Page 17 - 1959-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA/
Anul XÍ Nr. 1540
Pe lingă Uideminare şi pricepere, strunjirea corectă a unei
piese mai cere şi multă atenţie. Lucrind astfel, tinărul Aladar
Rusneac, de la secţia mecanică a Uzinei „Victoria" din Călări,
reprezentat in fotografia de faţă, reuşeşte să-şi depăşească
lună de lună norma in medie cu 5— 10 la sută, fără a face re­
buturi.
Inmînarea unor Insigne jubiliare
la Brad
In sala bibliotecii raionale din
oraşul Brad a avut loc ieri du-
pă-amiază .o ,şedinţă de lucru a
consiliului raional A.R.L.U.S.
Cu această ocazie, s-au prezen­
tat o dare de seamă privind des­
făşurarea lucrărilor celui de-al
V-lea Congres A.R.L.U.S., o dare
de seamă, privind activitatea
consiliului raional A.R.L.U.S. şi
s-a stabilit planul de muncă al
consiliului raional pe luna d e­
cembrie. In urma dării de sea­
mă si a discuţiilor purtate, a
avut loc înminarea de insigne
jubiliare A.R.L.U.S. unui număr
urî N C /% C IU ‘ O A M E N
\ Tînără este gos­ ia înfiinţare, gospodăria din Bucer­
podăria agro-viti- dea a ajuns să numere 112 familii.
colă din Bucerdea,
tînăr este şi Ni- Feneşeriu foloseşte forme dintre
colae Feneşeriu,
preşedintele ei. Cu
toate acestea, re­
zultatele obţinute
pină acutn de că­
tre ooiectivişti sînt
____ dintre ccls mai
bune. Ei au obţi­
nut anul acesta la hectar 4.000 kg.
F struguri şi 5.500 kg. porumb hi­
brid. Acum îşi construiesc un grajd
pentru 50 capete vite mari, şi-au
cum părat 166 oi şi 32 de mielute.
F ă ră îndoială că un m are merit în
obţinerea acestor succese îl are şl
preşedintele gospodăriei, Nicolae
Feneşeriu, care ştie să împletească
în mod armonios munca pentru
dezvoltarea economică a gospodă­
riei, cu inunca politică. încă din
primele zile de existentă a gospo­
dăriei, preşedintele Nicolae Fene­
şeriu şi-a luat drept sarcină să mo­
bilizeze oamenii pentru dezvoltarea
economico-organizatorică a gospo­
dăriei, pentru întărirea disciplinei
în muncă şi obţinerea de producţii
mari la hectar. Pină acum. în mare
m ăsură, ei a reuşit să facă acest
lucru.
..G ospodăria şi-a început activi.
S tatea cu un număr de Sr familii.
C Dar chiar după tem u.larei fîV ivi.
C taţii de inaugurare, încă 5 familii
f şi-au făcut cereri de înscriere. Şi
f aceasta, ca urmare a faptului că
. Nicolae Feneşeriu a stat de vorbă
C cu fiecare familie în parte, arălîn-
( du-i avantajele muncii în comun,
j exemplificînd aceste avantaje cu
viaţa îmbelşugată a colecflviştilor
din Obreja, Oejdea, Ţelna, sate ve­
cine cu Bucerdea. Asemenea discu­
ta ţii de la om la om le-a avut pre-
C şedinţele Nicolae Feneşeriu cu mai
f multe familii. Fiecăreia i-a vorbit
f cu căldură, în mori convingător şi
L iată că asiăzi, la numai 9 luni de
Sîmbătâ 5 decembrie 1959
de 16 tovarăşi din cadrul raio­
nului, care s-au distins in mun­
ca pentru popularizarea ştiin­
ţei, tehnicii şi culturii sovietice.
Printre cei care au primit ase­
menea insigne se numără şi to­
varăşii Remus Podeleanu, prim-
secretar al comitetului raional
P.M.R. Brad, Ioan Raczek se­
cretar al comitetului raional
P.M.R., Maria Munteanu, sala­
riată a sfatului popular raional,
Gheorghe Iga, muncitor timplar
la cooperativa „Crişan", Florea
Mihoc, directorul atelierelor cen­
trale Crişcior şi alţii.
------------------ <533.00- --------- ----------------
In munca eu oamenii Nicolae
cele mai variate. De exemplu, pu­
blicarea la gazeta de perete a u-
nor scrisori deschise despre munca
diferitelor brigăzi, a dat rezultate
foarte bune. O asemenea scrisoare
a fost făcută şi Ia adresa brigăzii
conduse de Aurel Stanciu. In urma
apariţiei scrisorii la gazeta de pe­
rete, brigada şi-a îmbunătăţit mult
m unca, însăşi şeful ei reuşind să
realizeze pînă acum un număr de
140 zile-muncă.
Colectivistul Laurian Slanciu
este un om mai în vîrstă. La înce­
put nu prea se ţinea de treabă, lip­
sea de la muncă căutînd să-şi re­
zolve mai întîi interesele personale.
Nicolae Feneşeriu a stat de vorbă
şi cu el explicîndu-i că în activita­
tea ficărtiia interesele colectivei tre­
buie să stea pe primul plan şi că
în calitate de om mai în vîrstă,
trebuie să constituie exemplu de
disciplină în m uncă. O vreme pre­
şedintele a lucrat chiar împreună
cu Laurian Staneiu. Cu timpul, a-
cesta a început să-şi dea seama că
preşediniele îi vrea numai binele
şi a început să m uncească în mod
hotărît. reuşind să devină fruntaş.
Cu Elena Muncuş, a trebuit să
se ducă muncă de lămurire pentru
a fi convinsă să inire în gospodăria
colectivă. Această sarcină şi-a a-
sumat-o preşedintele Nicolae Fene­
şeriu. El a discutat cu Elena Mun-
cus în repetate rînduri, invitînd-o
chiar să viziteze mai multe familii
de colectivişti pentru a vedea cum
trăiesc de cînd s-au înscris în co­
lectivă. Totodată nu a uitat să-i a-
m lntească F.lenei Muncuş şi despre
ceea ce poate face colectiva pentru
ea şi cei 5 copii ai săi. Asa se face
că pe la sfîrşitul primăverii, Elena
. Muncuş s-a hotărît şi a intrat în
marea familie a colectiviştilor din
Bucerdea. Pînă in prezent, ea a e-
fectuat 155 zile-muncă primind pen­
tru acestea numai ca avans de 40
In ritmul s a r c in ilo r d e p la n
A u îndeplinit
sarciniîe de p!lan
Colectivul de muncă de la
lurnalul nr. 2 al uzinei „Victo­
ria “ Călan, prin aplicarea me­
todelor înaintate de muncă şi
prin dezvoltarea tot mai largă
a întrecerii socialiste, a încheiat
o nouă lună de activitate cu rea­
lizări importante în producţie.
Planul de producţie pe luna
noiembrie a fost îndeplinit în
proporţie de 106,8 la sută. Un
aport deosebit la realizarea a-
cestor succese I-a adus brigada
I-a care şi-a depăşit sarcinile
de plan cu 7,3 la sută, eviden-
ţiindu-se în mod deosebit şeful
de echipă de la încărcare, Dumi­
tru Jenariu şi furnalistul Du­
mitru Marin. Brigada II-a şi-a
realizat sarcinile de plan în pro­
porţie de 106,74 la sută.
Cele mai frumoase realizări
au fost obţinute însă de briga­
da III-a care şi-a depăşit sar­
cinile de plan cu 6,89 la sută.
In fruntea întrecerii se situează
prim-furnalistul Blaj Ioan, şi
turnătorul Sigismund Mihai.
De remarcat este şi faptul că
cele două furnale de la Călan,
şi acum, la începutul lunii de­
cembrie, elaborează însemnate
cantităţi de fontă peste sarcinile
de plan. Astfel, numai în ziua
de 3 a acestei luni, au fost ela­
borate peste sarcinile de plan,
la furnalul nr. 1, 35,8 tone de
fontă, iar la furnalul nr. 2, 27,2
tone.
Produse turnate
peste plan
Gu mult entuziasm au mun­
cit în cursul lunii noiembrie şi
muncitorii de la turnătoria Uzi-
la sută, 1.000 kg. porumb şi alte
produse.
Organizarea muncii, participarea
efectivă a colectiviştilor la muncă' ')
cit şi alte probleme privind dezvol- -j
tarea gospodăriei au sfat întotdea­
una in centrul activităţii consiliu­
lui de conducere şi a organizaţiei
de bază. In vara aceasta, preşe­
dintele a vizitat mai multe colho­
zuri din Uniunea Sovietică. De aici
s-a întors cu bogate învăţăm inte
despre munca în comun, învăţă­
minte pe care cu ajutorul tuturor
colectiviştilor, a şi început să le
aplice în practică. Astfel, s-a tre­
cut la organizarea mai bună a
muncii, la dezvoltarea ramurilor
anexe, la metode noi de lucrare a
viei etc. < ca voluntară a cetăţenilor, can­
Colectiviştii văd în Nicolae Fene- )
şeriu un om harnic, priceput si a i )
multă iniţiativă, iar el, face tot ce-i 4
stă în putinţă pentru binele colec­
tivei. Nicolae Feneşeriu este membru
de partid. De aceea, munca cu oa­
menii, este pentru el 1110™’ cel mai
important, este o sarcTnă de partid.
I. AtANEA.
Ioan Sttşăbă, este unul dintre muncitorii fruntaşi de la A-
telierele C.F.R. Simeriă. Lucrind la secţia cazan gerie. el dă lu­
cru de bună calitate, depăşindu-şi in acelaşi timp norma in fie­
care lună in medie cu 3—5 la sută.
Fotografia îl înfăţişează pe Ioan Snşabu la locul de muncă.
4 pagini 20 bani
nei „Victoria“ Călan. Drept ur­
mare, planul de producţie a fost
realizat în proporţie de 110,2 la
sută.
Cele mai frumoase realizări
au fost obţinute la sortimentele : planul de producţie a fost de­
tuburi de scurgere, unde planul
a fost îndeplinit în proporţie de
144.5 la sută, radiatoare cu
128.6 la sută, tucerie sanitară
ctl 113,2 la sută şi cochile cu
102,2 la sută.
In fruntea întrecerii se situ­
ează echipele conduse de tova­
răşii Cojan Ludovic, care şi-a
depăşit sarcinile de plan cu 45
la sută, Ioan Borgan cu 43 la
sută, Lili Brînzescu cu 36 la
sută şi Stempel Adolf ou 25 la
sută.
JCemicocsafri
în rruntea întrecerii
In cursul lunii noiembrie, cele în scopul de a înfăptui anga­
mai frumoase realizări în pro­
ducţie la uzina' „Victoria“ Că­
Angajamentul a fost realizat
Harnicul colectiv de munci­
tori de la fabrica „Ardeleana"
din Alba Iulia, s-a angajat prin
răspunsul dat celor opt între­
prinderi din Capitală că va rea­
liza economii la preţul de cost
în valoare de 170.000 lei. Deşi
în trimestrele II şi III a.u avut
de întîmpinat unele greutăţi, ce­
le mai multe de natură obiec­
tivă, muncitorii de aici, mobi­
lizaţi de comunişti, au reuşit
totuşi ca pînă la data de 30 oc­
tombrie să-şi îndeplinească şi
chiar să-şi depăşească angaja­
mentul luat. La această dată ei
aveau realizate economii la pre­
ţul de cost în valoare de 184.000
lei. Datele preliminare dovedesc la sută, iar în luna noiembrie
că şi în luna noiembrie s-au în proporţie de 100 la sută.
S e îrijrum useiează oraşele regiunii
A cţiuni gospodăreşti
Pentru înfrumuseţarea conti­
nuă a oraşului, Sfatul popular
din Alba Iulia a luat în ultimul
timp măsura de a organiza mai
multe consfătuiri ale deputaţi­
lor cu cetăţenii. In urma acestor
consfătuiri, peste 100 de cetă­
ţeni au făcut o seamă de pro­
puneri privind desfundarea de
canale, aşternerea de pietriş pe
străzi, deschiderea de noi ma­
gazine, înfrumuseţarea parcuri­
lor etc. Pe baza propunerilor,
s-a întocmit un plan de acţiune
care a şi început să fie aplicat
în practică. Astfel, s-a trans­
portat şi împrăştiat prin mun­
tităţi însemnate de bafastru pe
• Spre succese şi mai frumoase
(pag. 2-a).
® Din ţara constructorilor comu­
nismului
(pag. 3-a).
• Lucrările Adunării Generale a
O.N.l). — Încercările de-a rezolva
problema algeriană pe calea lorjei
sînt sortite eşecului (C uvlnlaiee lui
A. A. Sobolev în Comfietul Politic
O .N .U .). (pag- 4-a).
lan, le-a obţinut colectivul de
muncă de la semioocserie. P la­
nul de producţie a fost- îndepli­
nit ou 110,6 la sută. ¦
La bateria I-a Ab-der-halden,
păşit cu 11 la sută, iar la ba­
teria IlI-a ou 110,3 la sută. De
la bateria I-a s-a evidenţiat în
mod deosebit şeful de schimb
Nicolae Cucianu şi încălzitorul
principal de cuptor Gheorghe
Puşcaş, iar la bateria IlI-a, în­
călzitorii principali Eremia 0 -
prea şi Nicolae Filip, şeful de
schimb Viorel Preton, lăcătuşii
de revizie Gheorghe Vălăianu şi
Molnar Alexandru.
* sipul de sub cochile la moară.
In prezent, muncitorii, ingine­
rii şi tehnicienii din toate secţiile
uzinei „Victoria“ Călan îşi in­
tensifică eforturile pentru a ob­
ţine realizări şi mai însemnate
jamentele luate privind econo­
miile la preţul de cost şi pentru
a îndeplini sarcinile de plan la
toţi indicii înainte de termen.
UT ¦
realizat economii în valoare de
alte cîteva zeci de mii de lei.
La obţinerea acestui succes
a contribuit în mod deosebit co­
lectivul de muncitori din secţia
croi. Muncitoare ca Ana Moldo­
van, Ana Bîrs, Paraschiva Schi­
au ş i . altele, au economisit a-
nul acesta între 8.570 şi 15.136
dm.p. piele. Totalul economiilor
realizate în această secţie se
ridică la valoarea de 41.664 lei.
In ceea ce priveşte planul fi­
zic de producţie pe întreprinde­
re, acesta a fost realizat în pe­
rioada 1 ianuarie — 30 oc­
tombrie în proporţie de 100,81
străzile Pavlov, Bucureşti, Ol­
teniei, Ampoiului, Bela Brainer
etc.
La aecastă acţiune au parti­
cipat peste 500 de cetăţeni. Nu­
mai cetăţenii de pe strada Pav­
lov, în frunte cu deputaţii, au
efectuat 1.200 ore de muncă vo­
luntară. Totodată, ei au parti­
cipat efectiv 1a executarea de
săpături, reprofilări, aprovizio­
narea cu bafastru etc. In mod
deosebit s-au evidenţiat în aceas­
tă acţiune cetăţenii Viorel Po­
pa, Paveil Moîse şi alţii.
ELENA MOISESCU
corespondentă Ioan David, au efectuat în ulti­
Prin muncă voluntară
Sfatul popular orăşenesc Brad,
acordă o atenţie deosebită în­
frumuseţării continue a oraşu­
lui. In această acţiune, sînt an­
FRUNTAŞI Pc ÎNTREPRINDERE
Confecţionarea mobilei şi a
altor obiecte din lemn la Iprod-
coop Alba Iulia, este considera­
tă o activitate de bază a între­
prinderii. Aici se produc mo­
bile pentru dormitoare tip „Al­
ba“ şi „Sovata“, bucătării tip
„Alba“ şi „Sibiu“, precum şi
diferite utilaje comerciale pen­
tru unităţile cooperaţiei de con­
sum. Mobila produsă de aceas­
tă secţie este mult apreciată de
consumatori fiind frumoasă şi
de bună calitate.
In ultimul timp, muncitorii de
aici şi-au intensificat munca,
obţinînd importante depăşiri' de
plan. Totodată,, ei au adus o
pe anul viitor
Aşa cum este şi firesc, sarci­
nile planului de producţie pe a-
nul 1960 pentru turnătoria de
tuburi din cadrul sectorului tur­
nătorii al Combinatului siderur­
gic Hunedoara, vor fi mai mari
ca cele din anul acesta. Avind
experienţa anului 1958, cînd
pentru prima oară ne-am pro­
pus şi am realizat, spre sfîrşitul
anului, un ritm de creştere al
producţiei Ia nivelul sarcinilor
de plan prevăzute pentru 1959.
si acum, dorim să facem acest
lucru. Aceasta, pentru ca chiar
de Ia începutul noului an. să
putem să realizăm o producţie
şi o productivitate a muncii la
nivelul sarcinilor planului de
producţie pe anul 1960.
Pentru a ajunge la realizarea a-
cestui- ritm de producţie am avea
nevoie de încă 20 de muncitori.
Dar. noi vrem să ajungem Ia a-
cest ritm fără a spori numărul
de muncitori, ci ce baza măsuri­
lor tehnico-organizatorice. a me­
canizării unor procese de muncă
mai grele. In acest scop, a fost
construită cu mijloace interne şi
dată în exploatare, nu de mult
timp, o bandă transportoare, cu
aiutorul căreia se transportă ni­
Prin minerea în funcţiune a a-
ce.stei benzi transportoare, tim­
pul dc preparare a nisipului pen­
Pentru construcţii de locuinţe
întreprinderile industriale din
regiunea Hunedoara au vărsat
anul acesta in bugetul sfaturi­
lor populare pentru construcţii
de locuinţe peste 18 milioane
lei. Din aceste sume au fost în­
cepute pină acirm lucrările la
335 de apartamente, la Petro­
şani, Deva, Hunedoara, Călan,
Brad şi in alte. localităţi. La De­
va au fost terminate şi date în
Mosoarele se u/t-
virtesc repede şi
trebuie controlate
adeseori dacâ fire- .
le sint destul de
bine întinse pe ele.
Cu această treabă
se vede că este p-
bişnuttă muncitoa­
rea Emilia Maliţă
de la secţia răsucit
a Filaturii Lupeni.
Ea dă lucru de bu­
nă calitate depă-
şindu-şi In acelaşi
timp norma zilnică
cu 25—30 la sută.
IN FOTO : Emi­
lia Maliţă la locul
de muncă.
mm
W M cM n
trenaţi toţi cetăţenii care, îm­
preună ou deputaţii, au prestat
pînă în prezent 12.379 ore de
muncă voluntară la diferite lu­
crări de interes obştesc. Prin
munca lor, cetăţenii din oraşul
Brad au adus la bugetul sfatu­
lui popular o economie de
30.947 Iei.
Numai cetăţenii din satul Po-
tingani, aparţinător oraşului
Brad, în frunte cu deputatul
mul timp sute de ore de muncă
voluntară la nivelarea drumului
ce duce spre Valea Bradului.
Aici, în afară de lucrările de
săpături, ei au extras, trans­
portat şi aşezat 23 m.c. de pie­
triş. De asemenea, cetăţenii din
raza oraşului Brad, vor începe
în curînd şi plantarea a 6.000
puieţi de salcîm pe digul rîului
Crişul Alb.
oontribuţie deosebită Ia creşte­
rea productivităţii muncii şi re­
ducerea preţului de cost. De pil­
dă, numai în ultima lună, mun­
citorii de la ramura lemn-mobi­
lă, şi-au îndeplinit planul în
proporţie de 106 la sută, reali-
zînd în acelaşi timp şi econo­
mii însemnate care au contri­
buit la depăşirea angajamentu­
lui luat de colectivul întregii în­
treprinderi.
La obţinerea acestor succese
au contribuit în mod efectiv to­
varăşii Victor Dadeş, Ioan lan-
cu şi Floriaii Roşea.
MARIA BOLDURA
corespondentă
tru formare se reduce de Ia 16
Ia 8 ore. In acelaşi timp, au fost
elaborate măsuri pentru revizui­
rea şi repararea macaralelor şi
a utilajului de turnare, lucrări
care vor începe în a doua jumă­
tate a lunii decembrie.
Factorul hotărîtor de care de­
pinde realizarea obiectivelor pro­
puse îl constituie munca oame­
nilor. Ţinînd seama de acest lu­
cru, noi am discutat cu munci­
torii, tehnicienii şi inginerii,
ne-am sfătuit împreună asupra
modului de organizare şi desfă­
şurare a muncii şi am hotărît
să ne mobilizăm toate Ierte!?,
pentru traducerea în viaţă a noi­
lor sarcini de. producţie prevă­
zute pentru anul viitor încă din
prima zi a anului.
Avem convingerea îermă că
cele propuse vor fi şi realizate.
Stă în putinţa şi capacitatea
colectivului nostru să atingă
încă de pe acum un ritm de pro­
ducţie corespunzător sarcinilor
de plan pe anul 1980. Obişnuin-
du-ne încă de pe acum cu noul
ritm de muncă, vom reuşi fără
îndoială să îndeplinim şi să de­
păşim cu mult sarcinile planu­
lui de producţie pe anul viitor.
ALEXANDRU BALINT
maistru — secretarul organizaţiei da
bază P.M .R. — turnătoria de tuburi a
C. S. Hunedoara
-Î3B-
folosinţă 3 blocuri cu 18 apar­
tamente, iar alte 24 de aparta­
mente sînt in curs de termina­
re. In oraşul Hunedoara sînt in
construcţie peste 100 de aparta­
mente.
In ultimul timp, prin grija sfa­
turilor populare au fost aduse
importante îmbunătăţiri proiec­
telor pentru ' a asigura condiţii
cit mai bune de confort şi un
preţ de cost redus.
-1H8-
7L*?-
Deservire
pe... sprinceană
L • ** «« 1 r « T - * r ' r , r ' r 1^
L Un magazin de desfacere ^
(_a produselor Gostat s-a des- ¦)
l chis de curînd şi in oraşul }
[ Haţeg. De aici, cetăţenii ar -j
t putea să se aprovizioneze cu 1
L produse Gostat de cea mai ^
t bună calitate. Dar... numai "j
L atunci cînd doreşte gestiona- 1
ra Maria Albulesc, si, cu ceea •1?
ce doreşte dinsa. Cu unele 1
t "jt
I
t
produse, mai mult solicitate,
[ se pot aproviziona doar prie- 1
^ tenii şi rudele acesteia. ^
t Ceva concret ? Ia tă : 1
L Deunăzi a sosit la magazin ^
f bulion de roşii. La tejghea ]
L s-a prezentat o prietenă: ^
(_ — Citle sticle ? j
— Zece. ^
— Poftim.
S-a prezentat apoi un ce- ^
l tăţean oarecare :
— As vreaşi eudouă sti- ^
t ele. \
[ — Nu sint facturate. N u }
t pot servi. -j
L — Dar pe tovarăşa a-ţi Î
L servit-o I Pentru ea sint fac- -j
L turale ? 1
[ — Nu etreaba dumitale. •]
L¦Servesc pe cine vreauşi cum 1
[ vreau /... ^
L Să fie oare aşa ? Răspunsul 1
l îl pot da tovarăşii din condu- ^
t cerea Trustului Gostat, nu ^
înainte insă de a-i servi ges- 1
L tionarei Albulesc o lecţie de... 3
bună deservire.