Page 107 - 1959-12
P. 107
Pag. 2 / d m m m rs m F A m m u L u î Nn 156 2
P R A G U L N O U L U I A N ii ei
^j^AA/VVV^J^<V^AA/VVVSI*VN?V\ACV>A?VVVVv\ír!»/V',?V>^SA/VVVS^VSí^<^AAf'^V^AAA/V^<^/V^AA?^A/V^AAl»VVV^.•'y'^•'^ V W S ^ / W W V W W ' VAAft*/^AA^WsíWWWifVW»AWSfVVV^V> Despre Ion Petroesou, zis Deodată, a început să fîş-
Chisăliţă, am auzit vorbindu- neased apă. N-am putut-o
înd ep linirea sa rcin ilo r de plan Succese şi mai Ne sirăduim să fim se la comitetul de partid, la opri. A fost chemat Chisăliţă.
s — obiectiv principal mari în munca ia înălţimea sarcinilor ce ne revin sindicat, la direcţiunea mine L-am văzut lucrînd. Nu ţinei
al m uncii de partid instruciiv-educativă lor din Teliuc, numai cuvinte seam a că-i ud, că-i frig. Und
de laudă. Aceleaşi cuvinte era mai greu, acolo era el-
Nouă, pedago In prag de an nou gîndurile siguranţă că vom le-am aflat despre el şi în S-au instalai pompe. 36 U
gilor, partidul şi se îndreaptă fugare spre trecut mină de la ingineri, tehni ore a muncit, uitînd de m iş
!uvernul ne-au şi cu mai multă insistenţă spre fi sprijiniţi în cieni şi mineri.
Planul de stat tă a membrilor şi candidaţilor ncreclinţat o sar cele ce vor urma. Plin de roade care şi de somn. N-a vrut su
pe anul 1860 de partid, a utemiştilor şi a ce cină grea dar de şi de mari satisfacţii sufleteşti, măsura necesa Ion Petroescu e şef de e- părăsească locul pînă cînd
prevede o creşte lorlalţi muncitori; împărţirea a- nare cinste: for anul 1959 mi-a adus înaltul ti chipă la întreprinderea minie nu s-a terminat totul, pînă
re a producţiei gregatelor pe schimburi, echipe marea şi educa tlu de Erou al Muncii Socialiste, ră, îmi dă putin ră din Teliuc. Lucrează ca in
de laminate fini şi chiar pe om în scopul unei rea tinerei gene lucru pentru care mulţumesc din stalator. A devenit stimat şi
te pline cu 51 la mai bune îngrijiri şi întreţineri raţii, viitorul de toată inima partidului şi guver ţa să afirm că ^ iubit prin munca sa, prin ho- cînd minerii nu şi-au putut
NUşI sută. O contri- a acestora; organizarea unui ci miine al patriei. nului, satisfacţia îndeplinirii şi tărirea cu care a luptat pen continua munca. Şi ta sfîrşi-
ifesvvi jjyttg însemnată clu de expuneri pentru ridicarea Un sentiment de bucurie şi mîn- depăşirii sarcinilor de plan şi sarcinile de plan tru învingerea unor greutăţi tul lunii, planul a fost depă
cunoştinţelor tehnico-prolesiona- drie cuprinde pe fiecare dintre totodată mulţumită unei realizări atunci cînd i-au ieşit în cale. şii cu mult.
irca a- le a tehnicienilor, maiştrilor, şe noi cinci reuşim să răspundem remarcabile: indici de utilizare pe 1960 vor fi în- Unde e greu, acolo îl găseşti
cesiei sarcini tre filor de echipă şi muncitorilor, cu cinste acestei măreţe şi no a cuptoarelor de peste 10 tone pe Ion Petroescu. „Aşa m-a
buie s-o aducem noi, muncitorii, analizarea periodică în adună bile sarcini. pe unitatea de suprafaţă a vetre- cleplinite şi depă- ' învăţat partidul, — obişnu
tehnicienii şi inginerii laminoru rile generale a organizaţiei de lor cuptoarelor noastre.
lui de 650 mm. din Hunedoara. partid a celor mai arzătoare pro In activitatea m ea de pînă a- şite. De fapt, an ieşte să spună Ion Petroescu Dar nu numai aţii. Mineri
Organizaţia noastră de partid bleme ale producţiei; discutarea cum am căutat să depun întrea Anul 1960, pentru mine şi — să fiu în frunte". din orizontul 180 spun astăzi
şi-a fixat deci ca obiectiv prin în mod operativ în grupele de ga capacitate de muncă, între pentru colectivul din care fac gajamentul nos fără să-i întrebi }
cipal al muncii sale, mobiliza partid pe schimburi a proble gul meu elan tineresc, pentru a parte, va reprezenta un pas îna ...Nu de multă vreme la
rea tuturor forţelor pentru înde melor de care depinde bunul form a copii cu înalte trăsături inte, un pas mare. în luna de tru de depăşire a planului, vor mina centrală se defectase ta
plinirea sarcinilor de plan spori mers al producţiei. m orale şi cu frumoase deprin cembrie 1959 am realizat cel bloul nr. 1. Era miezul nop
te. în acest scop, organizaţia de deri practice. mai înalt vîrf de producţie din beşte mai bine decît aş putea-o ţii. Pe Petroescu l-au sculat — Cei care ne-au ajutat în
bază a îndrumat conducerea sec In urma măsurilor luate şl a istoria exploatării acestui agre mod deosebit să învingem
ţiei să elaboreze un plan concret aplicării în viaţă a unora din a- Doresc tuturor colegilor mei gat modern, oţelăria Martin eu face. din somn. S-a îmbrăcat în greutăţile ce s-au ivit din cau
de măsuri tehnico-organizatori- ceste măsuri prevăzute în planul ca noul an să fie încununat de nouă, situîndu-ne peste nivelul Noi, avem siguranţa că cele grabă şi-a venit. A muncit
organizaţiei de partid şi a con succese şi mai frum oase în mun de creştere al producţiei pentru fără întrerupere 24 de ore.
ce a cărui înfăptuire a început ducerii secţiei, laminorul de 650 ca instructiv-educativă şi în mun 1960. Acest lucru, cunoaşterea ce ne-am propus vom realiza şi Producţia n-a suferit... za revărsării rîului Cerna, au
încă din cursul lunii decembrie mm. a intrat încă din cursul lu ca de educare patriotică şi inter- mai profundă a funcţionării cup fost oamenii din echipa lui
a anului 1959. De asemenea, or nii decembrie 1959 în ritmul de naţionalistă a copiilor. toarelor, a procesului tehnologic, depăşi. Sîntem un colectiv omo Dar clte nu se pot spune
ganizaţia de bază, la rîndul ei, despre e l! Un duium de fap
a elaborat un plan de măsuri producţie prevăzut pentru anul Voi depune toate eforturile gen, ne-am ridicat la înălţimea te. Iată ce ne-a povestit des Ion Petroescu. Lucrînd în
politice şi organizatorice. Prin 1960. Acest fapt ne dă convin pentru a duce şi pe mai departe pre el tov. Constantin Fetic,
tre măsurile luate se num ără: gerea că vom reuşi să îndepli cu cinste la îndeplinire sarcini tehnicităţii agregatelor de care condiţiuni grele, aceştia aauiSFer î
instruirea agitatorilor cu proble nim sarcinile anuale de plan îna le ce-mi revin pentru educarea maistru m inier: pus în funcţiune pompele,
inte de termen, să realizăm şi elevilor in spiritul dragostei fa dispunem, avem în fruntea noas — Ne pregăteam pentru
me de producţie specifice locu să depăşim angajamentul luat ţă de patrie, faţă de partidul scos din adîncuri, zeci, sut
lui de muncă; organizarea de de a da peste prevederile planu nostru drag. tră o organizaţie de partid pu puşcare în orizontul nr. 4. de metri cubi de apă, asigu-
consfătuiri pe schimburi cu acti lui 10.000 tone laminate. ternică, comunişti încercaţi, lu Se executau ultimele găuri.
vul fără de partid privind pro ELENA BALANOIU rînd astfel intr-un timp destul
blema îndeplinirii pianului de Incepînd un nou an de mun cru de natură să garanteze suc de scurt locurile de muncă
producţie şi reducerea rebuturi că, comuniştii din secţia noas- învăţătoare — Şcoala medie pentru mineri.
lor ; organizarea unei agitaţii Iră vor milita tot mai activ pen cesul.
tru înfăptuirea sarcinilor încre „Decebal" Deva Şi acestea sînt doar ctieva
vizuale concrete, legată de sar Colectivul secţiei noastre este fapte...
cinile de plan şi de angajamen dinţate de partid, mobiîizînd şi hotărît ca în anul 1960 să fie
însufleţind în luptă întregul co lată "de ce la Teliuc a de
te; confecţionarea unui panou lectiv. pentru a îndeplini planul la înălţimea sarcinilor sporite venit atît de cunoscut Ion Pe
pe care să lie înscrise angaja anual şi angajamentul înainte ce-i revin. troescu zis Chisăliţă.
mentele secţiei ; grafice de ur de termen.
mărire a realizării angajamen ŞTEFAN TRIPŞA C. GHEORGHE Ş
telor şi a planului; organizarea DUMITRU FOTESCU
întrecerii socialiste pe bază de secretarul organizaţiei de bază Erou al Muncii Socialiste,
obiective concrete; intensifica P.M.R. Ia laminorul de 650 nun. maistru otelar — Hunedoara
rea muncii de educare comunis Combinatul siderurgic-Hunedoara
P entru cei ce m uncesc
Contribuim la obţinerea uno&v In anul 1959, de la Uzina de siu, lăcătuş, Ştefan Gosma fre
realizări îndrăzneţX uitiilaj minier din Petroşani au zor, L'aszlo Iulian-a şi Rozalia
fost trimişi în staţiunile balnea Muoteanu — stru-ngăriţe, ingi
Pentru înfrumuseţarea In ţara noastră se vor con sim 150 kg. exploziv, 450 bu re şi la casele de odihnă 173 de nerii Nicolae Giumăc şi Gbeor-
bieţii oamenilor mmm salariaţi ; cu 20 la sută mai ghe Resiga', funcţionara' Sabina
strui în anul 1960 obiective in căţi capse şi 200 bucăţi lemn de mulţi ca în anul 1958. Printre Bădău şi alţii.
De Anul Nou dustriale noi, producţia şi pro aceştia s-au aflat numeroşi mun
:j sînt legate ură- ductivitatea muncii vor spori, se mină. m citori, fruntaşi în producţie, ino Gei care au beneficiat de a-
>! rile şi dorinţele. vor realiza economii la preţul ceste avantaje, şi-au exprimat
:;i E o tradiţie sta de cost în valoare de peste 5 Pentru realiza- • vatori şi raţionalizatori în pro deplina lor mulţumire pentru
miliarde lei. nivelul de trai al grija pe oare partidul şi guver
tornicită, care oamenilor muncii va creşte sim rea acestor o- ducţie etc. nul nostru o poartă faţă de cei
corespunde nă ţitor. Gare va fi contribuţia ce muncesc.
zuinţei perma- mea ? împreună cu ortacii din biective am lan- |§ In staţiuni ca Herculane, So-
lente de înnoire brigada pe care o conduc ne-am ŞERBAN FRANCISC
ă bunului. angajat ca prin folosirea din sat o chemare vata, Govora, Borsec, Slănicul corespondent
plin a celor 480 minute ale zi
Dacă în treout lei de lucru, să realizăm planul la întrecerea so Moldovei, Techirghiol, Vasile
dorinţa rămânea' pentru cei mulţi anual de producţie cu două luni cialistă către toa
o himeră,' ăstăzi realizările sur de zile mai devreme', in' afară Roaită şi Eforie, şi-au petrecut
prind chiar şi cele mai îndrăz de aceasta, reducînd şi trei pos te brigăzile de
neţe dorinţe. turi de oraţerişti pe zi, vom rea niiner-i din Valea concediile tovarăşi ca Ioan Va-
liza o productivitate a muncii de Jiului. Sînt sigur
Locuinţe mai multe, Din anii copilăriei vin amin cel puţin 6 tone pe post. Ne-am că şi ele sînt animate de ace L a sfîrşit de an
mai ieftine şi mai tirile „ptuguşorului" ou urări în mai propus de asemenea, ca am eaşi dorinţă: obţinerea unor re
sunet de clopoţei şi pocnituri de plasând raţional găurile de mină zultate cît mai bune în anul 1960.
pentru puşcare şi refolosind lem
„corbaci“, pe care l-a creat nul de mină răpit, să econom i- Dînd viaţă sarcinilor ce ni In cadrul unei adunări popu cetăţenii din Dobra o constituie
le-am propus, eu şi brigada lare organizate de curînd, locu şi r Mioficarea complectă a co
poporul nostru, dînd expresie mea vom contribui la îndeplini itorii comunei Dobra au făcut rnur; ei. Prin munca voluntară a
bilanţul muncii lor pe tărim e- oamenilor, pe raza comunei s au
năzuinţelor sale de progres. rea angajamentului' de a-da cu conomic, soci al-cultural şi gos întins 28 de km. de fire radiofo
podăresc. Gu acest prilej ei au nice, iar peste 300 de cetăţeni
Anul care s-a valoare de 97.000 lei. Cheia suc Cu gîndul la „Pluguşorul" peste 15.000 tone de cărbune pe şi-au făcut instalaţii de difuzoa
încheiat, a fost cesului a fost buna organizare constatat cu satisfacţie că la a- re în casele lor. In momentul
pentru noi, con a muncii şi folosirea în mod copilăriei, cu credinţa în împli exploatare mai mult în anul cest sfîrşit de an, rezultatele de faţă, dobrenii muncesG cu
chibzuit a materialelor.. sînt dintre cele mai bune. Ast intensitate pentru terminarea cit
structorii de lo nirile pe care ni le garantează 1960, şi la reducerea preţului de fel, prin grija organelor locale, mai curînd a unui cămin cu!tu-:
cuinţe, deosebit Sîntem hotărîţi ca în noul an, zilele trecute au fost terminate ral cu o capacitate de 400 locuri.-
de important. să realizăm construcţii tot mai viaţa noastră nouă, făurită de cost al tonei de cărbune cu un ultimele lucrări de electrificare
Am avut în faţă a întregii 'comuni. De asemenea, MARIN DINCA
sarcina să rea ieftine, mai bune şi într-un timp partid, dau glas urărilor şi do leu. încă o realizare de seamă pentru corespondent
lizăm aparta scurt. Dorim o muncă mai spor
jăL ?!' mente cu o va nică, mai organizată şi să ter rinţelor mele legate de Anul c s ik i EMERIC
lifte minăm cît mai multe blocuri în Nou.
care şă se mute oamenii mun şef de brigadă ia sectorul I
cii. Vrem să lucrăm în aşa fel, Doresc ca munca noastră să
înoît să primim cît mai multe mina Vulcan
felicitări din partea locatarilor înflorească necontenit în opere
loare sub 40.000 lei, în timp noilor blocuri. Vom dezvolta sectorul zootehnic
măreţe, iar tovarăşii mei în ale al gospodăriei colective
scurt şi de calitate. PETRU KERTES
maistru constructor artei, să găsească în realizările
Mobilizaţi 'de organizaţia de la grupul nr. 1 de şantiere al
lor cele mai fericite expresii ar
partid, noi ne-am sporit efortu T.R.C.L.H. Deva
tistice prin care să contribuie la
rile în muncă. împreună cu cei Gospodăria agricolă colectivă 25 de capete. Intr-o noapte de duminica
înfrumuseţarea vieţii poporului. din satul Lăpuşnic a luat fiinţă De asemenea,
lalţi constructori cu care am lu de un an de zile. In acest timp, ferma de vaci va
ANA COLDA am obţinut rezultate frumoase ajunge în anul
crat pe şantierul blocului în toate sectoarele de activitate, viitor la 50 de Una cile una, toate ferestrele
actriţă rezultate ce se datoresc muncii capete din cele au răm as cufundate în întuneric.
I.R.E.H. din stradă Titu Maio- depuse de către colectivişti, în mai productive Mecanicul Moise Petrescu, care invitat la el acasă. Aşa se face
Teatrul de stat „Valea Jiului“ drumaţi în permanenţă de către rase. Pentru se întorsese cu soţia de la film, că trecuse de ora 11 n cjp tea
rescu din oraşul Deva, am rea Petroşani organizaţia de bază din gospo hrânirea aces se pregătise de culcare, stinse şi ei mai stăteau încă de vorb *.
dărie şi de comitetul comunal de tor animale, se lumina şi-şi depăna aminti După ce şi-a consultat ceasi
lizat economii de materiale în Spre o aefeveflafle partid. rile zilei. Tocmai aţipise, cînd Guţă le-a sp u s:
vom sem ăna cu porumb siloz 10 a auzit un ciocănit uşor in uşă.
Satele noastre mal bine cylfyraSă mai Ţinînd cont de experienţa că ha. de pe care vrem să obţinem Cine să fie ?... — Cred că s-au întors bău
pătată, in anul viitor vom mun o producţie de cel puţin 45.000 ţii din şut. Să m ergem să-i în
gospodărite In anul care a ci mai intens pentru a obţine kg. la hectar. Cînd a deschis, în faţa uşii
trecut activitatea rezultate şi mai bune. Parale! erau Petru Gută, irebăm cum au lăsat gater-
; Cetăţenii comu- voluntare pentru anul 1960, să cultural - artisti cu dezvoltarea culturilor de Pentru adăpostirea animalelor, Nu cumva să avem vreo su,
electrificăm satul Reia şi să ter că din comuna cîmp, vom dezvolta sectorul tehnician mi priză neplăcută mîine...
i nei noastre s-au minăm lucrările de electrificare noastră a obţi zootehnic. Vom mări numărul vom construi o maternitate de nier şi Nicolae
f f bucurat în acest în satele Vad şi Piclişa. De ase nut succese fru scroafelor de prăsită de la 9 ca scroafe şi o îngrâşătorie pentru Uronea, munci Explicaţiile ce
menea, ne propunem să procu moase. Echipele pete clte avem în prezent, la 100 de porci.
an de o seamă răm materialul necesar pentru de teatru ale că tor, amincloi lor care abia ie
de succese obţi construirea unui local de şcoală minului cultural, LUGREŢIA COSTA membri ai bri şiseră din şut
nute pe linia bu în satul Nataii, să construim o au făcut nume găzii de muncă patriotică din nu i-au mulţu
nei gospodăriri a remiză pentru formaţia voluntară roase deplasări în satele vecine preşedinta G.A.C. Lăpuşnic care face şi el parte. mit pe cei trei
de pompieri etc. In anul care Bîrcea Mare, Bîrcea Mică, Peş- prieteni, din
comunei. Ast- tiş, Hăşdat, Arhia şi Almaş, iar raionul Ilia — Nu te supăra tovarăşe Pe care cauză, au plecat, din nou
J t "el, prin grija sfa- vine, cu sprijinul efectiv al ce cu prilejul diferitelor concursuri trescu — a început vorba Gu la mină. Şi bine au făcut că
i t i tutui popular, pe organizate pe plan raional şi re Circumscripţia noastră — tă. Am fost acum la orizontul s-au dus. Acolo au constatat că
tăţenilor, vom căuta să gospo gional, formaţiile noastre au circumscripţie fruntaşă 180 şi nu-s geale. Dacă nu fa mai rămăsese material care în
drumurile comunei au fost tran ocupat locuri fruntaşe. cem nimic acum, mîine n-om fundase canalul de scurgerea
sportaţi şi împrăştiaţi sute de dărim cît mai bine comuna n oa Noul an, constituie pentru noi, In acest an, în oraşul Sime- avut-o de curîn’d c.u alegătorii, putea face transport. Băieţii apei. Ca urmare, apa crescuse
metri cubi de pietriş, s-au spoit colectivul artistic al căminului rta a apărut un cartier nou. Ma am stabilit ca în trag fest, dar n-au în ce încărca. şi ameninţa să inunde galeria.
faţadele caselor, s-au început lu stră. cultural „Horia“ din comuna joritatea locuinţelor din acest anul care vine să Trecuse de ora 2 cină au ter
crările de electrificare în satele Cristur, raionul Hunedoara, ’un cartier au' fost construite de că transportăm pc — Păi dacă aşa stă treaba, minat de curăţit canalul de eva
IOAN ZEICONI nou îndemn pe drumul cultura tre muncitorii ceferişti cu îm străzi, zgură, merg. cuare şi linia ferată. Cu toate a
Vad şi Piclişa etc. lizării maselor. In acest scop, prumut primit din partea statu să o împrăş- cestea, nu se simţeau obosiţi,
Pentru anul viitor noi ne pro . preşedintele comitetului executiv ne vom îndrepta privirile mai lui. Ca urmare, a luat fiinţă şi liem să plantăm Cei trei au plecat imediat la iar giridul că peste citeva ore
mult asupra orientării conţinu aici o circumscripţie electorală stîlpi pentru re mină. Problema era sim plă: va trebui să-nceapă un nou şut,
punem ca din suma de 86.700 ai sfatului popular comunal tului programelor artistice spre în care cetăţenii rni-au încredin ţeaua electrică, trebuia doar să introducă vago- nu-i necăjea deloc. Erau dimpo
lei votată în cadrul contribuţiei transformarea socialistă a satu ţat mie mandatul de deputat să facem tencu nete în subteran. De fapt, sim trivă, foarte mulţumiţi de fapta
i Toteşti — raionul Haţeg lui, antrenînd deopotrivă tinerii Fără îndoială că pentru noul an, iala şi zugrăvea plu e în principiu, pentru că lor. Fără să-şi spună cu voce
romîni şi maghiari în cadrul că 1960, noi, locatarii cartierului la exterioară a tuturor locuinţe de pus în practică e mult mai tare ceea ce gindeau, toţi ştiau
Cadre de nădejde minului cultural. Vom mări nu nou, ne propunem să facem din greu. Trei oameni să manevreze că a doua zi, brigada lor va
mărul manifestări lor cultura l-ar circumscripţia noastră, o circum lor noi. Considerăm că prin maşina de extracţie, să aducă mai raporta o acţiune dusă la
Sfîrşitul anu precum şi tuturor colectivelor tistice, vom atrage spre activi scripţie fruntaşă pe oraş. Avem vagonetele goale, să te coboare bun sfîrşit, iar ceilalţi tineri
Şcolilor din regiune să munceas tatea căminului cît mai mulţi de executat aici o seamă de lu munca tuturor cetăţenilor, cir pe puţ, e o operaţiune foarte di — Emilian Bălan, Popa M.
lui 1 9 5 9 .a coin că cu tot elanul şi priceperea în ţărani muncitori din sat. crări gospodăreşti ca amenaja ficilă. Şi totuşi, e i s-au des Ioan, Popa Constantin — pre
cis cu sfîrşitul scopul instruirii şi educării mun rea străzilor, electrificarea lor, a- cumscripţia noastră va deveni în curcat, aşa incit cei din subte cum şi toţi minerii de la secto
primului trim es citori lor-elevi, pentru a deveni VICTOR BELCliUG menajarea de zone verzi etc. ran puteau lucra mai departe rul II at minei Teliuc, vor apre
cadre de nădejde în construirea anul viitor o circumscripţie frun în condiţii bune. cia aşa cum se cuvine efortu
tru al anului socialismului în patria noastră. director al căminului cultural Intr-o consfătuire pe care am rile lor,
şcolar, trimestru taşă pe oraş. Aceasta este hotă - După ce au pus toiul la punct,
Doresc ca eforturile unite ale din comuna Cristur N. ANDRONACHE
încheiat de către muncitori lor-elevi şi ale cadrelor rirea noastră şi vom lupta pen au plecat în sat. Petrescu 'i-a
muncitorii — c- didactice din întreaga regiune
levi cu frumoase să se desfăşoare în noul an, în tru realizarea ei.
rezultate atît la condiţiile întăririi . păcii între
învăţătură cît şi în producţie. ROZALIA POPESCU
popoare’, în condiţiile unei des
Doresc ca noul an să consti deputată în Sfatul popular oră
tinderi totale pe plan interna
tuie un an rodnic în activitatea şenesc Simeria
muncitori lor-elevi şi a colectivu ţional.
lui de profesori pentru desăvîr-
POMP1LIU MUŞTEAN
şirea şi întărirea rezultatelor
birne obţinute pînă în prezent. director al Şcolii medii serale
Doresc întregului colectiv ăl Simeria
Şcolii medii serale din Si mc-ri a,
