Page 11 - 1959-12
P. 11
Nr. 1538 M E ffîit so® rA E im m m Pag. 3
¦B» .• • • v . i. ¦; ;¦ n, TELEGRAME EXTERNE
..." sector XXaQaOQQQQOQQOOQQOC&COQOOOQQoGGÔÇQQCiaaaOOOO!;
Toate brigăzile din C o m ite tu l E conom ic al O.ÍNLU. a a d o p ta t
r e z o lu jia in ifs a tä d e R. P. Română
cu planul
în acest an, minerii de Ia Pe- precedentă. Ce schimbări s-au semenea preocupări ale conduce- NEW YORK 1 (Agerpres). ferinţă a statelor arabe în pro
Corespondenţă specială: La 30 blema petrolului de la Djedda
trila au livrat economiei noas- petrecut în condiţiile de lucru rii sectorului, noiembrie, Comitetul Economic (Arabia Saudită).
tre naţionale 24.000 tone de căr- ale brigăzii? In primul rînd Un sprijin mult mai mare
bune energetic peste prevederile trebuie amintită trecerea la o primesc acum brigăzile de mi- nr. 2 al O.N.U. a încheiat dez Delegatul U .R.S.S., G. P. Ar-
planului, situîndu-se astfel în nouă tîşie, unde posibilităţile de nieri din partea mecanicilor sec- baterile în problema dezvoltării kadiev, a arătat că rezoluţia a-
primele rînduri ale întrecerii pe aprovizionare sînt mult mai bu- torului. Aceştia fac reviziile la industriei de petro! din ţările doptată este una din cele mai
bazinul carbonifer Valea Jiului, ne. Lucrările miniere de acces timp şi îrţ buhe cpndiţiuni, iar slab dezvoltate. Comitetul a a- importante acţiuni ale Comite
doptat proiectul de rezoluţie al tului Economic a! Adunării Ge
O contribuţie de mare preţ Ia *a abatajul acestei brigăzi au brigăzile ny mţ\i trebuie să piar- Romîniei, Cehoslovaciei, Alba nerale în folosul ţărilor slab
niei şi Uruguayului privitor la dezvoltate posesoare de petrof,
obţinerCa acestui succes a adu- pnse, în ansamblu, la punct, dă timp aşteptîndu-j., ,
s-o colectivul* sect'orul.u.i . .II.I — în timpul cînd s-a executat a- Toate aceste măsuri au dus lă
unul din sectoarele de bază ale îndeplinirea şi depăşirea de că dezvoltarea industriei petrolife Adoptarea acestui proiect de
minei. Numai în luna noiem Din experienţa tre toate brigăzile Rectorului a re a ţărilor slab dezvoltate, cu rezoluţie oglindeşte largul spri
brie, din abatajele acestui sec sarcinilor de plan. De asemenea,'
54 voturi pentru, nici un vot jin de care s-a bucurat iniţia
tor au fost extrase peste 3.000 colectivelor fruntaşe s-a reuşit să se obţină o viteză contra şi două abţineri (Suedia, tiva ţării noastre într-un dome
medie de înaintări la' abataje de Danemarca). O serie de delega niu de importanţă vitală pentru
tone de cărbune în plus faţă de ţii, printre care ale Cubei, Gua- un mare număr de ţări.
temalei şi Argentinei, care au
sarcinile de plan. Tot în ace peste 100 metri .liniari pe- lu n ă .. fost absente de Ia vot, au ce După ce în cursul dezbateri
rut ulterior ca în procesul ver lor delegaţii occidentali, în spe
laşi timp, a fost realizat un ran- tacarea noii îîşii. Transportul Colectivul sectorului III s-a bal să fie înscrisă menţiunea cial ai S.U.A. şi Angliei, au în
că votul lor ar fi fost pozitiv.
dament de două tone de cărbu- lemnului s-a făcut în conditiuni angajat, ca pînă Ia sîîrşitu! anu- cercat să conteste competenţa
La explicaţiile date în legătu
ne pe post. Rezultatele obţinute normale. lui acesta să extragă peste plan O.N.U.- şi posibilitatea ei de ac
situează colectivul sectorului III La sporul de producţie ăl bri 5.000 tone de cărbune. Pîriă ţiune în acest domeniu, cu oca
în fruntea tuturor sectoarelor găzii Iui Grigore Marcu a con acum, acest angajament a >fost
productive din Valea Jiului. tribuit şl întărirea asistenţei teh depăşit cu mai mult de 1.000 to zia vbtului ei s-au raliat pozi
nice. Conducerea sectorului a ne de cărbune, evidenţiindu-se
Ce a stat la baza succeselor ţinut seama că brigada are ne- în mod deosebit brigăzile mine ră cu votul, delegaţiile Indiei ţiei adoptate de marea majori
obţinute de către acest harnic voie de ajutor tehnic şi de a- rilor Grigore Marcu, Chiriţă
colectiv ? ceea a fost încredinţată upuia şi Cubei au subliniat ne.cesita- tate a membrilor comitetului.
Epache,Nicolae. Kando^ Ioan
In consfătuirile de producţie tea pentru ţările slab dezvolta Adoptarea rezoluţiei celor 4
organizate pe sector şi cu pri- dintre tehnicienii buni ai secto- -iurca ?>altele.Pînă Ia încheie- te ca această importantă proble ţări asigură continuarea activi
lejul schimbului de experienţă ruîui, pentru a primi pn sprijin reaanului,realizările acestui
cu sectorul II de la aceeaşi calificat. Rezultatele acestor mă- sectorvor îi desigur C. MATEESCU mă să continue a fi în atenţia tăţii O.N.U. în domeniul măsu
mină, colectivul sectorului III a suri sînt cît se poate de bune. Adunării Generale. Delegatul rilor pentru sprijinirea dezvoltă
învăţat că sprijinirea brigăzilor Brigada minerului Grigore Mar- Irakului a arătat că a votat rii industriei de petrol a ţărilor
de mineri prin toate mijloacele cu se numără în prezent prin- In preajma ternii pentru rezoluţia iniţiată de R.P. slab dezvoltate şi reprezintă un
ce stau ia dispoziţie (îmbunată- tre brigăzile fruntaşe ale ex-
Romînă deoarece aceasta se re important pas pe calea apropie
ţirea transportului, întărirea a- ploatării Petrila. In luna noiem- Prin halele grupului
sistenţei tehnice etc.), constituie brie, de exemplu, membrii aces- feră Ia o serie de probleme care rii O.N.U. de realizarea sarci
principala cale de creştere a pro- tei brigăzi au extras din’ abata- preocupă ţările arabe şi care au nilor sale în sprijinirea dezvol
d e l a m i n o a r e - P e ş t i şducţiei şi productivităţii muncii, jul lor mai mult de 500 tone de fost examinate şi la recenta con tării economice a acestor ţări.
de ridicare a sectorului la ni- cărbune peste plan. Randamen-
-S3Z-
velul realizărilor obţinute de co- tul realizat depăşeşte 7 tone căr- „Iama a sosit“. Aşa spunem cuptoarelor adînci. Aici, bate la
lectivele sectoarelor fruntaşe din bune pe post. fiecare. Şi cum ani putea spune ochi faptul că unul dih pereţi Seku Ture a părăsit Cehoslovacia
Valea Jiului. Măsurile luate în întărirea unor brigăzi mai altfel, cînd în fiecare dim.inea- este descoperit. Despre acest lu- Secţii fruntaşe
această direcţie în sectorul III slabe cu muncitori calificaţi, în- ţă, ieşind din casă. totul ne ă- oru însă nu se pomenelşte nimic PRAQA 1 (Agerpres). CE- ţesc. Delegaţia a vizitat R. Ce
TEI<A ainunţă: La 1 decem hoslovacă la invitaţia preşedin
n-au rămas fără rezultate. Iată treţinerea galeriilor de transport, pare învăluit într-un -strat alb .jn planul de măsuri.^ Şi nici La cooperativa „Munca fnouă" brie a părăsit Republica Ceho telui Republicii, Antonin Novot
slovacă preşedintele Republicii
un exemplu. Brigada de mineri asigurarea iluminatului electric de brumă ? Aceasta, afiaraU. LC.STH.-ul se pare că nu vrea \diru A lha ..UdiQ*r întrecerea din şi al guvernului Guineei Seku ny-
condusă de Grigore Marcu a la toate abatajele, armarea lo- Ture şi persoanele oare îl înso- La plecare, pe aeroport, An
obţinut într-o lună rezultate curilor de muncă conform mo- Să vedem buletinul meteoro: să spună nimic.' c . - :u v '• tre seci ii, este in plin ' avînt.
mult superioare faţă de luna nografiei de armare sînt de a- logic şi în haţele. grupului de tonin Novotny şi Seku Ture a,u
1aminoare Peştiş, — Combin^* Pentru că tot sîntem la» oup- Astfel, colectivhT secţiei tîmplă- resitit cuvîntări.
toare -adinei, •să-..vorbim ceva şt rie, în cursul lunii n o ie m b r i e
tul siderurgic Hunedoara — un- despre, conduct^ de. .apă potabi- şi-a realizat, planul în propor-
Deputaţii ia sfat cu alegătorii de „totul a. fost prevăzut din lă, D-eşj „prinsă în pla'iţuil pre- 1ţie de '125 la su tă,'cel al sec-
timp“ şi s-a întocmit în acest găti.rilor de iarnă-, tot jn ai aş-, i ţieV geamuri im proporţie de 175 FIDEL CASTRO : „R evofufia din Cuba
nu poale fi învinsă ti
scop chiar şi un plan de mă- teaptă . să fie . izolată. Ace la sută-, al secţiei de confecţio
De la ultimele alegeri de de- tat însă, oa în cadrul întîlniri- suri ou termene precise, şi res laşi lucru se poate .«pu nat l(izu şi m ăţuri,. d,e .140 şi,
putaţi în sfaturile populare şi lor să facă deputaţilor şi unele ponsabilităţi pe oameni. ne şi despre conducta de a.pă ¦respectiv, 145 la -sută.
pînă în prezent, în centrul muu- recomandări privind munca de Halele sînt mari şi .spaţioa industrială de la depozitul ţn-, S-au 'evidenţiat, ih mod deo HAVANA 1 (Agerpres). In- poate reveni puterea mariloi
se, luminozitatea lor este .asi termediar,. Ambele lucrări re-; sebit tovarăşii Saibin Negriiţ,
citoresc Cugir s-au înfăptuit o viitor. Astfel, ei' au propus de- gurată conform cerinţelor nor Rozatia Backai-, .!'Kainac losif, tr-o cuvîntare rostită în faţa a moşieri. Fidel Castro s-a referi'
vin spre executare grupului de
Şeamă de lucruri bune. Fără putaţilor ca împreună cu sfa- peste 400.000 de' participanţi la în cuvinte aspre la. acţiunile
melor de tehnica securităţii prin şantiere I.C.S.H.-Peştiş,-, Dar Sam oilâ Lazăr si ZainfiralDrîm-
îndoială că în această direc- tul popular să studieze posibili- un miting popular în piaţa din reacţionarilor din ţară care î-n-
ţie un merit îl au şi deputaţii, ţările pentru deschiderea în co- numeroase geamuri', care însă cînd ,. . i . t ! băreanu. . ¦ ,> Santiago, primul ministru Fidel cearcă în fel şi chip să semeni
Acest luoru a ieşit la iveală şi lonie a unui centru de desfă în perioada actiială m.ai oferă: In h a la laminorului de 650 I ; B. MARI A Castro a declarat că „Revoluţia' confuzie pentru a netezi tere-
cu ocazia întîinirilor pe care cere a legumelor şi fructelor, şi posibilităţi de ventilaţie, iar nun., agregatele ..noi, moderne, v: !- T .' PETRU din Cuba. nţr. poate fi învinsă şi nul' în vederea unei contrarevo
mai tîrziu poate, de pul yerizare oferă ochiului o privelişte plă-
deputaţii le-au avut cu alegă- De asemenea, ei au cerut spriji- a zăpezii. Conform planului, la , cută. Dar frigul, şi •- mai *ates oi regimdl instaurat prin' revolu- Iuţii.
torii din localitate. nul deputaţilor pentru mărirea La cămin,«! cultural ţie se va menţine la putere prin \n încheierea cuvîntării sale
Prin munca ce au depus-o, capacităţii ’sălilor de clasă de 1 octombrie, ar fi trebuit să 'curentul, 'te fac să siringi pal ; In vederea festivaluhii bienal forţa poporului“. primul ministru al Cubei a che
nu mai existe nici un geam spart. tonul şi să-ţii acoperi urechile. ; „L L. C aragiale“, echipa de
deputaţii Ca-ndin Luţescu, Ioan ]a şcoala de 7 ani din localita- Dar ce folos? Nici astăzi n-a De ce oare nu se poate sta co Vorbitorul a subliniat c.ă gu mat pe muncitori şi ţărani si
sosit geamgiul solicitat de la mod într-o hală,nouă ? Răspun teatru a căminului cultural din
Rusu, Teodor Braga^ şi alţii, te. Deputaţii amintiţi m ai’ sus secţia edil-social din combinat. sul este sim plu: curentul este comuna Pianu de Sus, raionul vernul său nu varipeeta nici o fie vigilenţi şi să apere cuceri
Pînă ce conducerea secţiei res provocat de lipsa uşilor de la Sebeş, pregăteşte piesa „Tîrgul
şi-au atras stima şi încrederea s-au angajat cu acest prilej, că pective se va gîndi să-l trimită, cele două mari intrări în h a lă : clipă lupta împotriva •monopo ri-le revoluţiei împotriva „mane
'inimilor" de Tiberiu Vornicii.
tuturor cetăţenilor. Ei s-au în- vor faC€ {ot ce ,e stă în tin. Printre artiştii amatori care lurilor străine.a. căror domina vreior -desfăşurate de monopolu
5gderirjeiat işni• p-înetr,rmeţa,i•nneenretaa dezoenxetil,nor- ţa pr entru realizarea . l,ucrră„ril1or1 ţie nu va mai reveni niciodată rile străine şi de Qla-sele privi
verzi din colonia muncitoreas- _ProPuse- urmează ca laminatorii să se est şi' Vest. Povestea uşilor în participă, cu regularitate la re în această ţară, aşa 'cum nu mai legiate".
descurce cum vor putea. să, este cu cînteC. Ea a fost dis petiţii se numără tinerii Anuţa
că, de amenajarea unor solare cutată şi de .către conducerile Panta, Lia Teodoresou, Lia Stoi - SS3-
In halele marelui, grup de la I.O.S.H. şi fiiliailei IPROMET ca, Dumitra Teodorescu, Ion
pentru copiii muncitorilor etc. Pregăiiri peniru minoare, printre agregate se Demisia mmisirului de război ai S.U.A.
Un mare merit îl au aceşti de iarnă
putaţi şi în ceea ce priveşte a- numără şi macaralele pod-ru- Hunedoara încă de acum 3 Sinea, Sirhion Seflea şi Ioan WASHINGTON (Agerpres). din Cincinatti, statul Ohio, ca
menajarea unor străzi din loca lant. Şi pentru ele s-a prevăzut luni, fără a se ajunge^ însă la Lă 1 decembrie, Casa Albă a re fabrică săpunuri şi cosmeti
¦Totna. f anunţat demisia lui Neil Mc E l ce.
roy, ministrul de război al
litate. Cu ocazia întîinirilor, a-, Conducerea uzinei „Victoria“ din Că- ceva în planul de m ăsuri: o a -. vreo soluţie. In ultimă instan- O activitate rodnică se des S.U.A. Mc Elroy a declarat că Preşedintele Eisenhower a
intenţionează să reintre în aia-4 numit în postul de ministru de
legătorii au scos în evidenţă lan a luat din timp măsurile necesare binele lor să fie închise corn- fă, s-a stabilit să se trimită la făşoară şi in. sala de lectură a ceri ca preşedinte al marii so război pe Thomas Gates, mi
cietăţi „Procter and Gajinble“ nistru adjunct la acelaşi depar
faptul că, datorită iniţiativei şi pentru ca procesul de producţie să se plect şi în plus, să fie prevă- IPROMET BuoureşU o adresă, ; bibliotecii. Numeroşi tineri vin
tament, şi fost ministru al ma
acţiunii deputaţilor, drumul desfăşoare în mod normal şi în zute cu radiatoare. Zicem „să pentru caacesta să elaboreze aici pentru a citi sau a împru rinei.
„dintre vii“, drumul din satul timpul iernii. La secţiile furnale, semi- fie“, pentru că pînă în prezent, proiectul uşilor. Urmează apoi muta diferite cărţi. Tot. aici se
Mugeşti, strada Tăului şi altele cocs şi turnătorie s-au luat m ăsuri de la macaraua de la depozitul des- să se facă formele de finanţare organizează recenzii, seri lite
au fost reparate. Numai pe dru asigurare a locurilor de muncă cu m a coperit nil s-a făcut nimic (deşi, şi doar la sfîrşit să şe execute rare, conferinţe etc.
aici s-ar simţi nevoia cel mai şi uşile. Conducerea grupului
mul „dintre vii", s-au transpor terii prime necesare. La secţiile tur LIA IOSIF
tat, prin munca voluntară a ce nătorie, curăţătorie şi m ontaj, au fost mult), şi e puţin probabil că de lam-inoare Peştiş speră că
tăţenilor, 255 m.c. piatră, rea- reparate geamurile şi uşile. se va mai face ceva. Cauza ? odată cu sosirea... primăverii, , rm tifin r»p
lizîndu-se astfel o economie la Conducerea uzinei ă mai luat m ă Macarauaaparţine oţelăriei .uşile vor fi la-locul lor. (Oare ( ? Jfft,.PMiJiasK/A.MvJlm ?JsL IP IUIBS IL II C 1 Y % Y IE
bugetul sfatului popular de suri şi. pentru aprovizionarea cantinei .Martin nr. 2.Deci, este „copil »conducerea I.C.S.H. şi filialaL . n
4.788 lei. De asemenea, prin cu alimente, legume şi zarzavaturi. De pierdut printre străini“. I-nst-a- IPROMET Hunedoara nu pot
repararea drumului din satul asemenea, s-a procurat combustibilul larea radiatoarelor, va fi rezol- şjăsi o soluţie nVai urgentă?), ,4 DECEM BRIE 1959
...Şi pînă cînd toate aicesleâ ? !
Mugeşti, pe o lungime de 546 necesar atît cantinei cît şi dormitoa vată de asemenea, cînd... va, so PROGRAMUL I : 6,45 Salut
si niehelfna de Ia depozitul cen C. GHEORGHE voios de pionier; 7,30 Buchet
im, s-a realizat o economie de relor comune. tral al combinatului. . !de melodii; •8,30 Melodii popu
•Să ne oprirri puţin şi' în hala la re ;, 10, 10- Muzică de oameră
4.368 lei. GHEORGHE SPERIOSU
Cetăţenii din Cugir'nu au'ui- corespondent '
de Paul ţ Constaintimesiou ; 10,30 EX EC U TĂ ÎN A T E L IE R U L
Calendarul lucrărilor agricole / gaBtaFBanraM itr Traista cu poveşti: •J.Vînătorul ^&BLÂNÂR1E(
pu straie'de arama“ — poveste
4 DECEM BRIE 1959 / !populară 11,03 Teatru la mi-
pe luna decembrie D EVA : Omui ou pantalonii crofon: Studioul actorului ama- Â cu fie, de 'A
sourti; ALBA IU L IA : Surori--' to r .pretemtă: «„Intr-o gară mi • /t • $
P
le ; BRAD":» Făta 'di.ru Kîey'îi Iţ Pa‘‘ scenariu radiofonic de ÎvtdkôjZ de
In cîmp de licheni şi se vor strînge cuiburile Jjj y jg LIA : Vrăjitoarea.; O RĂ ŞTIE: P ™ Tarchdă'; 12,25 Suite ro-
de omizi. Se continuă arăturile, să Jrrrîneişti 'pentru fanfară; 13.05
Dacă timpul permite, se continuă a- patul pomilor în jur şi încorporarea conhnuă aratul printre rîndurile Săgeata albastră ; Pe' Donul li !Concert-'sirhfonic ; Î4,00 „Viaţa
plicarea îngrăşăm intelor de bază şi se îngrăşămintelor organo-chimice. Pomii îngropate, după ce mal întîi n iştit; .H aţeg: Pentru 100.000 nouă -a.i satului" — program de
efectuează arăturile adînci ds toamnă. tineri se vor apăra de rozătoare prin de m ărpi; HUNEDOARA: O jrinleee şi jocuri'; 16,15 Vor
Se continuă arăturile de desţelenire învelirea ' tulpinelor. Aceste apărători s"au adm inistrat îngrăşăm inte. Pentru întîmplare extraordinară; P E
în fîneţele şi păşunile slab productive. vor fi controlate permanent. complectarea golurilor se execută gro- TROŞANI :' ' Intre noi părinţii'; beşte- Moscova ! ; 17,25 Coruri
Se controlează semănăturile de toam P*Ie iar pentru noile plantări se des- S E B E Ş : Fata din Kiev.;' SI- şi, dansuri, din opere; 18,35
nă şi se iau măsuri de scurgere a Spre a se evita îngheţarea rădăcini- iundă terenul Ia 50-60 cm, Se continuă MERIÂ : Dimineaţă .mohorîtă ;
apei stagnate, de spargere a poleiu lucrările de instalare a spaţierilor. LONEA : Fata în negru ;. ZLAT- Seară de. iarnă“. — program
lui etc. lor,, se trage pămîntul la baza lor. de muzică uşoară ; 20,20 „Noap-
Pentru combaterea paraziţilor, se stro In pivniţă se trag vinurile de pe
La grădina de legume pesc cu ulei horticol 5 Ja sută, zeamă drojdie, iar vasele se ţin pline şl astu NA : In îritîmpinarea fericirii; bună, copii ; 21,15 Ii mul-
sutfo-calclcă 20 la sută sau Selinom pate în cazul cînd fermentaţia a în
Se continuă arăturile adînci de toam 0,750 grame. Stropirile se vor efectua cetat. Se iau măsurile necesare pen T E______ I U~ Ş : Ivan B* rovki i,n se îa n ' (urnescr ( 1 t n c e r t npn artidiu1 l1 u1 1 i — vorbescr t a ( . t i A o n
nă şi îngrăşarea tuturor suprafeţelor în zilele liniştite şl fără ger. Uleiul tru prevenirea îmbolnăvirii vinurilor, Hristăohe Antonache, maistru
care se vor cultiva cu legume în anul horticol se poale folosi şi pe vrem e de Se revizuieşte şi se repară inventarul soară ; BARU MARE : ¦Pagini forjor ¦la •uzinele „23 August“,
viitor. Răsadniţele, motoarele, pompe îngheţ pînă la minus 6 grade. Tul vitiooJ. şi actriţa Eilena Sereda de la
le, roţile de irigat şi alt inventar gră- pina şi ramurile principale se vor vă de v itejie; APOLDU DE S U S : Teatrul Naţional „I. - L. Gara-
dinăresc se revizuieşte şi se repară. Se rul pentru distrugerea paraziţilor şi In gospodărie
utringe gunoiul de grajd pentru ră protejarea lor de îngheţ. Ritia. ' . ' ‘¦'o:
sadniţe şi se aşează în grămezi mici Se controlează produsele depozita
pe locul unde vor ti făcute răsadni In livezile bătrîne se scot pomii us te în magazii şi silozuri şl se Iau Mutieifori, tehnicienii giale“. COOPERAŢIEI DE CONSUM
ţele. Se asigură, se curăţă şi se veri caţi şi îmbătrîniţi. Pentru noile plan măsuri pentru buna lor păstrare. Se ' PROGRAMUL II: 15,00 Muzi DÍNi 'REGIUNE
fică seminţele de legume. Se contro tări şi complectări de goluri, se exe asigură fermentarea bălegarului şl se
lează legumele şi sem'mccril din piv cută gropi. Pentru terenurile în pan amenajează platforma de gunoi. Se ingineri că de estradă de compozitori CONFECŢII
niţe şi silozuri. tă ce urmează a fi plantate, se fac revizuieşte şi se repară maşinile şi Sovietici j 16,50 Curs de limba
amenajările respective. uneltele agricole necesare lucrărilor bărbaţi
în livezile de pomi de primăvară. Pentru a ii la curent cu ru să ;' 17,30 Sfatul .medicului:
Se controlează fructele puse lş păs ultimele realizări tehnice, a- Hepatita cron ică; 1.8,05. Pro FEMEI Şl
Atît timp cît se menţine vremea Staţiunea experimentala bonaţi-vă din timp pentru gram muzioail dedicat fruntaşi
bună, se vor curăţi pomii de uscături, trare şl se îndepărtează cele stricate. Geoagiu anul 1960, la revistele de lor în producţie din industrie
şi agricultură; 19,00 Aotuailita-
Se revizuieşte şi se repară inventarul specialitatea dvs. tea în ţările socialiste; 20,05
pomicol. Consultaţi catalogul de Melodii olteneşti executate la
vioară de Flofea Cioacă; 21,45
presă la oficiile P. T. T. R., Aiibum artistic.
factorii poştali şi Ia difuzo
rul voluntar din instituţia
sau întreprinderea dvs.