Page 108 - 1959-12

Pir. 15B2
{Jjo, aho, d e-aici, cuvintul
$d-m i plece-n patru părţi ca vintut,
' j e - a i c i din m iez d e regiu n e
P ină-n răzleţele cătu n e /
S ă nu răm ină creastă seacă,
: zb o r d e v u ltu r s ă n - o t r e a c ă . Pină plan u -şi depăşiră.
:i vale-n drum nu se iv ească ¦
.. c a r e s ă s e - m p o t m o le a s c ă .
Şi ca un şoim să d eie roată
Z burind in reg iu n ea to a fă ,
In tot'oraşu l şi-n tot satul,
S ă du că veste la tot natul
C ă pe drum eagul cu răscruce.
U n an ingirbovit se duce,
D e-abta ducindu-şi in spin are
U n sac cit m untele d e m are,
In ca re sint în ghesu ite
A s a le !apte îm plinite.
L ' v1! z a r e în s ă v in e t e a fă r _
U n 11 v o in i c e l c a u n lu c e a f ă r /
E an u l nou şi-i m indru foarte
C a tinereţea fără m oarte.
P e unde trece prin m ulţim e
Adia vint d e p rosp eţim e.
Şi f i i n d c ă lo c u l ne, c in s t e ş t e
re m s ă - l p rim im îm p ă ră te şte .
I am făcut o ceatăm are
fiă - i iese în în tim pin are.
O fi el m indru c a păunul,
D ar şi n oi, toţi, unul şi unul.
Ş i unde-pu început băieţii
S ă ieie-n piepturi toţi năm eţii
Şi-n cîn tec v esel d e brigadă
S ă trag ă brazde prin zăp ad ă /
Nu cîte una şi ag ale,
Cu pluguri in dividu ale
Ci şap te brazde cu spor m are
P este og or fără hotare.
C a zim bru du du ie tractorul.
Aho, pornim cu p lu g u şoru ll
D eschide-ţi larg oricare poartă
C ă ceata n oastră gind bun poartă
M inaţi flă că i, porn iţi la fap tă
C ă lu m ea du pă noi aşteaptă
In drum ul nostru m unţi şi văi
S ă clocotească de H ăi, hăil,
Hai să-ncepem , bunăoară
Cu vestita H u n edoară,
S ă-i vedem sub g ean a serii
A lum inilor puzderii.
S u s ard stele ca argintul,
l o s m ai viu e labirin tu l i
Ş arje, flăcări, jerbe, torţe
Un vulcan im en s d e forţe
P este care m uncitorii
Sint aloistăpinitorU .
O am eni tari, cu zeii sem en i,
C e-m blîn zesc flăcări şi crem eni.
P lu gu l cu şap te corm an e,
Cu rotite n ăzdrăvan e,
T ot aicea, blin d ca m ielul,
Ş i-a purificat oţelul.
H ai să-i tragem cu uratul
S ă răsune C om binatul
Şi să afle pin ’ şi pruncii \ C hiuiţi
C -a prim it „O rdinul M uncii" :
C lasa-ntîi, precum se spune,
Pentru rezu ltate bune.
D aţi-i zor cu lu n gi u rale
P in’ la secţia fu rn ale,
De p e frunţi s ă ca d ă rouă
C a la secţia a doua
U nde jurnalişti d e vază
Fonta o su praveghează
C hiuiţi
V oinici flăcăi
Ş i porniţi
D e-aici. H ăi,
hăi /
Cînd se vorbeşte în genera! de o
construcţie, şi se fac aprecieri bune
uw,\p^ ca, aproape cu toţii ne gîndim
numai la cei care au executat-o, la
artinstructori. S-ar părea că numai de
val.ie depinde dacă construcţia unui bloc,
pildă, este ieftină, bună şi confor-
SI!'abilă.
Dar pînă a ajunge aici, la con-
trucţia finisată, drumul nu este sim-
lu. Mare parte din aceste probleme
înt rezolvate în cadrul colectivului de
proiectare. La tînărul institut regional
de proiectări, întregul colectiv, deşi
format din tineri arhitecţi, munceşte în­
sufleţit pentru a realiza proiecte pen­
tru construcţii de locuinţe ieftine, con­
fortabile şi bune. Paralel cu munca de
proiectare a construcţiilor, s-a trecut
aici şi la o susţinută activitate de sis­
tematizare a oraşelor regiunii noastre.
P l i i ' t â I» IU
M¦în a ţ l cu t o a t ă b u cu ria
S -aju n gem la oţelăria
S iem en s M artin nr. 1
Cu oţelari unu şi unu.
C are m ult oţel topiră
M inaţi m ăi
Cu foc. H ăi, băi !
Da -n a in te d e p o rn ire
S ă urăm la despărţire,
De pe d eal, cu ochii roată,
Pentru H unedoara to a tă :
V rednici oţelari
Cu braţele tari,
F urnalişti d ibaci
P este flăcări vraci,
B uni lam inatori,
M eşteri turnători,
C onstructori vestiţi,
C ocsari iscusiţi,
V estea vi s-a dus
Ş i în jo s şi-n sus
C ă m uncind cu spor
Pentru viitor,
P lan u l l-aţi făcut
Ş i l-aţi întrecut.
T im pul a răm as
In urm ă cu-n pas,
V echiul calen d ar
N ici n -are habar
C -a răm as-napoi
Ş i că dem ult voi
M unciţi p este plan
Pentru noul an
C are bate-n prag.
Vă urăm cu drag,
V ouă, făurari,
In dici iot m ai m ari.
T one de oţel,
P atriei inel.
O am eni năzdrăvani,
S por şi la m ulţi a n ii
M ai cu spor flăcăi
D aţi-i zor. H ăi, h ăi /
B1r a ţ e le , v o in ic e le ,
S ă pocn ească bicele,
Lenea să se lepede
S ă pornim m ai repede
P lugul m uncitorilor
D inaintea zorilor,
C ătre V alea Jiului,
P rin ţara cărbun elu i
C ătre gu ra m inelor,
Izvoru l lum inilor.
Sub n am ila m untelui,
In sinul păm intului,
O rtacii m inunilor
T aie drum cărbunilor
C a să ia să „plinele"
Ce hrăn esc uzinele.
M inaţi m ăi
H ăi, h ă i!
Ă . ştia-s harn icii m ineri,
C e sin i azi şi ce-au fost ieri 1
Ieri soboli pe sub păm int,
Azi m în dria ţării sint.
Ieri cu -am aru l scris p e frunţi,
Azi in p a lm e sfa rm ă m unţi.
Ieri b ord eie fără fum ,
D e p atron i zvîrliţi in drum ,
A stăzi case, blocuri noi
Fiindcă-n m uncă sint eroi.
C ă şi-n an u l ce s-a dus
M ari eforturi au depus
AZI VĂPREZENTĂM.
DETALIUL DE SISTEMATIZARE
AL ORAŞULUI DEVA
Prima lucrare de acest fel a fost în­
tocmită la l.R.P. pentru oraşul Deva.
De curînd, un colectiv de proiectanţi
condus de tov. arhitect Cornel Flo-
rea, a terminat detaliul de sistematiza­
re a zonei centrale a oraşului Deva.
Discutînd despre perspectiva oraşu­
lui Deva, iată ce ne-a declarat tov.
arhitect Gornel Florea, autorul deta­
liului de sistem atizare:
DRUMUL SOCIALISMULUI
D ep ă şin d in a b a ta j Ş i-am aju n s intr-o com u n ă
Indici, norm e şi tonaj. T ot cu m u n ca îm preună.
D aţi-i zor m ăi cetăţen i T r a s - a m l a g o s p o d ă r ie >,
Tam an la m ina L u p en i; S ă-i urăm d e bucurie
Sem n că-i poartă dragostea, Şi n e-am şters p e frunţi d e rouă
P atria i-a d at o „S tea" In cepin d urare n o u ă :
C lasa-ntîi, pentru efort,
C -a răzbit din ort in ort. O am en i lum inaţi,
C eata n oastră d e voinici, C olectivizaţi,
Zi m iherilor d e -a ic i: V -am venit la prag
S por la m u n că şi an i buni,
M ii d e ton e d e cărbuni. S ,ă u răm cu d r a g :
C a să scoată peste plan
Intr-o lu n ă ca-ntr-un an. V ara lan d e griu.
N alt pin ă la bria.
Ş i de-aici, flăcăi Spicul d olofan
C ătre alte văi L eg ă n a t in lan ,
S ă se plece-n jos
S ă pornim . H ăi, hăi l D e-atita prinos.
C ucuruz în alt,
A¦s t fe l c e a t a d e v o in ic i O aste la asalt
Cu lăn ci d e oţel,
A pornit p ocn in d din bici C ă trecin d prin el
Ş i su jlin d in pum ni d e g er C hiar un călăreţ,
C ă şi stelele din cer S ă nu-l m ai vedeţi.
P arc-au în gheţai d e frig, Stupii din g răd in i
Luna s-a făcu i covrig. D e m ireazm ă plini.
Nu ne-am dus departe căci, Şi p e d eal, puhoi,
T u rm ele d e oi.
C îte alb e flori,
la fă -n drum nişte b arăci M at m ulte m iori.
Ş i-am ghicit c-aici, precis M iei, cîte brinduşi,
E un şan tier deschis. A lbi şi ju cău şi.
C înd i-am zis d e Anul Nou, T oam n a prin livezi
S ă te m inunezi.
P om ii să -i priviţi
D e rod covirşiţi,
P om i d e nou altoi,
M unţii n e-au în tors e c o u : P om i săd iţi d e voi.
V oi constructorii d e azi Ia pocn iţi flă c ă i din bici
P arcă sinteţi nişte brazi j S ă ne m ai urnim d e-a ici>
P e-u n de treceţi tum ultos T ot p e drum cu lum iniş
C hipul ţării-i m ai frum os, P in ă la B a ia d e C riş
în călziţi de-acetaşi foc Şi să tragem , cum vă spun
D rept la sfat, că-i un sfat bun.
Să-i urăm noroc şi spor
Ş i p e an u l viitor.
Ia m ai daţi-i zor, feciori
V oi m u laţi m unţii din loc. S pre P oian a şi S ăsciori
V ă urăm d eci la m ulţi an i, C oruri bu n e-aicea sint
F orţe-n b raţe d e titani. L e urăm şi n oi un cint.
Ş i pornim cu m are zvon
S ă d ăm buzna-n alt raion.
Ş i ţinem drum ul cum inţi
Ila i flăcăi şi voi C ălre C eru-Băcăinţi.
T ot p e vale-n su s, în su s
S ă spunem ce-avem d e spus,
S ă su n e din m a l in m a l:
F aceţi tărăboi, hăi l In dom en iu l cultural
S ă răsune văi Vrem s ă fie m ai a d io
Ş i păduri. H ăi, C om itelu-executiv.
m p orn ii in g ra b a m are
P lugul cu şap te brăzd are
T o t p r in ţ a r in i ‘în fr ă ţ it e
Şi cim pii desţelen ite.
C ă prin ţarin i fă ră haturi
Ari un an şi nu te saturi.
H ai s-arăm cit ţine zarea
S ă crească holda ca m area
A rătură brună
Ş i săm in ţă bună,
A rătură d easă,
Săm inţă aleasă,
P lu g făcu t de m eşter fau r
S ă rodească bob de aur,
C a s ă f a c e m s a c i i s t i v ă h t,
C a-n ApoEL-'la colectiv ă,
C are-i prim a-n regiune
Cu belşu gu -i d e m inune.
A fost griu , cum nu-i aiurea.
Şi porum bul ca pădurea,
la m ai în dem n aţi flăcăi
C hiuţi, flă că i
C a la plu g pe cim p. H ăi, h ăi I
Ş i porniţi
P
H ăi, hăi /
& este cim p p este izlaz
S ă aju n gem la P ricaz, c,•?i de-u tci ia
P este deal, peste im aş
C ă-s colectiv işti fruntaşi. O răştie
T oată cea ta dru m u -l ştie.
F lăcăi
Ş i zoriţi L a o şcoală dăm n ăvală
H ăi, h ă i!
C a elev ii buni in sa lă
T CELOR CARE SE ESCHI­
C lopoţelu l cînd ră su n ă :
A răgin d brazde pe tarlale
Am trecut un d eal şi-o v ale C ea de şapte ani e bună
H ai, flăcăi, m inaţi
S ă nu-niîrziaţi.
D.' a ţ i- i c h io te v o in ic e
Şi pocn iţi virtos din bice
S ă g răb ească roibii pasu l
C ă-şi ascu t cocoşii glasu l.
Nu cum va p e cale lungă
Z iua a lb ă să n e-afu n g ă,
Teritoriul ales pentru studiu este
în centrul geometric al oraşului şi o-
De vorbă cu arhitectul feră posibilitatea de a construi pe eta­
GORNEL FLOREA pe, fără demolări masive“.
„Oraşul Deva, în viitorii ani, îşi va Care au fost criteriile ce au făcut
dubla numărul populaţiei. Avînd în ve­ să se aleagă amplasarea viitoarei ar­
tere principale a oraşului pe strada 23
dere acest lucru, Sfatul popular al ora­ August î
şului Deva, a prevăzut alocarea unor
investiţii importante pentru construc­ „Sub raportul compoziţiei, s-a ur­
ţia de locuinţe, complexe social-cultu- mărit crearea unui ansamblu cît mai
unitar, căutîndu-se a se integra în si­
rale etc. Amplasa­ tuaţia existentă pe teren. Astfel, s-a
rea acestor con­ pornit de la ideea că viitoarea stradă
strucţii într-o zonă 23 August, va trebui să devină artera
centrală a oraşului principală a oraşului deoarece ea este
Deva, care să par­ axată pe dominanta oraşului — ceta­
ticipe la înfrumuse­ tea Devei. Se preconizează ca aceasta
ţarea oraşului, iată să fie văzută pe fot parcursul viitoa­
problema ce a stat rei străzi.
în faţă la întocmi­
rea proiectului. No­ |In cealaltă parte a străzii, opusă
ua zonă centrală a cetăţii, soluţiile de proiectare propun
oraşului Deva eMe air.plasarea unui edificiu important —-
cuprinsă între actu­ cap de perspectivă — care să aibă
alul stop şi spita­ circa 8 etaje.
lul unificat, de-a
lungul străzii prin­ Noul proiect de sistematizare a cen­
cipale 23 August. trului oraşului Deva prevede rezerva­
Acum, în această rea şi a unei suprafeţe însemnate pen­
tru construcţiile social-culturale com­
parte a oraşului, plexe (magazine şi altele).
nu sînt decît clă­
diri vechi, ce nu Şi acum despre concepţia de con­
participă la ridica­ strucţie a viitoarelor blocuri de locu­
rea şi înfrumuseţa­ inţe. Blocurile vor fi amplasate în zone
rea oraşului. Avînd verzi. Se vor construi blocuri bară cu
o densitate scăzută, 4 etaje şi blocuri punct cu 6 etaje,
această porţiune a care să aibă Ia parter magazine.
oraşului scumpeşte Paralel cu celelalte studii de proiec­ iectanţi, urmărind îndeaproape reali
tare, au fost făcute şi studii de ali­
considerabil exploa­ mentare cu apă, canalizare, lermofi-'
care etc“j
tarea instalaţiilor e-
dilitare.
P ag. 3
C a să nu păţim vezi bine
O asem en ea ruşine.
H aide ceata m ea fu gară,
L a S im eria in g a fă .
C eferiştilor din tură
S ă le zicem u râ îu ră :
V ine trenul, p le a c ă trenul,
R oţile-i cin lă refrenul,
Iară cel care îl m ină
'Are m ii d e v ieţi in m in ă.
Pentru g rija cc se cere
S ă nu aibă-ntirziere,
N um ai spor şi depăşire
L a m ulţi an i cu fericire
C hiot ne-ntrerupt
D aţi unul cit cinci,
Iată, ni s-au rupt
V echile opinci, ÂNUL 1960: — Să facem cunoştinţă!...
Du-ţje tu, b ă iete MUNCITORUL FRUNTAŞ : — He-hei!... Eu fe-atn cunos­
Ş i sco a te bilete. cut cu două luni înainte, de cînd lucrez în contul tău.
în-n la D eva nu-t atita NflUL 1959 : p e ă s t a s ă n u - l
LAŞ! SA C R E A S C Ă . . .
N ici cit zvirle-un om cu bila, P.ÍDU-L LA 11AA!MUM ! . .
A stfel că pornirăm
Ş i ne pom en irăm
In oraş la D eva.
H ai să-i urăm ceva
C ă pe zi ce trece,
Ştim ce se petrece,
P iere-o casă m ică
B locu ri se ridică
; A lbe, lum inate
C a niste palate.
Nm
oi le ridicăm spre stele
N oi păşim v oioşi în ele.
Ş i prin m uncă d e brig ad ă
A sfaltăm stradă cu stradă,
F irele d e la uzină
L e in u n dă cu lum ină.
Tot pe toc
V oinici flăcăi,
C hiuiţi cu foc
H ăi, hăi /
a industria locală
H ai să-i spunem o z ic a lă :
„Cit ii lu n a, cit ii an u l,
O am enii luptă cu planul,
C inc-i harn ic şi m u n ceşte
N egreşit l-în deplin eşte“.
S ă-i urăm , volnici, să-i p lacă
Tor aşa şi ea să facă.
M inaţi m ăi
H ăi, h ă iI
Am m ai zice şi-am m ai spune
C ă sin i m u lte lucruri bune,
F apte noi necunoscute
Tot d e noi cu d rag făcute,
Sint şi u nele m ai rele R AVA Ş E
S ă ne răfu im cu ele
D aţi-le voi cu picioru l,
N oi porn im cu plu g uşorul,
C ă ne prinde aurora Ieri spre seară Moş Gerilă Deocamdată-nghiţiţi gluma,
Hazul, vine mai... napoi.
Ş i v ă zicem tuturora Tatn-nesam îmi intră-n casă
S ă n e fie cu iertare Şi numai ce-1 văd că-şi lasă
VEAZĂ DE LA SERVICIU :
C ă n-am fo sl la fiecare Sacul jos. Ce sac ? Movilă !
Cînd e vorba de ispravă,
A m sării din d e a l in v ale „Vrei, nu vrei ţi-! las matale Suferă de... lene gravă.
Cînd e vorba de vreo primă,
Şi ne-am rătăcit p e cale, Că-s grăbit de nu-mi văd capul Sănătatea li-e... sublimă.
D ar la an u l care vine I-al de fiind, deşartă sacul,
CHIULANGIILOR :
Dă-le cui găseşti cu cale".
V om ura cu m ult m ai bine La treabă
N-au grabă.
Nu v ă am ăriţi cu gindul, Bucuros de-nsărcinare La casă
Se-ndeasă
C ă la toţi v ă vin e rîndul, Am făcut, pe-această bază,
CELUI CARE FACE RE­
C lnd v a fi s ă porn im iarăşi. Un tabel, precum urmează,
BUTURI >
L A M U L Ţ I .LV/, I U B I Ţ I T O V A R Ă Ş I I Ce şl cît la fiecare:
T. FILIMON Se-nţelege, bunăseamă, Parcă-ţi vine
Că cei harnici iau catrene, Să-l prinzi bine
Şi să-l scuturi
Cei ce au însă metehne, De... rebuturi.
Cîte-o simplă... epigramă. UNUI CEUBUGAR:
FRUNTAŞILOR : Ban cu ban mereu se adună
Şi din resturi mici de... rest,
Gîţiva Indici tehnico-economid ai Un drapai ce nu se dă Intr-o zi, ce-i drept, nu bună,
Pentru faptele mărunte, Va obţine un... arest
proiectului de sistematizare a detaliu­ La muncă şi la paradă
lui oraşului Deva, va complecta cele Să şi-l poarte că-s în frunte.
de mai sus. Ce ne puteţi spune despre
aceasta ?
( INOVATORULUI :
„In primul rînd, proiectul a fost în­
tocmit avîndu-se în vedere reducerea Prin noi forme, procedee,
la maximum a preţului de cost, a evi- Cheltuieli imense-acoperi.
tării demolărilor masive şi a posibi­ Dacă-ţi dăm noi o idee,
lităţii realizării lor pe etape. Suprafa­ Mai rămîne s-o... descoperi.
ţa pe care se întinde detaliul şi sis­ CODAŞILOR ;
tematizarea este de 12,75 ha. Aici au
fost propuse a se construi 1.352 apar­ Fiindcă tot vă place numa
tamente. Să rămîneţi de convoi,
In prima etapă de realizare a pro­
iectului de sistematizare 1960-1961, ur­
mează a se construi aproximativ 300
apartamente. Astfel, se va crea posi­
bilitatea de cazare pentru circa 1.200
persoane, iar celor 14 familii care vor
intra în zona de demolări din prima
etapă, li se vor asigura apartamente
confortabile şi moderne“.
Şi acum cîteva consideraţii despre
munca colectivului de proiectare:
„Pătrunşi de importanţa realizării
proiectului de sistematizare de detaliu
a oraşului Deva, am căutat să rea­
lizăm un proiect de calitate, cu o
plastică unitară a întregii compoziţii.
De asemenea, în urma unui studiu a-
profundat, am căutat să folosim în
proiectare ultimele realizări ale tehni­
cii arhitectonice şi constructive, astfel
îneît să dăm un aspect arhitectural
modern oraşului Deva. Conducerea
l.R.P. a fost permanent alături de pro­
zarea şi elaborarea unui proiect de
călitate, asigurînd baza materială şi
tehnică necesară.
Detaliul de sistematizare a zonei
centrale a oraşului Deva este un pro­
iect complex, la care îşi vor aduce a-
portul toate atelierele de specialitate
din cadrul l.R.P.
Tradus în viaţă, detaliul de sistema­
tizare va da oraşului Deva un aspect
nou, la un nivel artistic şi arhitectu­
ral înalt.
V. FURIR