii siderurgişti ai Hunedoarei vechi, a fost ruptă. 365 de zile şiţii, ţăranii individuali, intelec
buna desfăşurare a revelionului Asemenea revelioane vor fi recţia reducerii preţului de cost. au hotărît să reducă termenul ne-a fost tovarăş de drum ve tualii şi ceilalţi oameni ai mun care vine să fie un an şi mai
îşi vor da concursul şi membrii organizate în majoritatea între Asa bunăoară, minerii Văii Jiu- de dare în folosinţă a celui de-al chiul şi neobositul calendar. De cii, care prin strădaniile lor au
hrigă^ji artistice de agitaţie care prinderilor şi instituţiilor din 4-lea cuptor .Martin cu 68 de la prima filă şi pînă astăzi a pus încă o cărămidă solidă la spornic, şi mai bogat, şi mai fe
regiunea noastră. zile şi a celei de-a 4-a baterii trecut un an. Un an de izbîrizi edificiul luminos al patriei noas
de cocs cu 30 de zile. şi victorii. Un an în care bucu tre socialiste. ricit. Pentru toţi, pentru ferici
au. pregătit un bogat program ria succesului nostru pe drumul
Pe măsura posibilităţilor lor, luminos pe care mergem, călău La miezul nopţii, cînd din mi rea tuturor, din toştă inima, un
ustic. Din acest program nu asemenea angajamente şi-au ziţi de partid, ne umple inimile
luat minerii din Teliuc şi Gbe- şi ne dă noii aripi pentru anii lioane de piepturi, începînd de cald şi sincer: „La mulţi a n i!"
lipsi nici pluguşorul şi nici iar, siderurgiştii din Călan, me- ce vin.
talurgiştii din Petroşani precum la copiiu! care de-abia a învă
.rprizele răvaşelor. şi alte colective din unităţile e- Fii mîndru de anul care a
conomice ale regiunii noastre. ţat să vorbească şi pînă la bu-
© La revelionul siderurgişti-
r din Călan ce se va organiza
sala clubului uzinei „Victo-
vor participa 450 munci
şi'. Şi aici, clinchetul pahare
lor va fi însoţit de melodiile so
liştilor vocali şi de cupletele ar
tiştilor amatori ai clubului uzi
nei, care s-au pregătit în acest F ilele calendarului au fost rupte * E xploatarea m inieră Lupeni şi su perioritatea m uncii in com un a pă-
scop. una cite una. T im pul a trecui, dar C om binatul sideru rgic din H u n edoa m intului au păşit cu în credere pe
@ Revel ioane deosebit de in even im en tele, fap tele, au răm as in ra au fost distin se cu ordinul „S teau a c a le a belşu g u lu i. A stfel, n u m ai in
teresante vor fi organizate şi cru state in am intire, in viaţă, in rea R epublicii P opu lare R om în e“ clasa acest an au fost hifiin ţate un num ăr
în localităţile miniere din Valea litate. Iată citeva, care au făcut ca l- a şi resp ectiv „O rdinul M uncii" c la de 87 gospodării agricole colective.
Jiului. De pildă, la revelionul bilan ţu l an u lu i 1959, in reg iu n ea n o a sa l-a ;
din Lupeni vor participa 845 stră să fie bogat': In prezen t, 81.600 fa m ilii d e ţăran i
de mineri. Din rîndul acestora, o Cu prileju l celui d e-al V -lea m uncitori din reg iu n ea n oastră sint
desigur, nu vor lipsi nici frun © P rin m unca n eobosită a harn i în cad raţi in 149 g o sp o d ă r ii a g ric o le
taşii luptei pentru a da patriei cilor constructori siderungişti din H u c o n c u r s a i 1 fo r m a ţiilo r a r tis tic e de. colectiv e şi 508 în tovărăşiri.
cît mai mult cărbune. La reve n edoara, au fost am atori, corul C om binatului siderur-
lionul din Lonea, vor participa predate com binatu ® F am iliile o a
565 de mineri, la cel din Ani- lui sideru rgic, m a m en ilor m uncii din
rele lam in or de V alea liu lu i şi Hu
oasa 855 de mineri etc. De 650 m m ., m elan jo- n ed oara au prim it
.penţionat că o parte din minerii rul oţelăriei M ar in a cest an in fo lo
Văii Jiului îşi vor petrece reve sin ţă 771 şi res
lionul la cabana Straja. Peste tin noi, cen trala d e aer com prim at,
tot, aceste revelioane vor fi sus 'Minerul Adalbert Lapşanski conduce una 'dintre brigăzile iar uzinei „V ictoria" din C ălan , b a g ic din H u n edoara a ocu pat locul III pectiv 223 apartam en te. Tot in acest Repărînd la timp instalaţiile
ţinute de bogate programe ar fruntaşe în întrecerea socialistă de la mina Lonea. El a extras teria a l l l - a carb oflu id , fu rn alu l nr. pe ţară, corul căm inului cultural din an, la C ălan a început con stru irea electrice, electr ici anul Andrei
tistice. împreună cu brigada sa aproape 2.000 tone de cărbune in afara 1, şi a lt e le ; P oian a, locu l III, iar fan fa ra din unui oraş m uncitoresc care va avea Nagy de la mina Petrila a adus
Lupeni locu l II p e ţară. Tot in 1959, 15.000 d e locu itori / o contribuţie preţioasă la reali
® Şi ceferiştii din Simetria îşi planului anual pe 1959. ® L a C om binatul sideru rgic din secţia d e învăţăm int şi cultură a S fa zarea planului anual înainte de
Pentru'anul 1960, brigada lui Lapşanski este hotărîtâ să H u n edoara, au fo st realizaţi in acest tului popu lar reg ion al, prin C asa ® L a P ricaz, colectiviştii au sărb ă termen.
organizează în acest an un fru an cei m ai ridicaţi in dici d e utilizare reg ion ală a creaţiei popu lare, a ed i torit un cen ten ar d e o s e b it: in satu l
îndeplinească planul anual înainte de ¦termen şi să obţină im din istoria sid eru rg iei rom in eşti Ia tat volum ul „F lăcări n estin se" d e Iri- lor a fost’ in au gu rai cel d e-al 100-lea IN G L IŞE U : Tovarăşul An
mos revelion. Comitetul de în fu rn ale, oţelării, lam in oare şi cocse- m ie Străuţ şi A na Ş oit / cin em atog raf sătesc din regiune. drei Nagy, verificînd un între
portante economii. rie. M ulte din secţii, au realizat a st rupător.
treprindere a avut grijă ca pen fel sarcin a d e creştere a acestor in ® In an u l 1959, in 28 d e , sate ale A ceastă su m ară en u m erare a prin
dici prevăzu tă d e C on ferin ţa reg io regiunii n oastre s-au făcu t lucrări d e c i p a le l o r f a p t e ş i e v e n im e n t e c a r e cui
tru desfăşurarea în bune condi- n ală d e partid pentru anul 1960 j electrificare. U ltim a zi a anului a avut loc in 1959 in reg iu n ea n oastră,
constituit pentru locu itorii satului nu ep u izează nici p e dep arte lista
ţiunf a revelionului să ia mă • C olectivul exploatării m iniere Luncoiul de Jo s , raionul B rad, p rile realizărilor. E le ap ar ca un nou pas.
V ulcan, pentru m erite d eo seb ite in jul unei m ari b u cu rii: au fost aprin
suri pentru pregătirea unui bo lupta cu sarcin ile de plan, a fost se prim ele becuri electrice; ca o n ou ă ch ezăşie a realizărilor vii
d ecla ra t colectiv fru n taş p e ţa ră in
gat program artistic. ram ura cărbunelui brun i • T ot m ai m u lţi'ţă ra n i m uncitori toare p e drum ul lum inos al zilelor
din satele regiunii, con vin gin du -se de n oastre,, drum ul construirii socialis
© Colectiviştii din Ilia —
m ului.
fruntaşi ai recoltelor bogate —
»Ww'W'.S W*»**VAtaXXv/..,,/'WV-v'W'
se' vor întîlni îrî noaptea de re
velion pentru a-şi sărbători vic-