Page 109 - 1959-12
P. 109
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1562
BtSflţBE JuXUmdüe ş & jsL • jaM gggg lggjjMjHHMBB
Schimb de mesaje între stirs
l S. Hruşciov şi j. Nehru
MOSCOVA 3l> (Agerpres.) — ), Nehru. înţelege bine ce uriaşă
TASS anunţă : Ziarele sovietice, însemnătate o au pentru popo
clin 30 decembrie publică mesa rul indian primele succese în in
jele schimbate între Nikita Hruş dustrializarea şi întărirea inde
ciov şi Jawaharla! Nehru, in le pendenţei economice.
gătură cu terminarea construc Subliniind că pe şantierul u- S a rc in ile tin eretu lu i ia în ceputul unui nou deceniu Manifestări peste hotare în cinstea aniversarii
ţiei întregului ciclu metalurgic zinei de la Bhilai s-a stabilit proclamării Republicii Populare Romîne
de la uzina metalurgică de la o atmosferă de activitate comu Mesajul de Anulal
Bhilai. nă în deplină armonie a specia
liştilor indieni şi sovietici, N.S. BUDAPESTA 30 (Agerpres). niază mesajul — este să facă U .R .S.S. cinstea celei de-a 12-a aniver
Poporul sovietic care a stră Hruşciov îşi exprimă convinge — Secretariatul Federaţiei Mon- totul pentru lichidarea perico sări a proclamării R. P. Romîne
bătut o cale îndelungată în lupta rea că în cursul colaborării vi diade a Tineretului Democrat a lului atomic şi războaielor colo Moscova 30 Corespondentul la sediul Uniunii Scriitorilor din
itoare economice şi tehnice so- Agerpres anunţă : Cu prilejul R.P.D. Coreeană a avut loc o
pentru transtormarea patri vieto-indiene, spiritul creator şi celei de-a 12-a aniversări a pro seară literară închinată literatu
ei sale dintr-o ţară agrară in al colaborării care a iuaf naş clamării Republicii Populare Ro rii romîne. Poetul Tang Sa-Cian
tr-o putere cu o industrie bine tere pe şantierul de la Bhilai va mîne, în presa sovietică au apă a prezentat o expunere despre li
dezvoltată, se spune în mesajul rut articole mareînd această teratura romînă după care au
adresat de N. S. Hruşciov lui dată memorabilă din viaţa popo fost recitate poezii ale poeţilor
rului romîn. romîni contemporani.
—o— lua o dezvoltare multilaterală. publicat un mesaj de Anul Nou niale, să lupte pentru lichidarea bao" scrie despre lupta poporu
Ziarul „Izvestia" a publicat R. P . CHINEZA lui romîn pentru abolirea mo
Fixarea datei In mesajul său de salut pri adresat tineretului din lumea în colonialismului, pentru ca viaţa articolul tovarăşului Ion Gheor- narhiei, luptă cape a culminat
conferinţei mul ministru al Indiei, lawahar- treagă. In mesaj se subliniază să devină mai plăcută şi mai ghe Maurer, preşedintele Prezi PEKIN 30 Corespondentul A- cu istoricul act de la 30 Decem
lal Nehru subliniază însemnăta succesele obţinute de tineri în îmbelşugată“. diului Marii Adunări Naţionale gerpres anunţă : Ziarele chineze brie 1947 al proclamării Repu
tea producerii de laminate la u- anul 1959 şi se adresează cu un a R. P. Romîne consacrat suc au publicat articole omagiale cu blicii Populare. In ziarul „) <a-
zina de la Bhilai. Succesul a- aipel către .tinerii de pretutindeni —o— ceselor poporului romîn în con prilejul celei de-a 12-a aniver gunbao" scriitorul romîn Geo
strucţia socialismului. sări a Republicii Populare Ro
la nivel înalt cestui mare început, se spune să se unească în cursul anului Trei noi comploturi mîne. Sub titlul „Republica Bogza semnează articolul intitu
în mesaj, reprezintă nu numai viitor în lupta pentru pace, antiguvernam entale Scriitorul Dan Deşiiu a publi Populară Romînă păşeşte îna lat „Tinereţea Bucureştiului".
MOSCOVA 30 (Agerpres). — un jalon în progresul industrial coexistenţă paşnică a celor două d e sc o p e rite în Cuba cat în „Pravda" un articol con inte", ziarul „Guaminjibao"
TASS anunţă : La 30 decembrie al Indiei ci este de asemenea un sisteme mondiale, pentru dezar sacrat zilei de 30 Decembrie. Zi subliniază importanţa actului de R. P. POLONA
Andrei Gromîko, ministrul Afa simbol al colaborării specialişti marea generală şi totală, împo HAVANA 30 (Agerpres) A- arul „Trud" publică un articol la 30 Decembrie 1947 şi succe
cerilor Externe al U .R.S.S., a lor sovietici şi indieni pe care triva colonialismului şi în lupta genţia Associated Press, refe- intitulat „Înfloreşte patria mea“ VARŞOVIA 30 Coresponda/
înmuiat ambasadorilor S.U.A., pentru fericirea popoarelor. rmdu-se la ziarul cuban „Revo- semnat de Florea Neaeşu, re sele obţinute de poporul romîn tul Agerpres anunţă : In z ; ' e
o salutăm cu căldură. dactor şef al ziarului „Munca". de 28 şi 30 Decembrie ej.c. pos
în cei 12 ani de ia proclamarea turile de radio şi televiziune din
Marii Britanii şi Franţei scriso Noi contăm cu încredere pe In mesaj se arată că tinere hjcion" anunţă că autorităţile R.P.D, COREEANĂ Varşovia au transmis programe
Republicii Populare. Ziarul ti închinate celei de-a 12-a ani
rile adresate de N. S. Hruşciov colaborarea economică şi tehni tul, împreună cu întreaga ome militare cubane au descoperit PHENIAN 30 (Agerpres). In versări a proclamării R. P. Ro
trei comploturi împotriva guver neretului chinez „Chungocinien- mîne. Cu acest prilej au fost
preşedintelui S.U.A., D. Eisen că sovieto-indiană în îndeplini nire aşteaptă cu ardoare con nului revoluţionar al primului prezentate realizări ale poporu
hower, primului ministru al Ma rea măreţei sarcini pe care ferinţa la nivel înalt care poate ministru Fidel Castro şi au a- lui romîn în anii puterii populare.
rii Britanii, Macmillan, şi pre ne-am asumat-o în construcţia şi trebuie să ocntribuie la lichi re s tn t peste 40 de contrarevolu Au fost de asemenea transmise
şedintelui Franţei, De Gaulle. darea războiului re'de. cîntece şi jocuri populare rornî-
neşti. La televiziune a fost pre
In aceste scrisori se comunică unei Indii noi, scrie Jawaharla! „Sarcina tineretului la' începu ţionari.
zentat un film romînesc de scurt
că guvernul sovietic a acceptat Nehru. .. !-«. . tul unui noU deceniu — subli- Participanţii la comploturi metraj.
convocarea conferinţei la nivel sînt acuzaţi de faptul că au u-
înalt a celor patru puteri la 10 Banchet In cinstea specialiştilor din ţările neltit acţiuni teroriste cu scopul
mai 1060 la Paris. de a provoca dezordini în ţară
In prezent se poate releva cu socialiste care lucrează In R. P. Chineză şi că au pregătit atentate îm
satisfac 'e, se arată în scrisorile potriva membrilor guvernului
adresate de N. S. Hruşciov, că PEKIN 30 ( Agerpres). După allé ţări socialiste frăţeşti, r.are cuban. -<5-<®SS-
în urma consultărilor reciproce cum transmite agenţia China lucrează In China. — o— Temperatură scăzută Ia Leopoldville. ma
dintre guvernele celor patru pu Nouă, la 29 decembrie, Consiliul Luind cuvîntul la banchelul C re ş te re a r a d io a c t iv it ă ţ ii
teri s-a ajuns la o înţelegere de de Stat al R. P. Chineze a o fe care s-a desfăşurat intr-o atm os
finitivă asupra datei şi locului rit un banchet cu prilejul Anu feră de cordialitate şi prietenie, în S . V . A .
convocării conferinţei la nivel lui Nou in cinstea specialiştilor Cen I, locţiitor al premierului WASHINGTON 30 (Ager Regele Baudouin a fost alteţei i s-a deschis uşa capi Capitala Leopoldville a oferit
sovietici şi a specialiştilor din Consiliului de Stat al R. V. Chi pres). — După cum transmite
înalt. primit Ia Leopoldville tonată a avionului. Regele a înălţimii sale Baudouin rever
•TSH- neze, a exprimat profunda recu agenţia UPI, serviciul sanitar foarte rece (Ziarele). făcut ciţiva paşi spre ieşire şi sul manifestaţiei de la Stanley?
noştinţă tuturor specialiştilor din
S C U R T E ŞTIR! ţările socialiste frăţeşti care lu a! S.U.A. a anunţat că nivelul La Bruxelles s-a înregistrat a zimbit mulţumit. Aeroportul viile. De la aeroport, coloana,
crează in China şi i-a felicitat de stronţiu 90 din majoritatea
fluviilor şi lacurilor S.U.A. a o temperatură normală a lunii era scăldat in razele soarelui, de maşini a străbătut, multe
ULAN DATOR. — La 29 de mană au trecut 1.424 de cetăţeni călduros cu prilejul Anului Nou. atins un punct periculos. Ulti decembrie, ba chiar mai scă iar in faţă i se întindea o ma străzi şi cartiere. Regele s-a
Cen I, a subliniat că succe mele măsurări au arătat că în zută decit cea obişnuită. Asu re de capete. Singurul lucru aşteptat la o m anifestaţie de
cembrie, la Ulan Bator, în aju vest-germani. sele obţinute de poporul chinez multe locuri nivelul de stronţiu pra oraşului, dar mai cu sea care l-a surprins deocam dată supunere din partea localnicilor.
se datorează in cea mai mare 90 s-a apropiat de 80 micromi-
nul Anului Nou 1960, a fost dat BONN. — In legătură cu parte ajutorului frăţesc al Uniu crocurie pe litru, ceea ce este mă asupra palatului regat, s-a a fost faptul că aceste capete Se afla doar In capitală. Spre
în exploatare înainte de termen creşterea scumpetei în Germa
combinatul de morărit — unul nia occidentală, ia o amploare abătut un curent foarte rece. nu erau plecate. A mai avut surprinderea sa însă, pe străzi
din cele mai mari obiective ale tot mai mare lupta oamenilor nii Sovietice şi al celorlalte ţări considerat limita maximă posi Regele, personal s-a alarmat citeva clipe răgaz pentru a re- a întîlnit sfidarea întruchipată.
planului de trei ani a R. P. Mon muncii pentru majorarea sala socialiste. bilă. > şi a cerut consilierilor să ia flecta asupra informaţiilor, pri- Kilometri întregi, el n-a fost
gole — construit cu ajutorul ma riilor. Potrivit relatărilor presei, -im- măsuri de pregătire In vederea mite ta Bruxelles despre „cu- îriilmpinat de nimeni. Doar
terial, tehnic şi financiar al U- sindicatul minerilor a declarat unei ierni grele. Chiar a doua rentul din Africa!'. Cină a p ă pereţii clădirilor îi vorbeau răs
niunii Sovietice. Luptele din O m a n zi, domnul De Schyver, minis şit însă pe prima scară, mul p ic a t: „Independenţă!” , „Li
PARIS. — După cum relatea în legătură cu creşterea costului tru coldniilor şi un consilier de ţimea a început demonstraţia bertate pentru C on g o!".
ză agenţia France Presse, în
curînd între 5 firme ale Franţei,- vieţii rezilierea începînd de la CAIRO 30 (Agerpres). — Re Partizanii din Omatt,-se spune la institutul... meteorologic au de „simpatie" faţă de rege şi Maiestatea sa şi-a dat seama
R.F.G., Italiei, Belgiei, şi Olan 31 ianuarie a anului viitor a prezentanţa imamului Omanului în declaraţie, au ' aruncat în aer anunţat alteţa că într-adevăf, colonialism. Interpretul a tra d e a c e a s t ă 'd a tă c ă c lim a - d e
dei va fi semnat un acord cu contractelor tarifare pentru la Cairo a dat publicităţii o de un depozit englez de muniţii din este vorba de un val puternic dus a lte fe i: „Manifestă inima la Leopotdville influenţează pu
privire la producerea în comun 54.000 de mineri din Saar. Sin claraţie în care se spune că for Farak. Se semnalează morţi şi rece ce se abate asupra capita caldă a negrilor'... Regele a ternic asupra celei din Belgia.
ţele rezistenţei populare din O- lei, şi, culmea, curentul vine cerut protocolului să sisteze Marile manifestaţii ale negri
dicatul cere majorarea salariilor tocm ai din Africa. Se înţelege orice ceremonial. După ce co- l_or _d_in C__o_n_g_o__a_u_ ecou in rin-
sub conducerea N.A.T.O. a ra minerilor. man au efectuat cîteva operaţi răniţi în rîndul militarilor en că regele a fost cuprins d e mi- Ioana de turisme a ]pornit, ma- dut muncitorilor din Bruxelles
chetei „Heck“. Potrivit relatări uni împotriva trupelor colonia glezi care asigurau paza depo
lor agenţiei, Statele Unite vor ; WASHINGTON. - Comitetul liste din regiunea oraşului Fa- zitului. rare. Este absolut explicabil, nifesiaţia de „simpatia'' s-a în- şi Liâge, Charleroi şi Anvers.
acorda ajutor tehnic în produce Prezidenţial de anchetă privind rak.
rea acestei rachete. conflictul din industria oţelului Cum, adică, tocmai din Africa fetit în aşa măsură, incit poli Probabil că regele a înţeles
din S.U.A. a terminat audierea Inundaţii în Spania să vină frigul ? f Este un fe ţia a fo s i nevoiiă să recurgă că a sosit însfîrşit tim.pul să
BERLIN. •In Republica De delegaţilor celor două părţi. In nomen rar. Ba, dacă am lua-o ta gaze lacrimogene, jeturi de se acorde congolezilor indepen
mocrată Germană continuă să zilele următoare, comitetul va după clima continentului ne
treacă locuitori din Germania' redacta raportul. După cum gru, este inexplicabil. De a- apă şi bite de cauciuc. denţă şi libertatea de a trăi
occidentală. După cum trănsrni- transmite agenţia France Pres ceea, regele a luat Hotărîrea
te agenţia ADN, în ultimele zile se, Taylor, preşedintele comite NEW YORK 30 (Agerpres). treruptă comunicaţia", a pierit de a întreprinde o călătorie în M aiestatea s-a consolat cu fără jugul belgian. Dacă n-a
la punctele de înregistrare ale tului, a declarat că sindicatul —- Potrivit relatărilor agenţiei ur. mare număr de vite, au fost Africa, în Congo. Şi a plecat.
refugiaţilor au sosit 717 per şi comoaniile industriale se gă United Press International, în izolate numeroase localităţi. Clnd a aterizat la Stanleyville, ghidul că a fost o m anifestare înţeles încă acest lucru, îl va
Spania, în provincia Leon şi în*
Numărul victimelor inundaţiei izolată. ~ f pricepe desigur.
Călătoria a continuat însă. G- ARMEAN
soane 'din R.F.G. In cursul săp sesc mai departe ca oricînd de tr-o serie de provincii învecinate a ajuns la 12 persoane.
tă m â n i trecute în R. D. Ger realizarea unui acord. „ , în urma inundaţiilor a fost în*
CXXXXX>OOCOOC4X5ÖC»iXX3GCXXXXXXXXX>UXX^XXXXX>OOOC>OOOOCX)a XXXXXXXXXXXX>OC»GOOaOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOCC cyjO COÜ O (X2000(XXXX>CO O (XXXXXXXXX>O CXXXKXX»O O O O CG?O O OO O O O OCO OO O O O OCO OCXXX30CO COO O CCCO i
Curios. Anul, o noţiune de ANUL IN TERN A ŢIO N A L 1959 Externe aî ctelor patru mari pu tOeăză — detăŞăt— ’cancelarul
timp atît de precisă, este privit teri, la care au participau pentru Adenauer, înrăit duşman a li.„
în mod diferit de către oameni, prilma dată, reprezentanţii celor ţetegenii între popoare. Nume
în raport, în primul rî-nd cu pro
fesia pe care o au. E un fa-pt două state germane, la 10 ia roase evenimente au confirmat
cunoscut de către toţi oamenii
muncii din regiunea noastră că nu trebuie şi nu putem uita că şi cea de răspuns pe care o va nuarie, guvernul sovietic a dat luorul acesta, îndeosebi lucrările
numeroşi mineri din Valea Jiu tace în U .R.S.S. preşedintele publicităţii proiectul Tratatului recentei conferinţe occidentale la'
lui lucrează de mult în contul Scurte însemnă! i retrospectiveanul 1959 a tost anul celor două Eisenhower în primăvara anu de pace cu Germania — ambele nivel înalt şi recenta sesiune a
deceniului al şaselea al veacu lui viitor sînt evenimente care aioe&te evenimente dovedind în Consiliiului N.A.T.O. O politică
lui al XX-lea, că unii oţelari rachete sovietice, care au încon lirea ei pe orbită în jurul Soa losire în scopuri paşnice a tor depăşesc cu mult graniţa geo mod grăitor eforturile susţinute
hunedoreni au sărbătorit Anul jurat sau aselenizat Luna, a is relui. ca planetă artificială. A grafică a celor două state. E pe care Uniunea Sovietică le contrarie Spiritului vremii au pro
Nou 1960 cu citeva săptămâni toricei vizite a lui N. S. Hruş fost o izbîndă istorică, care va tei nucleare. vorba, după cum se ştie, de depune pentru rezolvarea realis movat în unele probleme şi gu
în urmă. Şi am putea continua ciov în Statele Unite ale Ame- iigura la loc de cinste în toate Uniunea Sovietică, cel mai pu tă şi echitabilă a problemei ger verne oa alcelea ale Greciei şi
cu multe exemple această listă... ricii, a aprobării primului sep- analele ştiinţifice privind cuce C-u fiecare an cîştigă tot mai ternic stat al sistemului socia mane şi a Berlinului occidental, Turciei, oare au acceptat ca pe
curioasă. Peste toaie aceste ex tenal sovietic, a primelor suc rirea cosmosului. Confirmând a- mult teren politica coexistenţei care-şi aşteaptă soluţionarea de teritoriile acestor ţări să se in
cepţii însă, un fapt e cert, şţ el cese ale marelui popor sovietic paşnice şi a colaborării interna list, şi Statele Unite, cel mai mai bine de 14 ani. Pentru pri staleze ram,pe americane pentru
nu poate fi contestat de către prieten pe drumul făuririi visu ceastă realizare şi înlrecîndu-sc ţionale, devenită la ordinea zilei puternic stat capitalist, state ca ma dată în acest an, sesiunea lansarea rachetelor. In unele
nimeni. Este anul calendaristic, lui de aur al omenirii — socie pe ei înşişi intr-un domeniu în în etapa actuală. Faptul semni re au de spus un cuvînt greu O.N.U. şi-a încheiat lucrările cu ţări se duce o campanie siste
tatea comunistă. ficativ remarcat anul acesta este în problemele păcii şi securi un bilanţ pozitiv, adoptîndu-se, matică de persecutare a eleme-
care începe la 1 ianuarie şi se care oamenii de ştiinţă ameri acela că şi guvernele occiden tăţii mondiale. De aceea, apare printre aţele, un proiect de re felor democratice (M . Glezos —
încheie la 31 decembrie. Priviţi cani înregistrează doar... eşecuri, tale au început, sub presiunea evident faptul că o mai mare zoluţie sovieto-american care a Grecia', partizanii păcii — R.F.
prin această prismă, anii se „re Intr-adevăr, un bilanţ pozitiv, oamenii sovietici au obţinut la opiniei publice dim ţările respec apropiere a celor două state, o întrunit unanimitatea voturilor, Germană etc.) înăbuşindu-se
marcă“ mai întotdeauna printr-un rod al luptei neobosite a popoa 14 septembrie o nouă victorie mai bună înţelegere între ele fapt neconsemnat pînă astăzi în astfel lupta maselor populare
eveniment deosebit, printr-o ac relor ţărilor socialiste în frunte ştiinţifică de însemnătate epoca tive, să adopte o atitudine mai duce, implicit, la o pace trai lucrările acestui mare tor inter pentru drepturi politice, pentru
ţiune importanţă care, de cele cu Uniunea Sovietică, a opiniei lă. La această dată, după cum realistă, mai lucidă în unele pro nică mondială, la o înţelegere naţional. Nu putem omite, de libertăţi democratice. Toate a-
mai multe ori, e determinantă bleme internaţionale, să vină în şi colaborare mai rodnică între asemenea, importantele propu cestea arată că forţele păcii din
în ce priveşte soarta omenirii, publice mondiale iubitoare de vă amintiţi, după un zbor care întâmpinarea cerinţelor maselor cele două sisteme mondiale, în neri sovietice privind dezarma lumea întreagă, în fruntea că
a popoarelor. tre toate statele. Iată de ce opi rea totală şi genefală, privite cu rora se află puternicul lagăr al
pace pe calea realizării coexis a durat doar două zile, în Lună largi populare. Numai astfel se nia publică mondială, popoarele satisfacţie de popoarele lumii,
Acum, în pragul Anului Nou pot explica unele evenimente ca care constituie o nouă şi eloc ţărilor socialiste, trebuie să lupte
1960, ne întrebăm, fireşte, ce tenţei paşni-ce — cerinţă impe a aselenizat primul obiect pă vizita tovarăşilor A. I. Mikoian lumii au salutat cu mare satis ventă dovaidă că atît guvernul în viitor pentru consolidarea
!ie-a adus anul 1959, care sini rioasă şi vitală a zilelor noas mântesc, conteinerul celei de-a şi Frol Kozlov în Statele Unite, facţie călătoria lui Nikita Ser- cit şi poporul sovietic sînt sin
principalele evenimente petrecu tre. Odată mai mult, ştiinţa so doua rachete sovietice lansate în a lui A. Mikoian în Mexic, a gheevici Hruşciov în Statele cer interesaţi în realizarea unei succeselor obţinute, pentru în
te în,decursul lui, care este eve lui Flarold Macmitlan în Uniu Unite, roadele acesteia, conside- păc:i_ trainice şi durabile, pentru frângerea adepţilor războiului, a
nimentul anului ? Iată o serie de vietică şi-a dovedit în acest an direcţia satelitului Pămîntului. nea Sovietică şi, cea mai im rîndu-Ie ca deosebit de _utile oa războiul să fie înlăturat pen
întrebări legitime, pe care şi superioritatea sa, specialiştii din Aşadar, primii astronauţi care portantă — istorica vizită a lui pentru cauza păcii mondiale. tru totdeauna din viaţa popoa acelora care doresc noi distru
le-au pus, neîndoielnic, cititorii marea ţară a constructorilor co vor poposi în Lună vor întîtni N. S. Hruşciov în Statele Unite, Vizita lui N. S. Hruşciov în relor. geri uriaşe.
noştri, şi la care vom încerca munismului făcînd încă un pas acolo fanionul cu stema sovieti la invitaţia preşedintelui Eisen- Franţa şi a preşedintelui Italiei
să răspundem în raidurile de grandios spre cucerirea spaţiu că — simbol al unei victorii de hower. Toate evenimentele a- în Uniuneia Sovietică, care vor Evenimentele, faptele, acţiuni Anul 1960 în care păşim so
lui cosmic. La 2 ianuarie 1959 prestigiu a constructorilor şi oa- mlntite mai sus reflectă în mod le amintite mai sus sînt con anunţă de pe acum anul unor
faţă. — cadou de pace şi progres tă ' menilor de ştiinţă din Uniunea grăitor destinderea care îşi face avea loc în primele luni ale anu cludente în ceea ce priveşte tră importante evenimente politice
loc în arena internaţională, tin- lui viitor, sînt premise importan sătură esenţială a anului 1959: (printre 'altele conferinţa la ni
Putem spune, că anul ce se cut omenirii întregi — Uniunea Sovietică. Şi pentru a încheia zînd să devină o trăsătură esen te pentru o continuă destindere o tendinţă mal pronunţată spre vel înalt a reprezentanţilor ma
încheie azi a fost oarecum deo ţială a timpului nostru. în relaţiile internaţionale, deş colaborarea internaţională, spre rilor puteri) oare p"ot consolida
sebit de cei precedenţi, prin fap- Sovietică lansează pentru prima acest capitol (să-i spunem „teh ii ndore care s-a conturat evident politica de coexistenţă pâişnică. atmosfera actuală, caracterizată
tul că pe răbojul lui s-au încrus Vizita preşedintelui Consiliu în prezent şi pe care popoarele Cu toate acestea e necesar să printr-o destindere internaţiona
tat unele date care nu vor pu dată o rachetă care, scăpînd de nic“), vom mai .aminti de o altă lui de Miniştri al U .R.S.S. în o dore-sc şi măi mult în anuil amintim că, în ciuda spiritului lă. Trebuie să luptăm cu toate
tea ti uitate niciodată. Vor tre Statele Unite, prima de acest pe care-1 inaugurăm. vremii, mai sînt forţe cărora nu forţele pentru a susţine şi spri
ce decenii, veacuri şi anul 1959 forţa de atracţie a Pămîntului, realizare a ştiinţei sovietice —¦ fol din istoria relaţiilor sovieto- le este pe plac pacea şi colabo jini politica' de pace, colaborare
va fi menţionat ca o etapă ho- americane, are o mare însem In acest scurt bilanţ al anului internaţională şi coexsitenţă paş
devine prima planetă artificială lansarea la apă a spărgătorului nătate pentru momentul politic internaţional 1959, deşi concis, nică, să condamnăm ou toată tă
tărîtoare în unele domenii im a sistemului nostru solar. Fap de gheaţă atomic „Lenin“, care ria politica „războiului rece“, ' a
actual, spiritul -înţelegerii care trebuie să amintim şi de alte eve reîn armărilor. Iată o sarcină im
portante de activitate — politi tul e cu atît mai semnificativ cu a trecut cu succes primele pro nimente importările pe calea,
ce, ştiinţifice, economice. Căci. cît ea a fost făurită şi creată be ale „examenului“, urmînd
de mintea şi mâinile acelora care ca în viitorul apropiat să despi
tot pentru prima dată au creat
ce gheaţa Oceanului îngheţat,
o societate istorică fără exploa croind noi drumuri maritime, noi
tare, în care oamenii, liberi şi căi pentru cercetări ştiinţifice
independenţi, îşi pun în folosul
societăţii munca lor creatoare. într-un şir întreg de domenii. a caracterizat tratativele de la
Zile în şir omenirea a urmărit Această importantă izbîndă a oa Câmp David caracterizînd înlr-o
cu răsuflarea întretăiată zborul menilor sovietici constituie o do-' tot mai mare măsură evenimen destinderii şi colaborării inter rarea, care se tac. luntre şi punte portantă pentru fiecare om cin
triumfal al rachetei în spatiile vadă elocventă a politicii de tele ulterioare. Trebuie să subli naţionale. La Geneva a avut loc dcar, doar vor împiedică des stit. M. CONSTANTIN
siderale, spre Soare, apoi stabi pace a Uniunii Sovietice de io- niem faptul că această vizită ca conferinţa miniştrilor Afacerilor tinderea. In fruntea lor se si* •
Redacţia şi admlnWi aţia ziarului: str. 6 Atartie nr. 9. le ie to n ; 188 1 189 j 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale V. T.T.R. nr. 216.B20 din *1 noiembrie riJlŞ. Tiparul: Întreprinderea P o lig rafică „1 Alai” — Deva