Page 16 - 1959-12
P. 16
Pag. 4 bnumui sociÂirsMücüi Nf. 1539
S E S IU N E A A D U N Ă R II G E N E R A L E A O . N. U.
Şedinţa Comitetului Politic
NEW YORK 3 (Agerpres). - fără grabă toate problemele care acel gentlemen’s agreement sta
TASS anu nţă: In după-amiaza au fost incluse pe ordinea de zi bilit la'O .N .U ., silesc Adunarea
zilei de 2 decembrie a avut loc a sesiunii. Totuşi, în cursul se să piardă un timp preţios în le
o şedinţă a Comitetului General, siunii, a arătat V. V. Kuzneţdv, gătură cu alegerea membrilor Lucrările Congresului Presa mexicană despre rezultatele
convocat pentru a examina pro unele delegaţii au exercitat pre nepermanenţi ai Consiliului de
punerile preşedintelui Adunării siuni asupra Adunării şi i-au Securitate. P. M. S. II. vizitei lui A. / . Mikoian în Mexic
Generale a O.N.U. de a se pre impus spre examinare problema
lungi cea de a 14-a sesiune a cu privire la Tibet şi aşa-zisa Declaraţia şefului delegaţiei — Cuvîntul delegaţilor — MEXICO CITY 3 (Ager care a început după întîlnirea
Adunării cu o saptămînă. problemă ungară, care sînt în sovietice a fost sprijinită de re lui D. Eisenhower ou N. S.
contradicţie cu ţelurile O.N.U. prezentantul Cehoslovaciei. To BUDAPESTA 3 Coresponden gaţi ai diferitelor partide fră pres). — TASS anunţă: Repre Hruşeiov în luna septembrie''.
V. V. Kuzneţov, şeful delega Din această cauză, după cum se tuşi, Comitetul general a adop
ştie, cel puţin 5-6 zile atenţia tat cu majoritatea de voturi ho- tul Agerpres anu n ţă: In con ţeşti. Au luat cuvîntul, printre zentanţii cercurilor de afaceri, Lărgirea legăturilor comercia
ţiei sovietice, care a luat cuvîn- Adunării a fost abătută de la tărîrea de a recomanda Adună le cu ţările socialiste, continuă
tul în Comitet, a declarat că lucrările sale principale. rii Generale să amine data închi tinuarea lucrărilor celui de-al alţii, Irjce Munto, vicepreşedinte ai celor politice şi obşteşti din „Gamercio exterior“, va duce
prelungirea sesiunii Adunării neîndoielnic la îmbunătăţirea re
Generale nu este cerută de îm Delegatul sovietic a atras de derii sesiunii pînă Ia 12 decem Vll-lea Congres al P.M.S.U., în al Partidului Comunist din Fin Mexic, precum şi presa mexica laţiilor economice interamerioa
prejurări. Data de 5 decembrie asemenea Comitetului atenţia a- brie. Delegaţiile U .R.S.S., Ro- ne. Varietatea pieţelor comercia
stabilită de la început pentru supra faptului că aceleaşi dele şedinţa din dimineaţa de 3 de landa, Dean Terfve membru al nă discută pe larg rezultatele le şi a izvoarelor de aprovizio
încheierea sesiunii a oferit timp gaţii, încâlcind Carta O.N.U. şi mîniei şi Cehoslovaciei s-au ab nare şi de credit ale ţărilor noa
suficient pentru a se examina cembrie Valeria Benke, membru Biroului Politic al C.C. al Par vizitei în Mexic a lui A. I. Mi- stre, va reduce influenţai politicii
ţinut de la vot. al Comitetului Central al tidului Comunist din Belgia, Pe- kcian, prim-vicepreşedinte aii comerciale ă S'.U.A. asupra eco
P.M .S.U., care a prezidat şedin tros Rusos, membru al Biroului Consiliului de Miniştri al nomiei noastre'. Ţările noastre
Intervenţia delegatului romîn George ţa, a anunţat că pe adresa Con Politic al C.C. a! Partidului Co U .R .S.S. şi importanţa expozi vor avea o mat mare posibili
gresului continuă să sosească munist din Grecia etc. ţiei realizărilor U .R.S.S. în do
Macoveseu în Comitetul Politic special zilnic mesaje de salut din par meniul ştiinţei, tehnicii şi cultu tate de a desface excedentele lor,
tea partidelor comuniste şi mun Lucrările congresului conti rii, oare s-a deschis în capitala de a găsi mijloace de producţie
NEW YORK 3 (Agerpres). — discriminării la care au fost su O.N.U. are o însemnătate poli citoreşti din diferite ţări ale lu nuă. Mexicului pentru întărirea legă şi resurse financiare. Revista
puse ţările Europei răsăritene. tică uriaşă. Respectînd acest mii. Asttel de, mesaje de salut turilor de prietenie dintre cete cheamă să se studieze minuţios
După cum s-a mai anunţat, Co principiu, a spus el, ţările Euro au sosit din Brazilia, Tailanda, «* ¦posibilităţile concrete de' lărgi
Delegatul Romîniei — Geor- pei răsăritene au votat pentru Irlanda, Chile, Nepal, San Ma două ţări. re a schimbului ou ţările socia
mitetul Politic special al Adu ge Macoveseu — a arătat că a- candidaţii la postul de preşedin rino, Luxemburg etc. Din dife In şedinţa din după-amiaza „Vizita lui Anastais Mikoian, liste.
ceastă discriminare s-a manifes te al Adunării Generale din alte rite regiuni' ale Republicii Popu zilei de 3 decembrie au luat cu
nării Generale a O.N.U. a în tat la O.N.U. „mai ales din cau regiuni ale lumii, chiar dacă ei lare Ungare sosesc de aseme vîntul mai mulţi delegaţi, prin prim-vieepreşedinte aii Consiliu După cum relatează ziarul „La
za atitudinii unor cercuri faţă nu aprobau pe aceşti candidaţi. nea mesaje de salut şi veşti des tre c a re : Karoly Kiss, membru lui de Miniştri al U .R.S.S., sorie Prensa“, Emilio Sanohez Pc-
ceput examinarea problemei a- de procesele istorice care au loc Cu toate acestea continuă discri pre îndeplinirea angajamente al Biroului politic, secretar al în ultimul număr revista, „Go- dras, preşedintele Comisiei Ca
în ţările Europei răsăritene. Ori minarea inadmisibilă împotriva lor în producţie luate de oame C.C. al P.M .S.U., Geza Revesz, mercio exterior“, organ al Băn merei Deputaţilor a declarat că
plicării consecvente a principiu ce act de discriminare, a decla candidaţilor — reprezentanţi ai nii muncii unguri în cinstea con membru al C.C. al P.M .S.U., mi cii Naţionale pentru comerţul iMexicul este gata să întărească
rat el, împotriva ţărilor membre ţărilor din Europa răsăriteană, gresului. nistru al apărării al R. P. Un exterior, reprezintă pentru Me legăturile de prietenie, schim
lui reprezentării echitabile a tu ale O.N.U. din cauza orînduirii ceea ce constituie o violare a gare, precum şi reprezentanţi ai xic şi America Latină cel mai burile comerciale şi culturale
sociale si politice din aceste ţări principiului universalităţii O.N.U. In cadrul şedinţei de diminea imoortant eveniment în sprijinul cu toate ţările globului pămîn-
turor regiunilor geografice în a- constituie o violare a principiu şi egalităţii tuturor statelor. Re partidelor comuniste şi muncito slăbirii încordării internaţionaile, tesc, inclusiv şi ou Uniunea So
lui fundamental al O.N.U.". prezentantul R .S.S. Ucrainene a vietică. „De aceea, a declarat
Iegerea preşedintelui Adunării arătat că' delegaţia lui va vota reşti frăţeşti. el, noi trebuie să apreciem în
Delegatul R. S. S. Ucrainene, pentru proiectul comun de rezo mod pozitiv vizita lui A. I. Mi
Generale a O.N.U., introdusă ne luţie al Cehoslovaciei şi Romî- koian, prim-vicepreşedinte al
Udovicenko, a subliniat că pro Consiliului de Miniştri al
ordinea de zi la propunerea de U .R.S.S. şi expoziţia Uniunii
blema reprezentării geografice Sovietice în Mexic, oare consti
legaţiilor Cehoslovaciei şi Ro ţă au luat cuvîntul Mohammed tuie expresia realizărilor de sea
mă ale acestei ţări în toate do
mîn iei. ¦ Hussain Abdul Iss, membru al Au început negocierile pentru rezolvarea meniile“.
Reprezehtahtu 1 Cehoslovaciei, Biroului Politic al C.C. al Par
Kurkâ care ă luat cuvîntul în
Comitet a subliniat că jprezen- tidului Comunist din Irak şi E. conflictului de muncă din industria
tînd acest proiect de rezoluţie Ladislao CarbajaI, membru al
Comitetului Naţional al Parti siderurgică americană
delegaţiile Cehoslovaciei şi Ro-
dului Popular Socialist din Cu WASHINGTON 3 (Agerpres). dinţă" întrucît aceste societăţi
mînisi, au căutat să pună capăt echitabile în toate organele niei. ba, care au adus congresului sa —- La 1 decembrie au reînceput continuă să-şi menţină „oferta"
lutul oamenilor muncii din ţă Ia Washington negocierile Între făcută la 15 noiembrie şi care a
Dezbaterile în problema algeriană continuă rile lor. reprezentanţii industriei siderur^ fost respinsă de sindicat. Socie
gice şi ai sindicatului unit al o- tăţile pretind ca muncitorii oţe-
A luat cuvîntul apoi Bela
NEW YORK 3 (Agerpres). - reprezentanţii poporului aigeri- blema algeriană. Projecful de Biszku, membru al Biroului Po ţelariior în problema rămasă ne- lari, care vor fi chemaţi la vot
Comitetul Politic al Adunării an — trebuie să ducă tratative rezoluţie cheamă cele două părţi
Generale a O.N.U. a continuat care să le apropie punctele de ca, pe baza principiilor cuprinse litic al C.C. al P.M .S.U., minis rezolvată a conflictului de mun în luna ianuarie pentru a se pro
trul Afacerilor Interne, care în că din această industrie. La ne nunţa în legătură cu reglemen
în după-amiaza zilei de 2 decem vedere astfel ca să poată ajunge în Charta O.N.U. privind drep discursul său, a scos în eviden gocieri participă şi mediatori ai tarea conflictului, să ia în dis Sanchez Pedras subliniază că
brie dezbaterile cu privire la Ia un acord. Subliniind necesi tul popoarelor la autodetermi ţă succesele obţinute de poporul guvernului federal. cuţie aceeaşi ofertă. In aceste „progresul însemnat politic, eco
problema algeriană. In cuvînta- tatea respectării dreptului la au nare, să înceapă tratative pentru ungur sub conducerea Partidului După cum relatează agenţi condiţiuni, afirmă conducerea nomic şi social al U .R.S.S., me
rea sa, delegatul Canadei Nes- todeterminare, delegatul libanez a stabili condiţii care să înles Muncitoresc Socialist Ungar, în ile de presă, Dâvid McDonald, sindicatului, nu se poate între rită toată admiraţia“ şi că „po
bitt, adopiînd poziţia delegaţi şi-a exprimat părerea că poziţia nească poporului algerian să se consolidarea regimului democrat preşedintele sindicatului, a de vedea o soluţie şi este probabilă litica de îmbunătăţire a relaţii
ilor S.U.A., Angliei şi Spaniei adoptată de Franţa care exclu bucure de acest drept în cît mai popular în Ungaria. clarat că reprezentanţii societă reînceperea grevei. Chiar şi me lor comerciale dintre U .R .S.S.
a cerut ca O.N.U. „să se abţi de discutarea condiţiilor de rea scurt timp. Rezoluţia cheamă de In continuare au vorbit dele ţilor „nu negociază cu bună ere- diatorii federali, spune agenţia şi Mexic care să corespundă cu
nă de a discuta despre situaţia lizare a unui acord este în con asemenea la încetarea cît mai interesele .economice ale celor
.France Presse, şi-au exprimat
din Algeria, şi relaţiile dintre a- tradicţie vădită cu concepţia po grabnică a ostilităţilor în Alge îngrijorarea în legătură cu atitu- 1 două ţări, este o politică accep
ceastă ţară şi Franţa. O atitu poarelor despre Independenţa ria. Va! de greve in America dinea societăţilor. tabilă pentru noi“.
dine asemănătoare a avut şi de naţională. După cum anunţă agenţiile
legatul Peru. Uller. Delegatul Birmănieî, U Tan de presă, dezbaterile se vor pre Latină L a închiderea ediţiei
Luînd cuvîntul în continuarea' lungi în cursul zilei de joi, vo
a prezentat Comitetului Politic tul în legătură cu această rezo HAVANA 3 (Agerpres). — zile, greviştii cer mărirea sala BRAZILIA: Greve de proîesi
¦*ezbaterilor, delegatul Libanu spre examinare un proiect de re luţie urmînd să aibă loc vineri După cum relatează agenţia riilor. împotriva scumpetei crescînde
lui, Georges Hakim, a declarat zoluţie alcătuit de 2Ţ de ţări sau sîmbătă. Prensa Latina, în ţările Ameri-
:ă cele două părţi — Franţa şi afro-asiatice în legătură cu pro Din Salvador se comunică că
cii Latine creşte mişcarea gre organizaţiile studenţeşti şi alte RIO DE JANEIRO 3 (Agerpres). — După cum relatează
Scurte ştiri 9 ScurteS c u rt e ş t ir i vistă provocată de dificultăţile grupări politice care fac parte agenţiile de presă, în semn de protest împotriva scumpetei cres
economice şi politice. din „Frontul Naţional al orien cînde din Brazilia, mii de muncitori din marele centru brazili
MOSCOVA. — La 2 decembrie şi-a a n Sao Paulo au declarat grevă. Autorităţile au trimis spre
încheiat lucrările la Moscova sesiunea deschis Ia Bielsko, în R. P. Polonă o LEIPZIG. — La Leipzig se desfă Intr-o ştire din statul Sao Pa- tării civile" au declarat grevă Sao Paulo forţe ale armatei şi poliţiei evaluate Ia peste 8.000
Uniunii celor 32 de asociaţii sovietice conferinţă internaţională a reprezen şoară conferinţa tinerilor raţionaliza- olo (Brazilia) se arată că adu generală în semn de protest îm de oameni. Patrule speciale circulă în iot oraşul.
pentru prietenie şi relaţii culturale cu tanţilor industriei Jînii din ţările so tori din Republica D em ocrată G erm a narea legislativă a acestui stat potriva decretului cu privire la
ţările străine. La discutarea raportului cialiste europene. La lucrările confe nă. La conferinţă participă 900 de ti şi liderii unor partide politice privarea de drepturi a organiza înscenarea Judiciară
prezentat de Nina Popova, laureată a rinţei, care vor dura 7 zile participă neri inovatori, raţionalizatori şi Inven sprijină chemarea fa o grevă ţiilor progresiste, declarate anar de Ia Dusseldorf
premiului internaţional Lenin „Pentru delegaţi din R. P. Bulgaria, R. Ce tatori din toate ram urile industriale generală în semn de protest îm histe sau comuniste. La o de
întărirea păcii între popoare“, au’ luat hoslovacă, R. D. Germana, R. P. Po ale ţării. Problema principală discuta potriva declaraţiei ministrului monstraţie, organizată împotri „Martorii acuzării“ dau bir cu fugiţii...
parte reprezentanţi de seam ă ai vieţii lonă, R. P. Romînă, R. P. U ngară şi tă în cadrul conferinţei este felul în Justiţiei că proiectata grevă a va acestui decret, au participat
publice şi oameni ai culturii din Uniunea Sovietică. care tineretul poate contribui în modul metalurgiştilor va fi declarată peste 20.000 de persoane. Intr-o DUSSELDORF 3 (Agerpres). Insă, 'după cum se vede, ex
U.R.S.S. — scriitorii Hya Ehremburg cel mai eficace la îndeplinirea sarci ilegală. Reprezentanţii muncito altă ştire din Salvador se arată — La 2 decem brie ta procesul perienţa din ziua precedentă cu
şi Alfksei Surkov, compozitorul Aram ¦ SOFIA. — La 2 decembrie s-a des nilor pianului de 7 ani. rilor au declarat că fa greva că federaţia studenţilor din Ni de la Dusseldorf împotriva con „martorul acuzării" Rist, dem as
Haciaturian, regizorul Grigori Alek- chis la Sofia cea de-a 8-a sesiune a caragua a adresat organizaţi ducătorilor mişcării partizanilor cat ca agent poliţienesc plătit,
sandrov, juristul Konstantin Gorsenin comitetului administrativ al Uniunii VLADIVOSTOK. — La 2 decembrie generală vor participa un mili ilor studenţeşti din America păcii din Germania occidentală, nu a răm as fără urmări pentru
şi preotul Konstantin Rujniţki. A fost Internationale a sindicatelor oamenilor s-au înapoiat la Vladivostok crucişe- Centrală şi din alte regiuni che urma să aibă loc audierea celui Rady. In orice caz, în ultimul
adoptat un apel adresat asociaţiilor muncii din transporturi, porturi şi torul „Amiralul Senlavin“, distrugă on de persoane. marea de a cere eliberarea gru de-al doilea „martor al acuzării" moment, acest „martor" s-a pre
pentru prietenie ai oamenilor de cul- — un oarecare Rady. Acesta din făcut „bolnav" la 2 decembrie.
(ură din ţările străine. Intr-o ştire din Bogota (Co
urmă, este cunoscut ca un „mar Un alt „martor al acuzării", du
. COLOMBO. — Printr-o dispoziţie a pescuit. Din această uniune internaţio toarele . „Vozbujdionnîi“ şi „Viderjan- lumbia) se arată că greva mun pului de studenţi arestaţi şi su
guvernatorului general al Ceylonului tor de profesie" sui-generis. El pă cum a anunţat în şedinţa din
începind de Ja 3 decembrie, se ridică nală ta c parte sindicate şi organizaţii nîi". Escadra a făcut o vizită de prie citorilor petrolişti de la între puşi torturilor de regimul dicta
starea excepţională declarată în ţară a compărut in repetate rînduri 2 decem brie procurorul, „a dis
la stîrşitul lunii septembrie anul a- din 38 de ţări grupînd peste 9 mili tenie în Republica Indonezia. Am ira prinderile Cicuco continuă de 7 torului Somoza.
cesta, în legătură cu atentatul împotri oane de membri. L a lucrările sesiunii lul Fokin. comandantul flotei din li in acest rol in faţa proceselor părui“, iar domiciliul lui este
va fostului prim-mlnistru Bandara-
participă reprezentanţi din 14 ţări. ceanul Pacific şi conducătorul escadrei După vizita lui A denauer la Paris înscenate anterior de autorităţile necunoscut. In sfîrşit, un alt
naike. ROMA. — După cum transm ite a- a declarat în convorbirea avută cu
VARŞOVIA. — La 2 decembrie s-a vest-germane împotriva organi „martor" nu ar fi putut fi pînă
genţia ANSA, cancelarul Germaniei corespondentul TASS. că poporul in PARIS 3 (Agerpres). — Lip germană DPA — el „a dat de
occidentale, Konrad Adenauer, însoţit donezian a primit cu căldură şi prie sa unui comunicat oficial la sîîr- înţeles că nu în toate proble -
de von Brentano, ministrul Afacerilor tenie pe m arinarii sovietici şi că m a şitul întrevederilor pe care can mele s-a putut obţine o concor
Externe, va face o vizită oficială îr. rinarii sovietici au adus un salut a- celarul Adenauer le-a avut cu danţă depllină“. De asemenea,
dresat oamenilor sovietici din partea preşedintele De Gaulle şi cu pri
Italia între 19 şi 22 ianuarie 1960, la poporului indonezian. mul ministru Debré a determi Adenauer i-a solicitat pe ziarişti
să nu pună întrebări în legătură
invitaţia guvernului italian.
nat pe anumiţi comentatori ' să cu frontiera Oder-Neisse, des
Declaraţiile primului ministru Mitingul considere că — în ciuda afir pre care preşedintele De Gaulle zaţiilor dem ocratice de masă din in prezent anunţat să se prezin
al Irakului Kassem mării repetate a conloordanţei a susţinut că trebuie să rămî- R.F. Germană in scopul inter te pentru a depune mărturie.
mamelor punctelor de vedere ale guver nă neschimbată. zicerii acestor organizaţii. Or Fiecare nouă şedinţă a proce
BAGDAD 3 (Agerpres). —- frontierei cu Iranul. „Sperăm, din laponia nelor francez şi vest-german — ganizatorii procesului împotriva sului scoate în evidenţă că acu
TASS anunţă : La 2 decembrie însă, a spus Kassem, că aceas în timpul convorbirilor de la Agenţia United Press Interna patrioţilor vest-germani de la zaţiile puse In sarcina patrioţi
la spitalul „Dar As Salam “ a a- tă problemă va fi soluţionată ¦ TOKIO 3 (A gerp res). — L'a Tokio Paris s-au înregistrat divergen ţional relata că „toate cercurile Dusseldorf vor, probabil să fo lor germani la Dusseldorf sînt
vut loc o conferinţă de presă a prin mijloace paşnice...“. Ei a a avut loc un miting organizat de ţe. Comentatorii care au expri politice din Paris consideră că losească acum „experienţa“ bo clădite pe nisip şi se năruie (a
primului ministru al Irakului, declarat că ieşirea Irakului din congresul mamelor din întreaga Japo s-a produs o sciziune în alianţa gată a lui Rady pentru confir primul contact cu faptele. Lucru
Kas-sem. pactul de lă Bagdad nu a pre nie care s-a desfăşurat sub lozinca mat această părere s-au călău-., franco-germană. deşi generalul marea acuzaţiilor lor absurde rile nu pot fi salvate nici de pro
judiciat relaţiile acestei ţări cu „M ame din întreaga lume, sa luptăm De Gaulle a păstrat tăcere în împotriva luptătorilor pentru vocatorii care figurează in ca
Referindu-se la politica exter Turcia. Relaţiile nopstre cu ţă pentru dezarmare generală şi to ta lă ! zit după afirmaţiile tăcute de legătură cu aceasta, iar Adena pace. litate de „martori ai acuzării".
nă a Republicii Irak, Kassem a rile arabe, a continuat, primul Să apărăm viaţa copiilor n oştri!“. La uer a tăcut tot posibilul pentru
declarat din nou că Irakul este ministru, se bazează pe princi miting a fost adoptată o declaraţie în însuşi Adenauer în conferinţa a minimaliza acest lucru, în
un stat neutru, iubitor de' pace piul frăţiei şi prieteniei. care femeile japoneze şi întregul popor cursul conferinţei sale de presă“.
şi independenţă, care nu nutreş japonez sînt chemate să împiedice re sa de presă de miercuri, cînd —
te nici un fel de intenţii agre Vorbind despre situaţia inter vizuirea „Tratatului de securitate“ ja-
sive ţaţă de alte ţări şi nu se nă din Irak, Kassem â spus că. pdno-american care creează o primej după - cum relata agenţia ve.st-
amestecă în treburile lor inter începind de la 6 ianuarie 1060 die pentru viaţa poporului şi contra-'
ne. „Noi, a subliniat primul mi se vă permite activitatea parti vine năzuinţelor de pace ale poporu Tratativele anglo-italiene an fost încheiate -S S -
nistru, sîntem prieteni cu toate delor politice. El__a condamnat lui japonez. Participantele la miting
ţările lumii care nutresc senti uneltirile şi comploturile impe au protestat împotriva planurilor mili Revanşarzii vesf-germ ani nu se astîmpără
rialiştilor împotrivă actualului taré ale guvernului Kisi şi au chemat
mente de prietenie ţaţă de noi. regim politic ’din Irak. Primul femeile din întreaga lume să-şi uneas LONDRA 3 (Agerpres). — bleme legate de situaţia econo BERLIN 3 (Agerpres). — asigura pacea, dacă acest tratat
ministru irakian a arătat că de că eforturile în lupta pentru înfăptu La 2 decembrie s-au încheiat Ia mică a Europei, problema de Revanşarzii din Germania occi va recunoaşte frontiera existen
Sîntem împotriva alianţelor şi toate comploturile împotriva ' I- irea dezarmării generale şi totale. Londra tratativele anglo-italiene zarmării şi problema ajutorării dentală persistă în a iormula tă între R.D.G. şi Polonia. R.
rakului se fac vinovaţi imperia la care au participat din partea ţărilor slab dezvoltate. pretenţii impertinente cu privi Reitzner s-a pronunţat împotri
blocurilor militare şi ne împo liştii‘ si lacheii lor. Italiei — primul ministru, Seg- re la revizuirea frontierei de. pe va declaraţiei preşedintelui Fran
ni, şi ministrul Afacerilor Ex ? Oder-Neisse. După cum relatea
trivim agresiunii“. In încheiere Kassem a vorbit terne, Pelia, iar din partea An ză agenţia ADN, Richard Reitz ţei, De Gaulle, în legătură cu
despre succesele şi realizările gliei — primul ministru Mac LONDRA 3 (Agerpres). TASS ner, unul din conducătorii orga
Reierindu-se la relaţiile cu obţinute de Irak după revoluţie. millan, şi ministrul Afacerilor anunţă : In seara zilei de 2 de nizaţiei revanşarde „Zeiligerge- frontiera de pe Oder-Neisse.
Externe Selvvyn Lloyd. cembrie după încheierea trata meinde“ într-un discurs rostit Agenţia ADN subliniază că
vecinii, primul ministru al Ira- tivelor anglo-italiene de 1a Lon la Memmingen a chemat la cu
După încheierea, tratativelor dra, s-a anunţat că primul mi R. Reitzner a cerut ca persoa
.kului a amintit că există, între un purtător de cuvînt al guver nistru Macmillan a acceptat in cerirea teritoriilor-occidentale ale nele strămutate care locuiesc în
nului englez a făcut o declara R.F.G. să fie ţinute permanent
altele, problemă litigioasă a ţie în care a anunţat că în cursul vitaţia guvernului italian de a Poloniei. El a afirmat că trata
tratativelor s-au discutat pro- „gata de luptă" împotriva ţări
vizita Italia la începutul primă tul de pace ou Germania nu va
lor lagărului socialist.
verii.
Redacţia şl adminUtraţia rian.tul: str, 6 Martie nr. 9. telefon: IS8|I89| 75. taxa plâfltâ fn numerar conform aprobării Direcţiunii Generale V, l.I.R . nr. 236.320 din Ö noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică ,,1 Mai" - Deva