Page 14 - 1959-12
P. 14
Pag. 2 DRUMJE m G IM im U L U ! Nr. 1539
Îmbunătăţirea frecvenţei — condiţie importantă Să asigurăm baza materială necesară pentru
pentru desfăşurarea învăţămîntului
de partid la nivelul cerinţelor o bogată activitate cultural —educativă
Actualul an şcolar în învăţă- lui neglijează asigurarea unei Este important ca toate birou- în perioada de iarnă
mîntul de partid a fost pregătit frecvente bune la învăţămînt. rile organizaţiilor de bază să — RAID A N C H E T A -
cu multă grijă de organizaţiile Din cauza neprezentării cursan- simtă răspunderea pentru mobi-
de partid din raionui Petroşani, ţilor, unele cercuri de învăţă- lizarea cursanţilor la învăţă- jVVWVVWy«yVVvV* <
La minele de cărbuni, precum şi mînt de la mina Lonea şi-au în- mînt, pentru controlul preocupă- / Zilele friguroase au sosit In perioada de iarnă, colectioişlii, întovărăşi- ) Comitete executive ale
!a celelalte întreprinderi din Va- ceput activitatea cu mare întîr- rii lor pentru însuşirea lecţiilor j ţa şi ţăranii muncitori, termintnd cu lucrările agricole In cimp vor dispune t
lea Jiului, s-au făcut progrese riere, rămînînd în urmă cu pro- predate. Este demn de urmat e- V. dc mai mult timp liber. Mobilizarea acestora la folosirea in mod util a l sfaturilor populare care
simţitoare pe calea îmbunătăţirii gramul. Cazuri de absenţe ne- xemplul propagandistului Bony- v timpului liber, va trebui să conştiiuie o sarcină principală a organizaţiilor de > neglijează unităţile culturale
organizării învăţămîntului, legă motivate de la învăţămînt sînt hai Adalbert de la mina Petrila,
>partid şi U.T.M., a sfaiuritor populare şi căminelor culturale. /
rii lui strînse de sarcinile spe numeroase şi în alte unităţi, care pentru a asigura o îrec-
cifice locului de producţie, pre Tovarăşii Maiercsak Iosif, Ion venţă bună Ia cursul seral pe \ Pentru a vedea in ce măsură comitetele executive ale sfaturilor popu- l Dacă multe comitete executive în această privinţă. Deşi există
cum şi în direcţia cuprinderii în Gh. Ioan, Rusan Iacob şi Fio- care-1 conduce, stă de vorbă cu jr lare din regiunea noastră au asigurai unităţilor culturale baza materială} ale sfaturilor populare comunale o repartiţie de lemne pentru că
învăţămînt a tuturor membrilor rescu Gavrilă de la preparaţia cursanţii, îi vizitează acasă sau > necesară unei bune activităţi politice şi culturale pe perioada de iarnă, re- $ din regiunea noastră manifestă minul cultural, precum şi su
şi candidaţilor de partid şi a Petrila, lipsesc nemotivat de la îj invită Ia el pe cei care întîm- ydacţia ziarului „Drumul socialismului“ a organizat up. raid-anchetă in meu > o grijă deosebită faţă de uni mele necesare pentru procura
unui număr sporit de tovarăşi învăţămînt, dar biroul organiza pină greutăţi, şi-i îndrumă asu } multe comune din regiunea- noastră. < tăţile culturale, şi au luat deja, rea acestora, totuşi, pînă Ia a-
din activele fără de partid. ţiei de bază nu-i trage Ia răs pra felului în care să !a notiţe, Î Publicăm mai jos coţistatările făclie cu acest prilej. 7 măsurile necesare pentru asigu ceastă dată lemnele nu au fost
Î^ W W W V W V 'v W rarea condiţiilor optime în ve aduse de Ia Gugir, deşi distan
Numărul sporit de cursuri spe pundere. La mina Aninoasa, de să sistematizeze materialul de LA GEOAG1U , derea desfăşurării unei bogate ţa este de cîţiva kilometri.
ciale pentru mineri, de cercuri asemenea, frecvenţa la o serie studiu pentru a obţine rezultate activităţi în perioada de iarnă, In comuna Şibot, sfatul popu
de economie concretă, arată că de cercuri este nesatisfăcătoare. bune Ia învăţătură. Procedînd S-au luat din timp măsurile necesare mai sînt încă comitete executi lar a procurat combustibilul pen
organizaţiile de partid din ra Şi la Lupeni, la unele cercuri astfel, propagandistul Bonyhai ve oare neglijează unităţile cul tru căminele culturale şi biblio
ionul Petroşani urmăresc în mai şi cursuri ale învăţămîntului de Adalbert a asigurat o frecvenţă turale. In această situaţie se a - . teci, dar lemnele nu sînt înc.ă
mare măsură legarea strînsă a partid, între care cele conduse de 100 la sută Ia cercul pe ca- încă din luna octombrie, se Datorită faptului că la. G eoa flă sfatul popular din comuna tăiate. Nu are lemne nici cămi
siunea sfatului popular din co giu comitetul executiv al sfatu
învăţămîntului de partid de sar de propagandiştii Peter Iiiliu, re-1 conduce. Repartizarea mem- muna Geoagiu a discutat mă lui popular a asigurat din timp Cioara. Căminul cultural de aci nul cultural din satul Aurel
surile pe care comitetul execu nici pînă la această dată nu a Viaicu, fapt pentru care şi ac
cinile economice care le stau Bud Vasile, Dumbravă Gheor- brilor comitetelor de nartid si tiv urma să le ia pentru asigu unităţile culturale cu cele ne
rarea unor condiţii optime în cesare unei bune activităţi cul
în faţă. ghe şi alţii, au o frecvenţă sla ai birourilor organizaţiilor de vederea desfăşurării activităţii turale, datorită faptului că .în fost aprovizionat cu lemne de tivitatea este siabâ.'
cultural-educative în perioada şişi membrii comitetului execu
La mina Lupeni, spre exem bă. Unii candidaţi de partid cum bază pe cercuri şi cursuri spre tiv participă la diferite form e de foc. In sala căminului cultural In comuna Ohaba, raionul
de iarnă. activitate ale căminului cultu
plu, faţă de 21 cercuri cîte au sînt tov. Drăgan Liviu, Şandor a răspunde de îndrumarea şi ral, ale bibliotecii etc., munca sînt două sobe fără burlane, iar Sebeş, sfatul popular s-a gîndit
funcţionat în anul trecut, anul Alexandru, Sularea Victor, Vo- controlul activităţii acestora, După ce comitetul executiv cultural-educativă este rodnică. burlanele stau într-o cameră a-
a prezentat atunci raportul a- Astfel activează aici cu suc lăturaţă sălii de spectacol fără că este mai bine să mute bi
acesta au fost deschise 32 cer dila Martin de Ia mina Lonea, participarea cu regularitate Ia supra activităţii culturale ce ces o brigadă ştiinţifică, o bri ca cineva să se intereseze să le blioteca din localul căminului
curi şi cursuri ale învăţămîntu încadraţi Ia cercurile de studie şedinţele cercurilor constituie de s-a desfăşurat în trimestrul III gadă artistică de agitaţie, o e- cultural într-o casă părăsită, in
lui de partid. Odată cu numă re a Istoriei P.M.R. spre a fi asemenea măsuri care pot con şi după discuţiile ce au avut chipă de dansuri, un taraf, un monteze. Directoarea căminului
rul cercurilor a crescut şi acela pregătiţi temeinic în vederea tribui la desfăşurarea în condi loc, sesiunea a emis o hotă- cor cu 60 de persoane etc. For culturali, tov. Roşu, se plinge că sala de festivităţi a fost depozi
al cursanţilor. Anul acesta la primirii lor în partid, lipsesc de rîre privind măsurile necesare maţia de teatru se pregăteşte nu . vin oamenii la activităţile tat grîu iar pentru, activitatea
mina Lupeni au fost încadraţi la învăţămînt. ţiuni bune a învăţămîntului de ce trebuie luate pentru îmbună iplens pentru festivalul bienal culturală nu. a mai rămas nici
în învăţămînt cu 300 membri partid. tăţirea muncii în viitor. „1. L. Caragiale". in cadrul că culturale de la cămin. Acest lu
Aceste fapte arată că una din ruia va prezenta piesele „Fata cru nu este de fapt greu de în măcar o încăpere din localul
şi candidaţi de partid mai mulţi sarcinile imediate ce stau în Fără să piardă nici un mo După sesiune, comitetul exe tatii cea frum oasa şi „Casa clin ţeles. Nimănui nuri convine să nou construit pentru căminul
cutiv al sfatului popular a tre livadă”. De asem enea, la biblio vizioneze un film sau să asiste cultural. Tocmai din acest mo
de cît în anul trecui. Comitetul faţa organizaţiilor de partid din ment din vedere calitatea învă cut la aplicarea în viaţă a sar teca comunală ’ ţăranii mun la o conferinţă într-o sală mare,
cinilor trasate prin hotărîrea e- tiv şi viaţa culturajă s e . desfă
de partid a luat măsuri bine Valea Jiului în vederea îmbu ţămîntului, conţinutul de idei, laborată de sesiune. Astfel, în citori vin cu dragoste pentru că neîncălzită. şoară slab.
că din luna octombrie, toate u- aici găsesc cele mai fîoi cărţi
gîndite în vederea 'desfăşurării nătăţirii desfăşurării învăţămîn legarea lui strînsă de viaţă, or riităţile culturale de pe raza co apărute în vitrinele librăriilor. Nici la căminul cultural clin In comuna Săsc'iorl, în anii
în bune condiţiuni a învăţămîn tului de partid este asigurarea ganizaţiile de partid din Valea munei au fpst aprovizionate cu satul Tărtăria, aparţinător co regimului democrat-popular s-a
tului: a fost stabilită o singură unei frecvenţe bune la cercuri Jiului trebuie să ia toate măsu lemnele necesare pe întreaga In perioada ce urmează acti munei Cioara, nu s-a făcut a- construit unul din cele mai fru
zi de învăţămînt pentru toate şi cursuri. Experienţa a dovedit rile pentru îmbunătăţirea frec perioadă de iarnă. Tot de a- vitatea cultural-educativă din provizionarea cu lemne pentru moase cămine culturale din re
cercurile şi cursurile, ceea ce că atunci cînd există preocupa tunei au fost zugrăvite şi s-au Geoagiu se va îmbunătăţi şi iarnă. giune. Păcat că acest cămin cul
făcut reparaţiile necesare sălii mai mult. Şi aceasta pentru că tural nu este folosit aşa cum
permite un control eficient asu re, cînd se iau măsuri la timp, venţei — importantă condiţie a de spectacole a căminului cul aici au fost asigurate din timp
tural din Geoagiu, sălii de lec
pra desfăşurării învăţămîntului. îrecvenţa poate fi îmbunătăţită. desfăşurării învăţămîntului de tură şi depozitului de cărţi a toate condiţiile pentru o astfel Comitetul executiv al sfatului trebuie; Sfatul popular, spre e-
de activitate. popular din comuna Cioara nu xemplu, a ocupat trei camere,
fiecărui cerc i-a fost repartizată La mina Lupeni, spre exemplu, partid Ia nivelul cerinţelor. a analizat de mult timp activi acli.că, cum s-ar spune, s-a mu
o sală corespunzătoare. Un nu Ia primele lecţii în cercurile şi tatea culturală şi nici n-a luat tat în căminul cultural. Pentru
căminul cultural ¦propriu-zis şi
măr sporit de cercuri au fost cursurile învăţămîntului de par Brigăzi utemiste de măsuri pentru' intensificarea pentru biblioteca comunală, ,a
formate şi fa mina Petrila. nu tid frecvenţa a fost de 57 la muncă patriotică muncii cu!tufale în perioada lu rămas doar o cameră şi sala de
mărul for ridicîndu-se la 30. La sută. Comitetul de partid al mi nilor de iarnă.
mina Petrila, comitetul de par nei s-a sezisat de această situa cu rezultate bune
tid a asigurat un număr spo ţie şi în cadrul unei plenare lăr Cele 13 brigăzi de muncă Nici Sfatul popular al'com u . spectacole. Desigur că în aceste
rit de propagandişti, mai mare gite cu birourile organizaţiilor patriotică de la Şcoala medie din nei Vinerea n-a făcui prea multe condiţii căminul cultural rju
decît cel al cercurilor pentru a de bază a analizat cauzele care Sebeş au obţinut pînă în pre
evita situaţi« din anii trecuti. j bibliotecii comunale, au fost poate să desfăşoare o activitate
cînd fa unele cercuri şedinţele au dus Ia frecvenţa scăzută în zent o serie de realizări fru rodnică.
n-au putut fi tinute din cauză curăţate şi puse la punct toate
că propagandiştii erau plecaţi registrată Ia primele lecţii. Se moase. Au efectuat numeroa Faţă de lipsurile de mal sus
dm" localitate. cretarii unor organizaţii de ba se ore de muncă voluntară la sobele şi revizuite -instalaţiile comitetele executive ale sfatu
rilor populare raionale nu tre
Perioada care a trecut de la ză, între care tov. Feher Vasi amenajarea parcului din faţa pentru iluminat . buie să rămînă indiferente. Se
începerea anului şcolar dovedeş impune a se lua de urgenţă mă
te că pentru a asigura desfăşu le, Lucacs Andrei, şi alţii au şcolii, la culesul porumbului de Este d.enw d.em,jŢţţ!}faiQnat că surile necesare pentru lichidarea
acestor neajunsuri. Ele trebuje
fost criticaţi pentru neglijarea la G.A.S. Petreşti, la culesul atît tovarăşul Petru Dudaş, pre să tragă la răspundere comite
tele executive ale sfaturilor
mobilizării şi controlului parti ghindei, la coleotarea a 7.000 şedintele com itetului' executiv, populare comunale care nu se
îngrijesc de unităţile culturale
cipării cursanţilor Ia învăţămîn- kg. fier vechi, la plantarea a 200 cit şi tovarăşa Emilia Ilts, se de pe raza lor de activitate.
rarea învăţămîntului de partid tul de partid. La lecţiile urmă plopi ornamentali în curţile lo cretara sfatului popular comu- ' Multiplele sarcini care se pun
Ia nivelul cerinţelor, nu ajung toare, ca urmare a măsurilor calurilor şcolii etc. Au fost rea în faţa instituţiilor culturale de
nai, manifestă o grijă perma !a sate în perioada de iarnă,
trebuie să constituie pentru , co
numai acţiunile pregătitoare. luate, frecvenţa s-a ridicat la 70 lizate astfel 19.028 ore de mun nentă atît pentru asigurarea ba mitetele executive ale sfaturilor
Paralel cu grija pentru buna la sută. Nici acest procent nu că patriotică, ceea ce echiva populare comunale o preocupare
zei materiale a unităţilor cul de seamă. Ele trebuie să asi
gure unităţilor culturale toate
pregătire a propagandiştilor, în este mulţumitor, dar progresul lează cu peste 25.000 lei econo turale, cit şi faţă de activitatea ' condiţiile pentru buna desfăşu
rare a muncii cultural-educa-
vederea fiecărei lecţii, fiecărei înregistrat arată că atunci cînd mii. In această muncă s-au culturală ce se desfăşoară la tive.
aceste unităţi. Nu de puţine ori,
convorbiri, paralel cu preocupa se iau măsuri, rezultatele sînt evidenţiat elevii Vasile Aloman,
atît tovarăşul preşedinte cit şi
rea pentru controlul calităţii în bune. Este necesar ca la toate Speranţa Negru, Elena Dumi-
tovarăşa secretară asistă la re
văţămîntului, trebuie acordată a- minele, comitetele de partid să treasă şi alţii. petiţiile de cor, la repetiţiile e-
tenţia cuvenită frecvenţei cursan analizeze periodic desfăşurarea Pentru a întîmpina cu noi chipei de teatru, trec pe la bi
bliotecă etc.
ţilor la cercuri şi cursuri. învăţămîntului. cauzele care dau succese în muncă conferinţa ra
Faptele arată că unele orga naştere unei frecvenţe scăzute şi ională de partid, brigăzile de Colţurile roşii să fie sprijinite Lectură In colectiv la bi
nizaţii de partid din Valea Jiu- să la măsuri de înlăturare a lor. muncă patriotică de la Şcoaila
medie din Sebeş, s-au angajat blioteca comunală din Geoa
giu. .
să efectueze încă 1.000 ore de mai mult
Mai multă atenţie difuzării presei muncă voluntară- la plantarea a Colţurile roşii din gospodări taţi culturale, lasă ca totul să Să fie terminate cît mai curînd
250 pitieţj de pomi fructiferi pe ile agricole colective au un rol meargă de Ia sine. Vinovate sînt lucrările de consirucfie ale căminelor
deosebit de importării În creşte şi conducerile gospodăriilor a-
La redacţia ziarului nostru lor de oameni ai muncii să Ii şoseaua Sebeş— Deva, la colec rea nivelului cultural şi politic gricole colective care nu asi culturale
al colectiviştilor, în antrenarea gură colţurilor roşii condiţiile
s-au primit în ultima vreme mai se asigure abonarea la diferite tarea a 3.000 kg. fier vechi, pre acestora Ia creşterea producţiei materiale necesare unei bune ac-'
agricole. tivităţî. Aşa se face că multe
multe scrisori, prin care citito publicaţii, precum şi primirea cum şi la diferite lucrări pentru
Aici au loc diferite manifes din ele sînt folosite în alte sco
rii ne sezisează despre modul ior la timp. întreţinerea parcurilor din oraş taţii cultural-arti'Stice atractive, puri cu ştirea consiliilor de con Există 'în regiunea noastră Anton), lucrările de interiórate
defectuos în ca-re unele oficii După corespondentele trimise de tova etc. pline de învăţăm inte; se orga ducere ale gospodăriilor. De pil căminului cultural de aici nu un
P.T.T.R.- şi difuzor! voluntari, se răşii T. TOMUŢA, I. CIOROGARU şi nizează conferinţe, audiţii la ra dă, sala colţului roşu din Vine localuri de cămine culturale fi fost terminate deşi construcţia
preocupă de colectarea abona Prof. CONSTANTIN GEORGESCU dio, seri de întrebări şi răspun rea era acum cîteva zile plină nisate în exterior, dar care nu căminului a început încă in
I. BERCHEZ suri, recenzii etc. cu grîu iar colectiviştii nu a- pot fi date în folosinţă din cau urmă cu 4 ani. In anul acesta,
corespondent veau unde să joace şah. să as ză că nu sînt terminate lucrări spre exemplu, nu s-a bătut nici
Cuvinte de laudă pot fi adu culte o conferinţă, sau să parti le de interior, nu sînt pardosi măcar un cui la edificiu! căm i
mentelor şi difuzarea lor la se multor colţuri roşii ale gos cipe la alte manifestaţii cultu te, nu au uşi şi ferestre, nu sînt nului cultural, cu toate că mai
podăriilor colective din regiunea rale. zugrăvite, nu sînt gata pentru există încă peste 30.000 lei des
timp. noastră. Printre acestea amin a-i primi pe înflăcăraţii artişti tinaţi construcţiei căminului. ,
tim colţul roşu din G.A.C. Măr- La Şibot, deşi există o sală amatori, pe cei dornici să as
De exemplu, la oficiul P.T.T.R. Se caută stăpîn Sala este neincâlzi- fineşti. bună. ea nu este folosită. Nu are culte o conferinţă sau. să vizio Posibilităţi pentru continuarea
din Cugir, cetăţenii care vor tă, prin ferestrele sparte suflă sobă. Lucrul acesta, este cu fl neze un film. Aceasta este si lucrărilor in timpul iernii există,
să-şi facă abonamente la ziare De mai bine de un an de zile, .viatul, iar băncile sînt strica Există însă multe colturi roşii irt mai grav cu cît gospodăria tuaţia căminelor culturale din şi există şi o bună parte din
în ultimele zile ale Junii, sînt te. care nu se achită de sarcinile colectivă dispune de sobă dar Burjuc, raionul Ilia, Mihalţ, ra materialul necesar (ţinut în ne-
refuzaţi de către diriginta aces in inventarul întreprinderii de pe care le au. La colţurile roşii nu se „îndură“ nimeni s-o mon ionul Alba, Vinerea, raionul 0- orînduialâ in sata mare a căm i
tui oficiu. Astfel stînd lucrurile, aştep ale gospodăriilor colective din teze în sala respectivă. nului). Trebuie insă mai multă
industrie locală „1 Mai" din De tarea ta tren se face afară, pe Spini, Şibot, Hărău, Vinerea şi răştie şi altele. iniţiativă, mai multă răspunde
La Călan, tovarăşa Ileiana peron. Nu se pot oare lua mă altele, nu există nici un fel de Din păcate, asemenea exemph La aceste cămine, lucrările de re.
Brădean, care răspunde de di va şi-a făcut apariţia autobas surile corespunzătoare ? activitate în perioada actuală, se mai pot da încă. Rezultă do
fuzarea presei în uzină, deşi a deşi colectiviştii ar putea să aici făptui că în unele gospodă interior pot continua şi in tim Se impune ca sfaturile popu
fost sezisată în repetate rînduri culanta rir. 50.872 Dv. Expedi IOAN ŞTEFAN ESCU participe la activităţile cultura rii colective nu se acordă Im pul iernii. Comitetele executive lare din Burjuc, Mihalţ, Vinerea
despre faptul că ziarele sosesc corespondent le ale colţurilor roşii. Acest lu portanta cuvenită muncii cultu ale sfaturilor populare însă tre etc. să ia de urgenţă măsurile
la secţia semicocs cu 2—3 zile tor a fost T.R.C.L.H. care 'a cru se datoreşte faptului că acei ral-educative, că organele în buie să acorde atenţia cuvenită necesare pentru terminarea şi
întîrziere depune prea puţin in Neglijenţe inadmisibile cărora li s-a încredinţat munca drept Iasă treburile să meargă acestei probleme, mobilizind darea în folosinţă a căminelor
teres pentru înlăturarea acestei scos-o din uz ca necorespunzâ- de responsabilii ai acestor uni- de la sine. culturale, chiar in decursul a-
situaţii. Cooperativa meşteşugărească toate forţele pentru ducerea la
toare. > „Munca colectivă“ din Simeria bun sfirşit a acţiunilor începute. cestei ierni. In acest fel, mun
Un caz asemănător se pe are la Călan o secţie de frize
trece şi la fabrica chimică din La aducerea ei s-a făcut mul rie. Se pare însă că tovarăşii Datorită lipsei de preocupare ca cultural-educativă se va pu
Orăştie. din conducerea cooperativei au a comitetului executiv al sfa
tă z a rv ă : Că va fi reparată, că uitat de existenţa acestei sec tului popular comunal din Vi tea desfăşura în condiţii bune.
Of !cililor P.T.T.R. şi responsa ţii. nerea (preşedinte tov. Spurea
bililor cu difuzarea presei, le re va aduce servicii preţioase între
vine sarcina de a munci cu mai Cu toate că sezonul de iarnă
multă atenţie, pentru ca mase prinderii... Apoi, toate s-au li a început, în frizeria coopera-
^eZfuioiţi-âă din Urmi ! niştit. Şi de atunci maşina stă tivei nu se face încă foc, ce
m m w m rsm a la tăţenii şi lucrătorii din secţie
şi ea liniştită in curtea atelie fiind obligaţi să stea în frig.
. .. . , W i dalunim, Aceeaşi nepăsare se manifestă
i S factorii p&itali rului mecanic al întreprinderii, aici şi în ceea ce priveşte scu
lele. Ele sînt vechi şi necores
niopfjJk PTTR pradă ruginei. punzătoare. Nimeni însă nu se
îngrijeşte de ' înlocuirea tor.
N-ar fi timpul să i se găseas
Aceste neglijente fac ca cetă
că acestei maşini un stăpîn ţenii din Călan să fie nemulţu
miţi de modul cum sînt deser
mai... gospoda. ( viţi,, Ce au de spus tovarăşii din
conducerea cooperativei ?
corespondent
IOAN UDREA
Gospodar! ! corespondent Din cele constatate pe teren reiese că mai sînt în că] Aşa arată in
ieriorul căminu
Cel mai bun mijloc de loco , multe comitete executive ale sfaturilor populare comunale ca- lui cultural din
moţie de la Alba hi.Ua la Zlat- Vinerea.
na este trenul de pe linia îngus »re nu acordă importanţa cuvenită asigurării bazei materiale
tă „mocăniţa" cum obişnuiesc
să-i spună oamenii de prin păr >unităţilor culturale.
ţile acelea. In aşteptarea tre
nului, călătorii ar trebui să stea > Pentru viitor, se impune ca aceste comitete executive ale)
în sala de aşteptare, mai ales
acum' cînd timpul s-a răcorit. )sfaturilor populare comunale să privească cu mai mult simţ d e 1
La staţia C.F.R. Alba Iulia- \răspundere această sarcină şi in general munca de culturali-)
Cetate însă trenul nu poate fi
aşteptat în sala de aşteptare. \zare a maselor.
Organele şi organizaţiile de partid au datoria să îndrume'
’ în permanentă unităţile culturale pentru a desfăşura o acti-
i uitate bogată si instructivă. '
- - - ' -- *- - ‘ “- - - * -