Page 15 - 1959-12
P. 15
Pif: 1539 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
KlflWSZMtoFrütüHsVüHIfcgKMCEMB
Mereu mirea Lucrările celui de-al Vit-lea Congres al P. M . S. U.
La întreprinderea de co n stru i desfăşurat întrecerea socialistă satiric a apărut o caricatură Cuvînfarea tovarăşul
fii siderurgice din Hunedoara şi succesele obţinute de munci- (caricatura nr. 1) în care sîni *r** r* r* Emil Bodnăraş
îşi desfăşoară activitatea, de torii de aici. In articol se sub- înfăţişaţi tinerii ingineri D. Io-
mai bine de 7 ani, gazeta de iiniază faptul că prin munca nescu, Elena Dan şi Ohifdth- ¦j f n faţa puţului principal mult de 700 tone de cărbu- BUDAPESTA (A gerpres). In şedin mînă a delegaţiei de partid şi guver
perete „Să construim Hunedoa- lor entuziastă, constructorii de man, care în orele libere, în Joc ¦j * al exploatării miniere ne peste plan. Şi mai aflaţi ţa de miercuri dimineaja a Congresu namentale ungare, care a constituit o
ra“. Colectivul acesteia este aici au reuşit ca la data de 23 să frecventeze cabinetul’ tehnic 1 Petrila, ungrup de mineri lui al V il-lea al P.M .S.U ., a luat cu- puternică m anifestare a prieteniei ro-
format din 11 tovarăşi. Respon- septembrie să-şi îndeplinească pentru a-şi îmbogăţi cunoştin- \ din sectorul II aşteaptă coli- că in urmă cu cîteva zile, vîntul tovarăşul Emil Bodnăraş, mem m îno-ungare. Tovarăşul GJi. Gheorgiiiu-
sabil este tovarăşul Constantin planul anual de producţie şi să tele profesionale * se plimbau 3 via pentru a coborî în sub- bru al Biroului Politic al C.C. al Dej a subliniat cu acel prilej că a-
Mihai. Acest colectiv, îndruinat realizeze, pînă fa ace,a dată. e- mereu pe străzile oraşului fără J teran. Era după cîteva zile brigada noastră a sărbătorit P.M.R., care a transmis Congresului ceastă prietenie de nezdruncinat ^S-a
în permanenţă de către comite- EgM’BAKa.K- lWXiVISZBSS. salutul Partidului Muncitoresc R om io: dovedit în stare să facă faţă oricăror
tul de partid din întreprindere, ţiici un rost. La o altă ediţie, de la îndeplinirea planului o însemnată victorie în mun- L încercări, o prietenie cum poate exista
a reuşit să lege activitatea g.a Să învăţăm din ing. Ganowski de fa T. U. G.. că: îndeplinireq sarcinilor de Dragi tovarăşi, numai între popoare care au scuturat
zeţei de sarcinile concrete ale (caricatura nr. 2) este satirizat -\] anual la extracţia cărbunelui. pe vecie jugul exploatării şi asupririi
muncitorilor în lupta pentru în experienţa gazetelor pentru că a refuzat şă pună fa plan pe anul 1960. Aşa că Permiteţi-mi ca în numele Comite burghezo-moşiereşti şi făuresc umăr ia
deplinirea şi depăşirea planului, de perete fruntaşe dispoziţia şantierului de con •j — Şi aşa, gătarăm pla- în prezent noi scoatem câr- um ăr viaţa nouă, socialistă1*.
de producţie, şă informeze cu strucţii din Bîrcea o macara, ab ¦) nul pe anul ăsta — zise u- bune in contul anului 1961. tului Central al Partidului Muncitoresc
regularitate pe cititori cu eveni conomii la preţul de cost în va solut necesară, pe simplul mo 1 nul dintre minerii care aş- Şi după cum ştiţi, cea mai Poporul nostru, sub conducerea Par
mentele locale, din ţară şi de loare de 1.206.000 lei. Proble tiv că şantierul este fa prea, ¦j teptau să intre în şut. mare parte dintre brigăzile Romîn şi al întregului nostru ,pop,or tidului Muncitoresc Romîn, a obţinut
peste hotare, să popularizeze şi me Importante, care au contri mare depărtare. succese hotărîtoare în aşezarea vieţii
să generalizeze experienţa îna buit la îmbunătăţirea activităţii ") — Da, mai devrem e cu 40 sectorului - nostru •lucrează muncitor, să transm it un fierbinte sa sale noi, în construirea socialismului.
intată a fruntaşilor în muncă, de producţie, la creşterea grijii In alte caricaturi au fost sa de zile, Şi unde mai pui că acupi în contul anilor viitori.
criticînd totodată cu tărie lip faţă de avutul obştesc, au fost tirizaţi unii salariaţi care obiş de la începutul anului, du- lut frăţesc celui de-a) VM-Iea Congres In strinsă unitate a i ţările lagăru
ridicate şi în articolele ca „Ri Brigăzile ponduse de Vasile lui socialist, R. P. Romină promo
surile ce se mai manifestă în- sipă de curent electric şi negli- nuiau să întîrzie de fa serviciu. Sidorov şl Peter Moise, de al Partidului Muncitoresc Socialist vează neabătut o politică externă in
tr-nn domeniu sau altul de ac Important este faptul că cei în exemplu efectuează îri pre'r slujba menţinerii şi apărării păcii în
tivîtate”~Ridicîn d~ ' cu“* ajntoruî cauză se străduiesc să se în lume. Poporul nostru, împreună cu ţoa
drepte şi răspund în scris co î f f P scrie. p e gralWsec- pregătiri Ulnagar şi tuturor oam enilor muncii -din le popoarele iubitoare de pace, îşi a-
comitetului de partid, activitatea lectivului de redacţie. ) torului, am lucrat cu un, ran- noi locuri de mrunc&ă în con Republica Populară U ngară; duce contribuţia la adîncirea destinde
gazetei de perete la o treaptă 1 dament de aproape 2 tone rii internaţionale, ia realizarea prin
Acestea sînt cîteva metode fo ^ de cărbune pe post şi qm ob- tul anului 1961, Partidul nostru, oamenii muncii din cipiilor coexistenţei paşnice. Pe aceas
înaltă, colectivul de redacţie a losite în activitatea sa de către tă cale, guvernul .r.omln va continua
făcut din aceasta un mijloc de J'e" iă în {oiosirea. utilajelor“, colectivul de redacţie al gazetei J ţinut o econom ie Iq preţul Discuţia este, întreruptă de Republica Populară Romtnă îşi ex cu consecvenţă să folosească toate
educaţie patriotică a oamenilor de perete .de la LC.S. Hunedoa 1 d e cost in valoare de 300.000 apariţia coliviei care urmea primă cu acest prilej din toată inima posibilităţile şi prilejurile pentru rea
muncii din întreprindere, de mo v ,e' .sclimP' -a *ar'te > ce ra, rrjetode care trebuie însuşite ¦j lei — răspunse tinărul mi- ză să-i transporte pe mineri bucuria pentru marile realizări ale lizarea înţelegerii între ţările din spa
bilizare sî organizare a acesto eesstee îinnccăariccaatl pprreeţţuull de cost' şi folosite de cît mai mufte co- f ner- Nicolae Manea. Acum ţiul balcanic, pentru transformarea
ra în vederea traducerii în viaţă etc. lective de redacţie ale gazetelor sPre locurile lor de muncă. ^ acestei părţi a lumii într-o zonă a pă
<je perete din întreprinderile şl cii, în oare anmele nucleare şi armele
a hotărîrilor partidului şi guver In articofele de mai sus au instituţiile regiunii noastre, J cînd se apropie ziua ele 30 Muncâ.entuziastă'-V'desfăşoa- 1 poporului frate ungar. rachetă să nu ameninţe viaţa şi liniş
nului. •) Decembrie, munca în abata- ră şi celelalte brigăzi de L Constituie o înfăptuire deosebit de
fost criticaţi tovarăşii din con y. PJTAN j fele sectorului va fi şi mai mineri din sector. Minerii din ^
Gazeta de perete este aşezată ^ spornică, De altfel, brigada brigada lui Gheorghe Mi- r importantă faptul că după zdrobirea cu
într-un loc frecventat de munci ducerea şantierului de la disti j noastră a hotărîtsă mai chiev, de pildă, se întrec L sprijinul unanim, frăţesc, al U.R.S.S.
•) extragă în cinstea acestei pentru a trimite la suprafa- ^ şi al celorlalte ţări socialiste, a con
torii din întreprindere. Cadrul leria de gudroane, cei de la uzi- 1 sărbători. încă 500 tone de trarevoluţiei din 1956, comuniştii un
acesteia este atrăgător. Gazeta fă cantităţi cit mai mari de ^ guri, In frunte cu tovarăşul Janos R a
e bogată în articole. Acestea a- na cocso-chimică şi de la şan- •j cărbune peste plan şi s ă r e a - cărbune energetic şi să rea- (_ dar, au reuşit să reclădească pariului
par cu regularitate, flecare e-
diţie fiind nouă din toate punc tierj.il din Călan, pentru risipa 1 Uzeze un randament dp 6
tele de vedere: tematică, conţi
de energie electrica, pentru ne-
folosirea judicioasă a utilajelor
ş.' a.
In momentul ^ tone pe post. Desigur că nu Uzeze randamente ridicate. I clasei m uncitoare — partid m arxist
de faţă — spune ] vom uita că trebuie să dăm Să dăm tare băieţi — l leninist, continuatorul tradiţiilor glo
tov, Constantin ^ cărbune de bună calitate. îşi îndeamnă brigadierul or- [¦ rioase ale proletariatului ungar, deta
1 — Nici brigada noastră iInacr iiti. Bfítr-ii gr ian dr ian ntnro\ansoti ră este ^ şament de nădejde al mişcării comu
Mihai, respon cunoscută in toată Valea Jiur L niste şi muncitoreşti internaţionale.
nu stă cu mîinile în sin — lui drept o brigadă de mi- [
sabilul gazetei de
perete — ne
nut. prezentare grafică etc, străduim să în •j interveni •un ortac, din bri- neri fruntaşă. După cum L O altă realizare de seamă este fap tea popoarelor, In ciuda poziţiei potriv
Colectivul de redacţie îşi des tocmim asemenea 1 gada lui Ioan Firoiu. In nu- bine ştiţi, de la începutul a- [ tul că Partidul M uncitoresc Socialist nice şi a răstălm ăcirilor răuvoitoare
făşoară activitatea pe baza unui planuri temaţjce, 3 mai două luni din acest, qn nuUii şi pînă acum, noi am L Ungar a întărit statul democrat popu ale unora, faptele arată că iniţiativa
plan de muncă lunar şi a pla încît prin mate l1 M a trimis la surpra1fa’ţă mai nexullfma s nu1Xn51m6 ult de 3.000 to- l1 lar pe temeliile trainice ale alianţei guvernului romîn, sprijinită de opinia
nului tematic pe fiecare ediţie a rialele publicate dintre clasa muncitoare şi ţărănimea publică din ţările balcanica, îşi păs
gazetei, care cuprinde proble să contribuim
mele actuale cele mai principa .....i...................i, - -j ne de cărbune, obţinind un L m uncitoare şi a făcut din el un pu trează pe deplin actualitatea.
le. Periodic, colectivul de redac din plin la mobilizarea tuturor ] randament mediu de peste 5 C ternic Instrument în construirea o- Poporul nostru aprobă şi îşi însu
ţie se întruneşte şi discută cum torţelor în vederea traducerii în
an fost îndeplinite sarcinile, fapt a sarcinilor ce ne revin din uvm eU ¦j tone pe fiecare post prestat. L rînduirli socialiste. (' şeşte în întregime propunerile de în
hrintl măsuri operative de lichi hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R. ) Se cade ca de acum înainte C
din 13-14 iulie a.c. în privinţa MATERIALELOR PUBLICATE ^ să înregistrăm realizări şi L Harnicul popor ungar se¦>poate mîn- sem nătate istorică prezentate de to
darea neajunsurilor ivite pe par realizării de economii. Colectivul ¦) mai mari. Nu uitaţi, că se (. dri pe drept cuvînţ cu remarcabilele
curs. fn felul acesta, răspunde de redacţie se îngrijeşte să re varăşul N. S. Hruşciov la O.IM.U. cu
partizeze din timp subiectele ce
rea rerşonală a fiecărui mem urmează a fi tratate şi împreună „Reducerea posturilor mecanice în abataje, prin exe- ^ apropie ziua de 30 Decent- j- succese dobîndjte în dezvoltarea in privire la dezarmarea generală şi to
bru al colectivului de redacţie a cu tovarăşii din comitetul de tieoroductive—valoroasă
crescut, iar sarcinile ce le-au partid citeşte cu muttă atenţie cutarea ia U.R.U.M.P. a cinci j brie fL dustriei, în transform area socialistă a tală. care deschid perspectiva minuna
revenit au fost îndeplinite. articolele ce Ie primeşte de (a rezervă internă“
bucăţi maşini încărcătoare, care i !_ agriculturii, în ridicarea nivelului de tă a dezvoltării fără război a societă
Membrii colectivului de re Sub titlul de mai sos, fn tir.
dacţie au. acordat şi acordă o 1.501 al ziarului „Drumul socia s-au şi predat la minele din Lu- 1 ţ trai material şi .cultural al celor ce ţii omeneşti. 11
lismului“, a fost publicat un ar
ticol în care s-au analizat posi oeni şi Uricani. ^ 1 H cutiile redate mai siis, ^ munoeţsc. Dragi tovarăşi.
bilităţile de reducere a posturi-
corespondenţi. De âsemenea, co „Mai multă preocupare \ bmte t Astăzi, R. P. Ungară este o verigă Urăm succes deplin lucrărilor Con
lectivul de redacţie şi-a întocmit gresului dv. şi ne exprimăm convin
atente deosebită calităţii mate pentru activitatea 1 tehnicieni de la sectorul II [- trainică a lagărului nostru socialist, o
rialelor. „Sînt ani de eîn’d fa,., cooperativei“
^ al minei Petrila, distins cu (_ ţară în care poporul eliberat de ex- gerea neclintită că îndeplinirea hotă-
«azeta de nerete — spune tov. strictă evidenţă a materiale-
ploatare şi stăpîn pe soarta sa îşi fă
Gh. M ihăiiL membru în comite- îor apărute şi a celornepubl"ilcoar- neproductive 'îă mina “Petri fii nr. 1.513 al ziarului „D ru -j „Casca de aur 'a tehnicianu- L ririlor pe care Ie veţi adopta va duce
tul de partid — nu m ) apar te, precum şi arăspunsurilor la. Răspunzînd celor relatate, mul socialismului“, într-un arti- 1 de a nu precupeţi nici f ureşte o viaţă nouă, aducînd întreaga Ia continua întărire a Partidului Mun
articole cu caracter g e n e r a l, ne- primite de fa cei care sînt cri- GC.V.J. Petroşani ne informea- col cu titlul de mai suş, a fost m ' fn L . sţnf. sa contribuţie la m area cauză a pă citoresc Socialist Ungar, la consoli
specificul nostru de m ,; prin t„ tertaid u , za ca a luat o sene de masuri cii şi progresului în lume. darea unităţii indisolubile dintre par
în această direcţie atît la' ex-' criticata conducerea cooperativei J .. r tid, guvern şi popor, la cucerirea de
171,1,103 • de perete. „Muncitorul" din Călan pentru] hotănh să livreze, econom iei ^ Dragi tovarăşi, noi şi noi victorii în construcţia so
O a«ta de perete se ocup« tot Colectm ,l de redac|le: acordă ploatarea minieră Petrila, cîţ şi Intre partidele, popoarele şi ţările cialistă din R. P. U ngară.
.\ la celelalte, exploatări miniere slaba aprovizionare a filialei ] noastre naţionale, In cins- t noastre s-au statornicit şi se dezvoltă
maj .bine d.e întrecerea şoci.alis- din Valea Jiului. De asemenea,
tă, de lupta muncitorilor pentru 0 ^tenţîe mare şi suplimentului din Batiz cu drojdie, petrol etc. Ş tea zilei de 30 Decembrie, ^
Uniunea regională a cooperaţi-1^ a ne de tone de cărbu- [
îndeplinirea sarcinilor de plan, satiric al gazetei. Tot ceea ce-i s-au luat măsuri de tipizare a velor de consum, în răspunsul m {e [a/wl a m a l . /fl [. continuu relaţii prieteneşti pe baza Trăiască Partidul Muncitoresc Socia
trumis redacţieiî, arat. aw ea1ţ rI / ?C/ l y o o i - c - O I U H U 1. C i / iI A O l/ rlCLI- ~ principiilor internaţionalismului prole list U ngar şi Comitetul său C en tral!
pieselor comune ca scoabe, bi tar, a colaborării şi într-ajirtorării fră
pentru realizarea de economii, raU este satirizat, fie prin note doane* cleme, mărci etc,, în ve ' ţeşti a unităţii şi coeziunii indestructi Trăiască prietenia indestructibilă
derea confecţionării lor în scrie bile a lagărului socialist. dintre poporul romîn şi poporul m a
pentru reducerea preţului de critice sau foiletoane,> fie prin la U.R.U.M. Petroşani, Prin a- s-au luat măsuri! pentru aprovi- ] un Pret de cost Clt mai re' L ghiar 1
zionarea cu petrol afilialei din ] dus, Şi aceasta cuatît mai C Ne exprimăm profunda satisfacţie
cost etc. Recent, bunăoară, în- caricaturi, Batiz. In ce priveşte drojdia, j mm u*flÍt4 c/-%u11 cs\ftt4- in 1V/alea TJ1i1ui 1l1u11i _L pentru rezultatele rodnice ale colabo Trăiască puternicul lagăr socialist —
rării noastre multilaterale şi ne amin^ bastion neclintit al păcii şi securităţii
tr-un articol semnat de tov. La o ediţie a suplimentului ceastă măsură se reduc, la cele după cum reiese din răspunsul 1 sînt şi alte sectoare minier L tim cu plăcere de vizita în R. P. Ro- popoarelor, în frunte cu m area noastră
prietenă, Uniunea Sovietică.
Ioan Prodan, __________ ___ 6 exploatări miniere din Valea dat de U.R.C.G., nu s-a luat ^ re carg concureaza ia „Qas• f
preşedintele co Jiului, circa 40 posturi pe zi şi nici o rrtasura. Ziarul ăşteapfa 4 , , Uu. . , w
mitetului sindical se dă posibilitatea executării un răspuns în care să se arate ] ca de aur a ^ i c ia n u l u ^ ...
de secţie de la unor lucrări d,e calitate mai bu concret şi măsurile luate în a- ) c - MATEESCU
grupul de şan nă.- Rebobinarea de motoare e- ceastă direcţie. î
tiere nr. 2, au lectrice arse ce acţionează uti- *
fost scoase în e- laje de serie mai mare, se vor
videnţă metode executa . de acum încolo la DINPROGRAMUL BE I P t J J i l L I € I Y 4 T iE
A.C.R.V., redueîndu-se astfel cir
le folosite' în or ca 20 posturi Ia. exploatările mi IMe ii \ M
ganizarea mun
cii pe şantier, niere. S-'a.ii. luat măsuri şi în ce 5 DECEM BRIE 1959 5 DECEM BRIE 1959
felul cum s-â priveşte problema înoârcârllar DEVA: Omul cu pantaloni PROGRAMUL 1 : 6,15 Emisiunea pen
scu rţi; ALBA IULIA : Surorile ; tru sate: Carnet ştiinţific; 7,15 Cîn-
•SÎ^C)-
Cînd contribuţia în muncă nu a B R A D : Fata din Kiev ; ILIA : tece tu ristice: 8,30 Solişti de muzi EXECUTA ÎN ATELIERUL
Vrăjitoarea ; ORĂŞTIE : Săgea că populpră rotnînească: 9,40 Cînte-
ta albastră ; Pe Donul lin iştit; ce şi ro arşu ri: 10,00 Limba noastră.
folosită în mod Judicios H A fE G : Penttu 100.000 de Vorbeşte acad. prof, AJ, .G raur (relua m
m ărci; PET R O ŞA N I: Intre noi
părinţii; S E B E Ş : Fata din r e ) ; 10,10 Muzică uşoară ; 10,35 Mu p
Kiev ; SIM ERIA : Dimineaţă
mohorîtă ; LONEA : Fata în ne zică din opere; 11,03 Muzică de ca , ....
gru ; ZLATNA: In în-tîmpinarea v
Aportul cetăţenilor din regiu- folosirea judicioasă a cpntnb.u- ţenii s-a.u angajat să o tacă fericirii; TEIU Ş : Ivan Brovkin meră preclasică; 11,45 Revista revis
se însoară ; BARU MARE : (câfd kisf& ôu j
nea noastră la realizarea dife- ţiei în muncă. E . adevărat că prin muncă voluntară şi cu fon- Pagini de vitejie ; APOLDU DE telo r; 12,00 In vîrtejul valsului; 12,20
S U S : Rita.
ritelor lucrări de interes ob- planul contribuţiei în muncă pe duri dini contribuţie voluntară, Album sp o rtiv ; 13,05 Concert de- • y?»
m ie tk nm oB O Loek
ştesc se manifestă sub nume- acest ari, atît cu braţele cît şi Lipsa de preocupare însă din p rîn z; 14,00 Cîntece de dragoste şi ccuauZ u
PENTRU 24 ORE
roase aspecte iar formele de cu atelajele a fost realizat. Tr.e- partea sfatului popular şi a de- Vremea se va menţine căldu jocuri populare rom îneşti; 15,10 Muzi
roasă, cu cerul mai mult no-ros,
antrenare a cetăţenilor la mun- bufe cunoscut însă şi în ee sco- putaţilor pentru antrenarea ce vor mai cădea ploi slabe locale, că uşoară ; 15,40 Fragm ente din ope
temperatura staţionară. Vînt po
ca obştească sînt de asemenea puri au fost folosite cele 728 tăţenilor la muncă voluntară, trivit cu intensificări ternpprare ra „Traviata“ de V erdi; 16,15 Vorbeş
multiple şi variate. Cunoaşte- a făcut ea banii din contribu de la sud, apoi dit) sectarul ves
zile de muncă cu braţele şi cele ţia voluntară să fie cheltuiţi tic. te M oscova ! ! 17,25 Muzică uşoară de
rea acestor forme de munca 1.47.0 zile de muncă cu atela- PENTRU URMĂTOARELE
de către sfaturile populare este compozitori rom îni; 18,00 Roza vîn-
o necesitate a zilelor noastre. jele din planul contribuţiei vo aproape în întregipie numai la 3 ZILE
Ac.esi lucru e dovedit şi de un tu rilor; 18,30 Cîntece şi jocuri popu
însemnat număr de fapte. această stradă. In plus pentru Vremea va fi schimbătoare, fa
luntare pe acest an. vorabilă ploilor temporare, tem lare f 19,05 Muzică dé d an s; 20,10 Pe
Iri ' Cugir, spre exemplu, co peratura va scădea treptat.
lonia muncitorească a căpătat Se ştie, de pildă, că printr-b această lucrare a fost folosită şi temé internaţionale ! 20,30 Cine ştie,
J n ultimul- timp un aspect mult Profesori, studenţi,
mai frumos. Aici au fost ame hotărîre a Consiliului de Miniş toată contribuţia în muncă pe elevi cîştigă I ; 21,15 Muzică de d an s! 23,00
najate spaţii verzi, scuare pen
tru copii şi alte lucruri bune. tri, majoritatea contribuţiei în acest an, c|nd foarte bine pu Abonaţi-vă la revistele pe Muzică de dans) f
De asemenea. în raza comu dagogice şi ştiinţifice de
nei s^au deschis noi drumuri muncă trebuie folosită în 'scopul tea fi utilizată pentru punerea specialitatea dvs. care vă PROGRAMUL’ I I : 14,07 Muzică u-
iar altele au fost amenajate- sînt de un real folos în
La realizarea acestora, cetăţe realizării unor lucrări de inte la punct a celorlalte drumuri. muncă. şoară sovietică; 14,30 Muzică popu
nii şi-au adus aportul din plin,
fie prin muncă voluntară, fie res obştesc şi în primul rînd Dacă exista preocupare pentru Consultaţi cataloagele de lară rom înească; 15,32 Mari ansam
prin contribuţie bănească vo presa la oficiile P. T. T. R.,
în scopul întreţinerii drumuri- antrenarea oamenilor la .mun factorii poştali şi difuzorii bluri corale romîneşti ; 16,15 Con
luntară. 'N'V ' ‘ AA A A A A ^ <7A/ că v-oluqtară, şe puteau realiza voluntari din şcoli şi facul
economii mai mari la fondu tăţi. cert de estra d ă ; 17,00 Din cele mai
Cu toate acestea, în Cugir,
mai sînt încă multe probleme Probleme ale rile din contribuţie voluntară, cunoscute njelodii populare rom îneşti;
gospodăreşti nerezolvate. Ne iar sumele economisite puteau
referim în primul rînd la -situa 17,30 Sfatul m edicului: Neryozitatea
ţia necorespunzătoare a mul
sfaturilor populare fi folosite pentru mărirea săli la co p ii; 17,45 Ştiinţa în slujba p ă c ii:
tor drumuri, care puteau fi pu-
lor de clasă de la şcoala de 7 Tezaurul de la Pietroasa, de acad.
ani. '" lf* prof. Emil C ondurache; 18,05 Muzică
lor. . Or, la Cugir, acest lucru ¦; Nu s-ar putea spune că în distractivă executată de fa n fară; 18,30
nu a fost respectat întocmai. In Cugir nu sînt' forţe suficiente Versuri de dragoste din literatura u-
raza coununei sînt încă o serie pentru repararea drumurilor, n iv ersală; -19,00 Tineri interpreţi de
de drumuri pe care circulaţia Numai că trebuie să existe mai mUzică populară rom în ep scă: 19,30
pietonilor-şj au.tovehieuie.lor se multă preocupare pentru mobi- M uzică din op erete; 21,05 Em isiunea
faee foarte’ anevoios. Dar sfa- lizarea acestora. Este necesar „Scrisori din ţa ră “ ; 21,15 Concert de
tul popular comunal nu a folo- ca în viitor- să se ia - măsuri muzică populară rom înească; 22,00
sit. îndeajuns contribuţia în concrete în vederea întreţinerii Muzică de d an s; 23,15 Muzică sim
muncă în scopul reparării aces- în bune condiţiuni a drumuri- fonică : 23,53 Muzică de dans.
se la punct dacă din partea tor ?,rumu,ri. Ea a fost destina- lor prin folosirea judicioasă a BULETINE DE Ş T IR I: 5,00, 6,00,
sfatului popular ar fi existat tă doar pentru pavarea străzii planului contribuţiei în muncă, 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00,
20.00, 22,00, 23,50 (programul I),
mai multă preocupare faţă ' de Tăului, pe oare de fapt cefă- _A ‘ MANEA