Page 12 - 1959-12
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. I53g
?mawvttfin™«*nnr&xa!^ %*+miomww•«*¦#ano?
ntfO Kxanu i^fwpytippvrpB'wc
juiXUnele şlip-i ••juilurbeJUs şjlrâ •iiilitrteXs şliri *juJiijual/a ştiri Oameni de afaceri francezi ş i Lucrările Adunării
americani despre posibilitatea Generale O .N .U .
extinderii comerfutui cu lî.R.S.S. NEW YORK 2 (Agerpres). —
Londra continuă convorbirile Un exemplu demn de urmat MOSCOVA 2 (A gerpres). — U.R.S.S., decît comerţul cu In după-amiiaza zilei de 1 de
în alte domenii TASS anunţă: Toţi consideră S.U.A. Uniunea Sovietică este
M acm îllan -S eg n î cembrie a avut loc o şedinţă
Semnarea tratatului cu privire la Antarctica drept avantajoasă lărgirea co- un partener foarte cinstit. Inte- plenară a Adunării Generale a
LONDRA 2 (Agerpres). — ce ale Europei occidentale 'per merţului dintre Franţa şi Uniu- resul pentru comerţul cu aceas- O.N.U. în cadrul căreia au con
Miercuri au continuat la Londra sistă încă divergenţe serioase. WASHINGTON 2 (Agerpres). şi eventual un exemplu de jir- nea Sovietică, a declarat repre- tă ţară s-a intensificat şi mai tinuat alegerile pentru cel de-al
convorbirile dintre primul mi zentăntul firmei franceze „Motor mult după ce premierul N .S. treilea membru permanent al
nistru italian, Segni, şi premie In ce priveşte dezarmarea, — După cum anunţă agenţiile mat în alte domenii/“* .*. Universal Bertrand", Biiţ, unui Hruşciov a acceptat invitaţia de Consiliului de Securitate. După
purtătorul de cuvînt britanic a corespondent al ziarului „Sovet- a vizita Franţa. Noi îl aşteptăm cum se ştie, oa urmare a celor
43 tururi de scrutin, anterioa
skaia Torgovlid“. cu nerăbdare pe dl. N. S. Hruş- re, nici Polonia şi nici Turcia
Aş spune chiar, a subliniat ciov şi îl vom primi şi mai bine nu au putut întruni majoritatea
decît americanii, a spus în în- necesară de două treimi din vo
in continuare dl. Biiţ, că noi cheiere dl. Biiţ. turi, deşi Polonia a avut întot
preferăm mai mult comerţul cu
rul britanic Macmillan. La con arătat că discuţiile s-au referit de presă, în ouvîntarea rostită Ziarul „Sovetskaia Torgovlia" deauna mai multe voturi. La 2
vorbiri au participat miniştri de doar „la probleme legate de vi la şedinţa de închidere a Con Luiz Carlos Prestes despre lupta a publicat de asem enea interviul decembrie s-a mai votat de 6
Externe ai celor două ţări, C. itoarea conferinţă de dezarmare ferinţei internaţionale pentru acordat de preşedintele firmei ori. De data aceasta, candida
Felia şi S. Lloyd. Est-Vest". problemele Antarcticei, Paul pentru independentă a popoarelor tura Poloniei a fost sprijinită
Daniels, şeful delegaţiei S.U.A. new-yorkeze „Coders and Sons“, de 42 de delegaţii, iar a Turciei
Purtătorul de cuvînt al Minis. Intr-un comentariu pe margi a caracterizat tratatul încheiat din Am erica Latină Paul Coder, care a încheiat un de 39 delegaţii. Ţinînd seama
ierului de Externe britanic a de nea acestei vizite, ziarul „Uni între cele 12 ţări participante, contract avantajos cu privire la de rezultatele votului, Adunarea
clarat că în cadrul convorbirilor ta" scrie că „Segni şi Pellă se ca fiind „fără precedent“ în ce BERLIN 2 (Agerpres). La 1 ceastă luptă, Braziliei îi revine livrarea către U.R.S.S. de cafea a hotărît să amine alegerile pî
dintre oamenii de stat englezi află la Londra în faţa a două priveşte acordul între semnatari, decembrie Luiz Carlos Prestes, un loc deosebit. nă la' următoarea sa şedinţă
şi italieni au fost abordate pro aspecte ale aceleiaşi probleme: el a salutat îndeosebi „trei punc secretarul general a.1 Partidului şi cacao. plenară.
bleme ale situaţiei internaţiona aspectul politic şi economic al te principale“ din tratat şi a- Comunist din Brazilia, care se Prestes a declarat că Partidul
le şi în special relaţiile dintre destinderii. Faptele de pînă a- num e: înţelegerea de a folosi alia în vizită în Republica De Comunist, împreună cu celelal In prezent există posibilităţi Adunarea a terminat apoi dis
cele 6 ţări ale „pieţii comune“ cum au arătat că Segni şi Felia continentul Antarctic exclusiv mocrată Germană, a vizitai In te torţe patriotice din Brazilia, bune pentru dezvoltarea comer cutarea unor puncte secundare.
şi cele 7 ţări membre.ale „micii consideră destinderea nu numai în scopuri paşnice, libertatea de stitutul de Ştiinţe Sociale de la luptă pentru înfăptuirea urmă ţului dintre U.R.S.S. şi S.U.A.>
zone a liberului schimb“. Purtă ca o chestiune de moment, dar plină pentru cercetătorii ştiinţi Berlin. Lumd cuvîntul în laţa toarelor 5 revendicări: a declarat Paul Coder.
torul de cuvînt a precizat că nu chiar ca un fapt negativ. Dacă fici şi interzicerea experienţelor
a fost discutată problema unei nucleare. Daniels a declarat că aspiranţilor şi profesorilor In- 1 : pentru o politică externă Presa americană despre
„’punţi" între „cei 6" şi „cei 7iJ. fa Londra ei sînt purtători ai acest tratat „este avantajos atît
In legătură cu aceste aprecieri, pentru S.U.A., cît şi pentru ce stitutului, ei s-a referit la pro- independentă de pace şl prlete- rămînerea în urmă a S.U.A.
observatorii politici consideră că unei astfel de orientări, călăto lelalte ţări“. nie cu toate popoarele, 2 : pentru în domeniul cercetării
între cele două uniuni economi blemele situaţiei politice actuale cosmosului
ria lor nu va avea nici o semni La rîndul sau, delegatul An 'dezvoltarea industrială a Brazi-
gliei, Harold Gaccia a spu s: din Brazilia. Prestes a sublini-
ficaţie...". „Sperăm că încheierea cu suc at că în prezent situaţia din ţă Hei, pentru naţionalizarea între-
ces a acestui tratat va fi un
Poporul japonez îşi infensifică lupta rile Americii Latine se caracte prinderilor aparţinînd imperia WASHINGTON 2 (Agerpres). Uniunea Sovietică în privinţa
îm potriva re vizu irii ,,Tratatului liştilor, .3 : pentru ridicarea ni — TASS anunţă i In urma ulti- realizărilor cosmice,
de se cu rita te " japono-am erican rizează prin intenşijlcarea luptei mului eşec al S.U.A. în lansa-
acestor ţări împotriva colonia velului de trai al populaţiei rea rachetei în direcţia Lunei, Ziarul „Star", care apare la
TOKIO 2 (Agerpres). — Con dicatelor din Tokio a întocmit lismului şi impirulismufui a- muncitoare, 4 : pentru reforma presa americană a publicat o Washington, citează declaraţia
agrară, 5 : pentru lărgirea şi în serie de noi articole în care se unui funcţionar al Direcţiei na-
merican pentru eliberare. In a- ţionale pentru aeronautică şi
tărirea democraţiei în Brazilia.
siliul japonez de luptă împotri un vast plan de acţiuni ale mun semn bun pentru viitor“. Caccia Sfafu! Panama insisfă ca S.U.A. să-! subliniază rămînerea gravă în cercetarea spaţiului cosm ic:
va revizuirii „Tratatului de se citorilor, conform căruia vor fi a adăugat că ar fi de dorit ca recunoască suveranitatea asupra urmă a Statelor Unite faţă de „Cînd aim păşit pentru prima
curitate" japono-american a sta organizate greve de protest îm el să constituie „o bază -solidă Uniunea Sovietică în domeniul dată în această Direcţie, acum
bilit programul unei noi acţiuni potriva încercărilor guvernului cercetării cosmosului. Astfel, un an, discutam pentru ce va ti
comune de luptă împotriva revi de a revizui „Tratatul de secu Poporul francez cere f zonei canalului săptărriî,naiul „American We- nevoie de un an pentru a ajun-
zuirii „Tratatului de securitate" ritate" şi de a adopta o lege cu guvernului său să renunţe ekly" — a publicat un articol ge Uniunea Sovietică. Acum
japono-american. privire la interzicerea organi WASHINGTON 2 (Agerpres) festaţii ăntlamericăne clin Pana semnat de generalul locotenent vorbim de 5 a-ni". Acelaşi ziar
zării manifestaţiilor în faţa clă la efectuarea oricăror — Departamentul de Stat al ma, guvernul american „pregă J. Gavin, fost şef al secţiei de scrie că America va putea obţi*
S-a hotărît organizarea unei dirii parlamentului japonez. experienţe nucleare S.U.A. a comunicat presei că a teşte o serie de concesii în pri cercetări şi perîecţionări de pe ne succesele pe care le-a obţi-
mişcări mult mai largi faţă de primit din partea guvernului La vinţa drepturilor statului pana lîngă statul major al armatei nut deja Uniunea. Sovietică în
cea din 27 noiembrie,însoţită Consiliul japonez de luptă îm PARIS 2 (Agerpres). — ^Fe Guardia o notă în care cere ca mez în zona canalului". Din re americane, în care se sublinia- spaţiul cosmic nu mai devreme
de numeroase greve ale munci potriva revizuirii „Tratatului de deraţia franceză împotriva înar drapelul statului Panama să fie latările agenţiei rezultă că este ză că Statele Unite vor avea ne- decît la mijlocul celui de-al 7-
torilor japonezi. Această acţiu securitate" japono-american a mării atomice“ a chemat guver vorba mai curînd de faptul că voie de 5 ani pentru a ajunge lea deceniu al secolului nostru.
ne care va avea loc la10 de primit un mesaj din partea co nul francez ,să reminfe de bună înălţat deasupra zonei canalului S.U.A. vor fi silite să respecte
cembrie se va desfăşura sub mitetului de luptă unită a mun voie la efectuarea oricăror ex alături de drapelul american prevederile tratatului încheiat în -O - ------ Totodafă, unii autori ai aces
seninul luptei nu numai împo citorilor din insula Hokkaido în perienţe nucleare. pentru a indica drepturile popo tor articole încearcă să foloseas
triva revizuirii tratatului de se care se arată că cei 300.000 de rului panamez asupra teritoriu 1955 cu Panama, care prevede Mişcarea grevistă că faptul rămînerii în urmă a
curitate japono-american. dar şi muncitori din această insulă lui unde se află situat canalul. din Anglia Statelor Unite în domeniul cer
împotriva represiunilor la care sprijină lupta muncitorilor din încetarea discriminări flagrante cetărilor cosmice pentru reîn
Referinciu-se Ia informaţii din
sînt supuşi participanţiila de Tokio şi condamnă acţiunile re „Poporul francez, ca şi toate surse oficiale, agenţia United Ia care erau supuşi salariaţii vierea psihozei războinice şi ac
monstraţia care a avut loc în presive ale autorităţilor împotri popoarele lumii, se spune în a- Press International anunţă că tivizarea cursei înarmărilor. A-
V a parlamentului japonez. va participanţilor la demonstra pelul acestei federaţii, dat publi sub presiunea recentelor mani panamezi ai administraţiei ca LONDRA 2 (Agerpres). In celaşi Gavin, în articolul men
ţia din 27 noiembrie. cităţii la 1 decembrie în ziarul ultimele zile ziarul englez „Fi ţionat, caută să sugereze citito
In acelaşi timp, Consiliul sin „Le Monde“, doreşte ca explo nalului. ' '? nancial Times" a publicat o se rilor ideea că succesele U .R.S.S.
ziile experimentale ale bombelor rie de ştiri în care vorbeşte des în oucerirea spaţiului cosmic ar
Presa engleză acordă o mare atenţie Creşterea şomajului în Franţa pre mişcarea grevistă în Marea constitui o „primejdie" pentru
Britanie. Ziarul subliniază ast
cuvîntarii rostite de N. S. Hruşciov atomice sau cu hidrogen, care ; PARIS 2 (Agerpres). — Sap muncă devine tot mai neliniş fel că în Walesul de sud, la mi S.U.A. Considerînd cosmosul ca
la Congresul P.M.S.U. otrăvesc suprafaţa pământului, tă m-înaiul „France Observateur“ titoare“. nele de cărbuni BIaenant, sute o „arenă strategică“ cu carac
să fie încetate pretutindeni şi subliniază în editorialul din ul de muncitori au declarat grevă ter militar, Gavin cere „com
LONDRA 2 Agerpres). — ţa conducătorului rus şi ne necondiţionat. timul său număr, că în decurs Trebuie' să se ţină seamă de cerînd mărirea salariilor. La plectă adecvare a econdmiei a-
Presa engleză acordă o mare a- răbdarea sa". Totodată ziarul de o lună, între sfîrşitul lunii asemenea, mai adaugă revista, Marsyside, 150 de muncitori mericane la actualul secol ra-
tenţie cuvîntării rostite de N.S. critică vehement pe cancelarul Menţionînd că acordul cu pri octombrie şi sfîrşitul lunii no de faptul că în doi sau trei ani, cheto-cosmic“.
Hruşciov la Congresul al Vll-lea R. F. G., Adenauer că încearcă vire la încetarea definitivă a ex iembrie, numărul şomerilor în vor ajunge la vîrsta de a putea vopsitori de la şantierele nava
al Partidului Muncitoresc So să saboteze conferinţa la nivel perienţelor nucleare este întru scrişi la centrele oficiale de pla- să muncească numeroşi tineri, le au încetat de asemenea lu Ziarul „Star“ publică uri a r
cialist Ungar. înalt. „Daily Express“ subliniază totul posibil, „Federaţia france ¦sare, a crescut în Franţa ou 14 crul. La Londra, pe şantierul de ticol al fostului ministru al A-
că Adenauer „caută să prelun ză împotriva înarmării atomice“ la sută. „Nu este vorba poate oare constituie sporul demogra construcţii al societăţii petroli viaţiei, T. Finletter oare caută
Ziarele scot în evidenţă, îndeo gească actuala situaţie intolera subliniază că francezii „nu do de un tenomen de şomaj masiv fere „Shell" au oprit lucrul 130 de asemenea să intimideze pe
sebi declaraţia lui N. S. Hruş- bilă din Europa“,- deoarece spe resc ca exploziile experimen — comentează revista — dar a- fic al Franţei pe anii 1945-1946. de electricieni, ceea ce atrage cititori cu succesele Uniunii So
cicv că guvernul sovietic conti ră că această situaţie va contri tale. ale cîtorva bombe să sub Aceasta va face — sorie „Fran după sine paralizarea lucrărilor vietice în tehnica de rachete. El
nuă să se pronunţe pentru con într-un sector important al şan cere ca S.U.A. să accelereze pro
ce Observateur" — oa numărul tierului. ducţia1 de botmbardiere, rachete
celor care vor căuta de lucru,
să crească dintr-odată cu
vocarea oît mai grabnică a con bui la înfăptuirea planurilor re mineze această speranţă, ca ele .ceasta tendinţă de scădere con 200.000 pînă la 300.000 de oa 3.600 de muncitori de fă cen balistice şi să activizeze între
ferinţei la nivel înalt. vanşarde ale Germaniei occiden să.fie un pretext pentru reluarea stantă a folosirii braţelor de meni. „Or, subliniază revista, tralele electrice din Londra con gul program m ilitar.. Articolele
tale. generală a experienţelor şi să ; i• r. ! ; •’ v , -- nivelul actual al investiţiilor, atît tinuă de asemenea greve perla lui Gavin şi Finletter sînt în
Intr-un articol de fond, ziarul în sectorul public cît şi în cel te în semn de protest împotriva concordanţă cu declaraţiile a-
„Daily Express“ îndeamnă Occi ,-Acesta este scopul lui Ade -O -
dentul „să anunţe fără a pierde nauer, arată ziarul, dar nu şi al îndemne alte ţări să creeze Ha Un m ilio n de salariafi particular, nu lasă să se între refuzului autorităţilor de a le depţilor politicii falimentare „de
vadă că industria va ti în mă satisface revendicările de sala- pe poziţii de forţă“, ca Truman,
că împărtăşeşte dorin poporului englez“* rîndul ior arme nucleare“.-
••?e îsas« în grevă sură să satisfacă aceste cereri“. I rii Acheson, Rockefeller.
Scopul noii vizite a Iui Adenauer Ia Paris PARIS 2 (Agerpres). — La >ssaas-
2 decembrie, un milion de sala
Cine sînt martorii acuzării
PARIS (Agerpres) Corespondenţă specială. „Frankfurter Runschau" cînd vorbesc de o „ne riaţi francezi, au declarat o gre
— Penţru a 4-a oară în interval de 13 luni, can încredere ascunsă, dar reală" sau „TAurore" vă de 24 de ore. Poşta, telegra
celarul R. F. Germane, Adenauer, a sosit la 1
în ruşinosul proces de la D usseldorfcare scrie că cancelarul Adenauer „va încerca ful, comunicaţiile aeriene, aero
decembrie la Paris, unde va petrece 2 zile pen o punere la punct". porturile, şi-au încetat activita
tea. DÜSSELDORF 2 (Agerpres). La 1 decembrie marilor puteri să ajungă Ia un acord în ce pri
tru întrevederi cu preşedintele De Gauile, ca Un factor pe care ziarele vest-germane îl con la Düsseldorf au continuat lucrările procesului veşte căile menţinerii păcii. Ceea ce am spus
un preludiu al tratativelor interoccidentale din sideră ca un important motiv de neîncredere Aceasta este cea mai mare înscenat unor conducători ai mişcării partizani atunci, a declarat Eckert, în faţa tribunalului,
a doua jumătate a lunii decembrie. între cele două capitale este şi reacţia de irita
Actuala vizită a conducătorului guvernului re a Bonnului faţă de declaraţiile preşedintelui grevă declarată în Franţa de un lor păcii din R.F.G. Sala Tribunalului a fost pot să repet şi în prezent.
federal se desfăşoară însă în condiţiile accentu De Gauile în favoarea păstrării graniţei de est an şi jumătate. Greviştii cer ma din nou arhiplină de reprezentanţii mişcării Acuzarea şi-a închipuit, probabil, că va con
a Germaniei pe linia Oder Neisse. Cotidianul
ării destinderii internaţionale, lucru care nu este „Deutsche Soldaten Zeitung" de pildă, a ripos jorarea salariilor. mondiale a partizanilor păcii, de reprezentanţi solida şubrezenia vizibilă a dovezilor ei cu aju
pe placul cercurilor conducătore de la Bonn in tat la această declaraţie, făcînd o aluzie directă torul „martorilor acuzării". In acest scop în faţa
teresate în menţinerea „războiului rece". Aceasta Ia tendinţele revanşarde ale Germaniei occi Din nou eşec ai opiniei publice, ziarişti. Presa burgheză vest- tribunalului a fost chemat pentru a furniza „do
dentale şi faţă de Franţa. „Problema frontiere . la Cap germană continuă să treacă sub tăcere acest vezi" un oarecare Rist. Acest „martor", care
face astfel ca un cotidian francez de mare cir lor noastre — scrie ziarul se pune nu numai în proces înscenat unor oameni care şi-au consa nu cunoaşte pe nici unul din acuzaţi, a vorbit
culaţie, cum ar fi „France Soir", s-o considere legătură cu Estul ci şi cu Vestul". (Ziarul se crat viaţa luptei pentru pace, pentru viitorul fe foarte confuz despre trecuta sa „activitate" în
ca „cea mai dificilă dintre toate vizitele safe la ricit al poporului german. Frontul Naţional al Germaniei democrate. Po
După declaraţiile şi interogarea martorilor,
Paris". Din punctul de vedere vest-german, ac referă !a pretenţiile Germaniei naziste asupra Canaveral care au demonstrat în mod convingător, în şe trivit depoziţiilor lui Rist, el a fost chiar un
tuala vizită urmăreşte, potrivit ziarului „Kooi- Alsaciei şi Lorenei). dinţele trecute, toată netemeinicia şi absurdita timp membru al Partidului Comunist din Ger
nische Rundschau" — „o armonizare a politicii La Bonn se mai citează de asemenea ca mo WASHINGTON 2 (Agerpres)'. tea acuzaţiilor ce Ii se aduc, Tribunalul a dat mania.
externe a ambelor ţări" care, cum subliniază un tiv de nemulţumire oprirea de către . autorităţile — Agenţia United Press Inter citire, în şedinţa din 1 decembrie, aşa-ziselor
alt ziar vest-german, „Der Mittag", nu se poate franceze a Cargobotului „Beibao" Ia 17 km. de national anunţă că o încercare „materiale acuzatoare" suplimentare. Asemenea Reprezentantul apărării a dat însă citire unui
produce în concepţiile Bonnului decît în cadrul coasta franceză. a . serviciului pentru problemele document din care reiese că Rist este de mult
materiale, după părerea tribunalului, sînt hoiă- timp un agent plătit al poliţiei. In urmă cu cîţi
rîrile şi chemările Consiliului Mondial al Păcii, va ani, în cadrul unui proces care a avut loc lă
..Comunităţii Atlantice", deoarece „în capitala Rezumînd motivele de divergenţe dintre Fran balistice a aviaţiei S.U.A-. de a apelurile Comitetului vest-german al partizani Dortmund, el a declarat că a avut legături cu
R. F. Germane se consideră că totul depinde de ţa şi Germania occidentală, într-un comentariu realiza o fotogrăiie în culori a lor păcii, cuvîntările publice şi articolele condu o „organizaţie de stat" pentru care a trimis „ra
Comunitatea Atlantică alături de Statele Unite". transmis chiar în momentul începerii tratative Pămîntului cu ajutorul unei ra cătorilor mişcării pentru pace din R.F.G. Aces poarte" şi a primit pentru aceasta indemnizaţii
lor De Gauile — Adenauer, agenţia United Press chete balistice a eşuat. Agenţia te materiale confirmă doar că patrioţii aşezaţi băneşti. Procurorul a încercat să împiedice de
Şi în cercurile conducătoare franceze se mani International citează „politica Franţei de a re precizează că la 1 decembrie a pe banca acuzaţilor s-au condus în întreaga lor mascarea totală a lui Rist ca agent plătit al po
festă tendinţe de a se „armoniza" în acest sens fuza integrarea deplină a forţelor sale armate fost lansată Ia centrul de expe activitate după interesele asigurării păcii şi au liţiei, însă în curînd a ieşit la iveală că acest
poziţiile Parisului şi Bonnului. Cotidianul fran în N.A.T.O.", manevrele lui De Gauile de a-şi rienţe de la Cap Canaveral o dus o luptă neobosită împotriva primejdiei răz „martor al acuzării" are legături cp aşa-numi-
cez de dreapta „Le Figaro" se grăbeşte asttel să asuma conducerea în blocul celor 6 ţări membre boiului şi în primul rînd, împotriva remilitari-
sublinieze. într-un ton conciliant, că „din pri zărif 'Germaniei occidentale. tuf „Departament pentru apărarea constituţiei
R.F.G ." (Poliţia secretă vest-germană — N.RA.
măvară şi pînă acum, nici o problemă gravă ale Pieţei Comune şi suspiciunile determinate rachetă intermediară „Thor“ a- Pe măsură ce judecătorii au dat citire unor Răspunzînd la întrebările reprezentanţilor apă
nu a putut tulbura relaţiile franco-germane". de aceasta în R. F. Germană, precum şi afirma vînd un conteiner înzestrat, cu „documente acuzatoare" de acest fel, a devenit rării, Rist s-a pierdut în mod vizibil şi ^!-a con
ţiile lui De Gauile în legătură cu frontiera O- aparat de fotografiat la măre mai clar ca cercurile conducătoare de Ia Bonn, trazis de cîteva ori depoziţiile anterioare. Apă
In ciuda unor asemenea afirmaţii, este lim der— Neisse". altitudine. La două ore după care au înscenat acest proces, încearcă nu nu rarea a cerut ca Rist să fie dat în judecată pen
pede că între Franţa şi R. F. Germană se în lansare, conteinerul s:a prăbuşit mai să condamne pe conducătorii Comitetului tru dovezi false. Cu toate că tribunalul a res
registrează neînţelegeri datorate în parte şi di Pe lingă tratativele anunţate între Adenauer vest-german al luptătorilor pentru apărarea pă pins cererea justă a apărării, depoziţiile primu
vergenţelor de ordin economic, ambele ţări ur şi De Gauile vor avea loc la Paris întrevederi în ocean-la 1.700 mile de punc cii. ci şi să intimideze pe toti partizanii păcii din lui „martor al acuzării" au arătat în mod con
mărind să-şi cîştige uq rol preponderent în „co între ministrul de Externé de Ia Bonn, von Brcn- tul de lansare, împreună cu a- R.F.G. vingător pe cine se bazează autorităţile de h
munitatea economică europeană". Lucrul acesta tano, care-1 însoţeşte pe cancelar, şi ministrul parateie, fără a putea fi recupe Bonn în această ruşinoasă înscenare judiciară
îl recunosc implicit ziare vest-germane ca de Externe francez Couve de Murville. rat. în cadrul şedinţei din 1 decembrie s-a dat împotriva luptătorilor pentru pace şi patrioţilor
citire uneia din cuvîntările rostite de acuzatul clin Germania occidentală.
¦Lckert, care a cerut, încă cu cîţiva ani în urmă,
Redacţia şl administraţia ziarului: ştr. 6 Martie or, 9, Telefon; iS8 j 1891 75. laxa plătită In miniera: con iorra aprobării Direcţiunii Generale P. Î.T.R, hr. 236.320 din 0 noiembrie 1949. — Tiparul: lni/eprmderea Poligrafică „1 Mai" — Deva