Page 18 - 1959-12

Pag. 2
Croserîndupileorganizaţiilordepartid
La G.A.C. Oră ştie
Organizaţia de bază de la
gospodăria agricolă colectivă
„dr. Petru Groza“ din Orăştie,
a fost constituită abia în primă­
vara acestui an. încă de la în­
ceputul activităţii, comuniştii de
aici s-au preocupat cu mult simţ
de răspundere de atragerea în
partid a celor mai harnici co­
lectivişti, fruntaşi în muncă şi
în activitatea obştească. Şi, re­
zultatul acestei procupări n-a
întîrziat să se arate. De curînd,
au fost primiţi în rîndul candi­
daţilor de partid brigadierul
Ioan Trifan, colectivistele Ma-
ria Popa lui Ioan şl Maria
Reducerea consumuriilor specifice şi îmbunătăţirea calităţii ~
surse importante de economii
Plenara G.Q. al P.M.R. din
iulie a.o. a hotărît aplicarea unui
ansamblu de măsuri pentru con-
tinua îmbunătăţire a bunei stări
a celor ce muncesc. Aplicarea a-
cestor măsuri a devenit posibilă
in urma succeselor pe care oa-
menii muncii le-au obţinut în cese pe linia reducerii consu- s-a ajuns să se fabrice ciorapi
dezvoltarea economiei naţiona­
le, în creşterea productivităţii
muncii şi reducerea preţului de
cost.
Pentru a se asigura noi posi­
bilităţi de dezvoltare a econo­
miei naţionale şi pentru o con­
tinuă creştere a nivelului de trai,
s-a pus problema intensificării
pe toate căile a unor acţiuni
care prevăd punerea în valoare
a rezervelor interne existente în
toate ramurile economiei. S-a
subliniat în mod deosebit că bă
tălia principală pentru reduce-
rea preţului de cost trebuie dată
în direcţia scăderii consumuri-
lor specifice de materie primă,
combustibil, energie electrică
eţc .
In întreprinderile regiunii
noastre au fost obţinute o sea-
mă de realizări în ce priveşte
reducerea consumurilor spec-i-
b u n e c o n d iţii d e ie r n a tace, de cos*- f 'au pierdut pe seama sumului specific la croi s-a pier- O şedinfă a ce rcu lu i
Astfel, lă fabrici de ciorapi
din Sebeş, s-a reuşit ca la une- peste 67.000 lei numai pe luna valoare de 35.000 lei.
le articole să se reducă unele mai 1959- Aceasta situaţie s-a
consumuri de materie primă faţă constatat şi in luna iunie, cind
de cele realizate în 1958. In a-
cest fel, din economiile reali-,
zafe s-au putut produce încă
2077.2O9Q4a perechi Hciaorr,anpii. nD*e „aspe,
menea, Ia producţia necompara-
bilâ, prin realizarea de econo­
mii la materia primă, s-a pu­
tut fabrica în plus cantitatea de
15.060 perechi ciorapi.
La fabrica „Simion Bărnu- pe sortimente, întreprinderile vor elimina pierderile de genul cercul de istorie participă cel buie să fie menţinută la 10— '•''''Hiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiim
ţiu“ din Sebeş, ţinînd seama de
gustul consumatorilor s-a reu-
o şi cheltuieli în plus pentru re-
şit să se fabrice diverse pro­
duse de larg consum mult so­
licitate de cumpărători ca, po-
şete, articole de sport, confecţii
din piele de calitate superioară
e^0, .... „ ciorapi din Sebeş, neurmăriqdu-
Acesfe două unităţi, prin stră-
duinţa depusă de către munci-
tori, tehnicieni şi ingineri, au
OOCXXXXKXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXîOOOOOOC OOOOOCOOOOOOOOOOOCea OOOOCiXXXXXXÎOOODOCXXÎOQOCOOOGGOOOCQOOQOOCOSOOOOOOOCXÎGOQOO animalelor trebuie să conţină adăpostului. După fiecare tain
In băncile clasei a V il-a de
Ia Şcoala elementară din comu­
na Galda de Jos au luat loc de
data aceasta oameni maturi.
S-au adunat membrii şi candi­
daţii de partid din toate organi-
zaţiile de bază pentru a analiza
activitatea comitetului comunal
de partid pe perioada de un an
şi de a alege noul organ. O zi
însemnată în viaţa organizaţii­
lor de partid de pe raza comu­
nei, zi de sărbătoare.
O comparaţie grăitoare
30 noiembrie 1958. Atunci, a-
nul trecut, comuniştii din Galda
de Jos au analizat activitatea
comitetului comunal de partid
şi au ales noul organ. Atunci,
comuniştii din comună au rapor-
tat adunării generale printre al-
tele şi succesele obţinute pe
drumul transformării socialiste
a agriculturii:
- 2,75 la sută colectivizat citat sa f°rmeze_ o gospodărie
din totalul suprafeţei agricole; agricolă colectivă.
- 30,4 la sută cooperraat,iivvi,zat.
din totalul suprafeţei agricole;
- 18 familii şi 60,31 ha. în-
scrise în gospodăria agricolă
colectiyă din satul Oiejdea ;
- 14 familii şl 20 hectare în-
scrise în întovărăşirea din satul
Mesentea ;
- 403,76 ha. înscrise în înto­
vărăşirile din satul Galda de
Jos.
De la 30 noiembrie 1958 şi
pînă acum s-a şcurs un an de
zile. In acest răsţ.iuml i pu ,, comuniş-
iii au muncit cu toată răspun-
derea, au depus tot interesul
pentru ca munca politică de — lată cum am muncit noi. mai uşor şi pe alţi ţărani din voluntară necesare pentru elec- tovarăşul Mihai Hhis.
transformare socialistă a agri- Intr-una din şedinţele de partid, .sat. Şi, n-am greşit. Socoteala trificare, a început să scadă. ^
cpRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1540
¦ f till! Cadrele didactice din raionul Brad
Popa lui Vasile precum şi teh­ pot să contribuie mai mult la
nicianul zooveteriivar, Ioan Căs- bona desfăşurare a muncii culturale
tăian.
La G. A. C. Beriu
Rezultate bune în munca de Buna desfăşurare a muncii de de ţărani muncitori. Pot fi ci- profesorilor şi învăţătorilor în
primire în partid s-au obţinut această direcţie totuşi, majori-
şi Ia gospodăria agricolă colec­ culturalizare a maselor depin- täte oa exemple pozitive în a- tatea cadrelor didactice de aici
tivă din satul Beriu, raionul nu sînt antrenate în activităţi
Orăştie. Organizaţia de bază de de în primul rînd de felul cum cest sens cadrele didactice de culturale. Slab muncesc pe linie
aici (secretar Gheorghe Bodea) culturală şi cadrele didactice din
a primit în anul acesta un nu­ este organizată şi de măsura în la şcoala de 7 ani din Blăjeni, comuna Crişcior, Buceş etc.
măr de 11 candidaţi şi 5 mem­
bri de partid. Printre noii can­ care conţinutul acesteia este o- (director tov. Miheţ Cornel) oa- Această stare de fapt porneş-
didaţi de partid se numără bri­ te în primul rînd de la secţia
gadierii Ioan Baciu, Ilie Nico- rientat înspre problemele actua- re participă activ la viaţa cut- raională de învăţământ şi cul-
fae, Ioan IŞjstorescu şi vicepre­ tură care nu a controlat activi-
şedintele gospodăriei agricole le care frămîntă viaţa satelor, turailă. învăţătorii şi profesorii
colective tov. (jheorghe Andriş. tatea extraşcolară a cadrelor di­
Dar, pentru a organiza o acti- i din această localitate, împreu- dactice, mulţumindu-se cu une­
le informări superficiale făcute
vitafe culturală atrăgătoare, in- nă ou tineretul din sat, au for- de directorii de şcoli.
teresantă, este nevoie de un co- mat o brigadă artistică de agita- Nici comitetele executive ale
sfaturilor populare comunale nu
lectiv de muncă pe lîngă tie- ţie, un cor, au prezentat pe scena controlează îndeajuns felul cum
muncesc oadrele didactice la
care unitate de cultură ; oolec- căminului în acest an mai mul- căminele culturale sau la biblio­
teci. In unele cazuri chiar după
tiv format din oameni pricepuţi, te piese de teatru, iar acum ce analizează activitatea cultu­
rală şi hotărăsc luarea unor
La Casa pionierilor din cu un nivel politic şi cultural se pregătesc pentru festivalul măsuri concrete, pentru îmbună­
Alba Iulia există condiţii bu­ tăţirea acesteia', hotărîrile rămân
ne pentru ca pionierii să fo­ ridicat şi cu o înaltă cohştiin- bienal „L L. Caragiale“ ou. pie- pe hârtie, întnuloît nu se urmă-
losească cit mai plăcut timpul reşte*Yndeplinirea" lor*
ţă patriotică. sa „Logodna furtunoasă“.
liber. Adesea pot fi văzute
In colectivele de muncă alle O activitate rodnică desfăşoa-
aici partide de şah viu dis­
putate. cămiuelBr culturale săteşti au ră şi oadrele didactice din co­
IN CLIŞEU : Elevii din fost aleşi învăţători, profesori muna Băiţa, şi din alte comu­
reuşit să-şi depăşească indicii de realizate în 1958, în anul 1959, clasa Vl-a, Anton Szabo, Vio- şi medici, ingineri şi tehnicieni ne din raion, care pot fi întîlni-
calitate planificaţi, fapt ce a fă- acestea să fie depăşite la unele
cut ca produsele acestor fabrici articole de calculaţie cu 702.000 rel Lazâr, Florin Medres şi agronomi şi alţi intelectuali a- te în fiecare seară în mijlocul
să fie bine apreciate şi mult so- lei. Ioan Trifa,- măsurindu-şi for­
licitate de către consumatori. taşaţi clasei muncitoare şi po­ tineretului pregătind piese - de
Tot aici,- neurmărindu-se con- ţele ta m esele de sah.
Şi la fabrica „Vidra“ din sumurile specifice în cadrul sor­ porului muncitor. teatru, oîntece sau alte mani­
Orăştie s-au obţinut unele suc- timentelor de ciorapi de copil,
Cuprinderea în colectivele de festări culturale. învăţătorul
muncă ale căminelor culturale Mariş Pavel din Ţebea, director
a cadrelor didactice, a consti- de cămin de peste 10 ani, des­
tuii o preocupare şi pentru sec- făşoară de asemenea o bogată
ţia de învăţământ şi cultură a numcă^ culturală. ¦ Pentru intensificarea muncii
murilor'specifice. de o' greutate peste cea prevă- Se pregătesc Sfatului popular raional Brad. Daca majoritatea cadrelor di- CÜIturaJe perk)alda lüniIor de
Se constată însă la unităţile zută în planul preţului de cost. pentru concurs
Acest lucru a dus la pierderea Majoritatea directorilor de ca- dactice din raionul Brad sint iamăi sub îndrUmarea Gomite-
/ w w w v -w './ w w w v w w v mine culturale, a bibliotecarilor antrenate in activităţi cultura- . tului rak n ,ai de tid a fos{
Pentru realizarea unei importante cantităţi de ma­ Colectivul căminului cultural sau responsabil,ilor cu diferite le, totuşi ma. sînt unele oare orga;niZtaj ă- 0 consiătuire ou par-
angajamentului de terii prime, care puteau fi folo­ din Pui desfăşoară în această ticipareă tuturor directorilor de
133.000.000 lei economii site la fabricarea a încă 22.933 perioadă o intensă activitate sectoaire de activ ate culturala manifesta destula pas.ivi-aţe faţa
perechi ciorapi din acelaşi sor­ cultural-artistică. In vederea par­ ( instructorii de formaţii,- res de această muncă. Să luăm de şcoli şi de cămine culturale din
timent. ticipării la festivalul bienal tp;eerreinsa.bainlii «colecetimveelroa:ra,todgerai,ceol,nor şpcioldaăl.a, cd,aedr7eleani•diddtancthircueniccdooeii¦uu dul,eac
amintiie mai sus că există încă „I. L. Caragiale" cele două e- J,os. Am par,t,iciparea acestora„ fjrfyalooiorrnO,oTrpgţaralennclizuzamaitţiiililşlQoi rr addeeremms^pasosinăs. aGbGuiu-
rezerve interne neutilizate, care, Importante economii s-ar pu­ chipe de teatru se pregătesc cu ,săteş; ti ele), a..u f.ost nrumiţ.i . d. u. i- a munca cuHunria este slaba. această ociazie ss-.aa:, pprreeIl.uactrraatt pplka'-
descoperite şi folosite la timp, tea obţine prin urmărirea în­ multă, seriozitate. Echipa de tre învăţătorii şi profesori, din b m , dintre învăţătorii şi profe- nu| m isur( aJ (!?mi, eM u [ Ta.
puteau să ducă la economii im­ deaproape a consumului specific teatru formată din tineri înto­ soni care lucrează la aceasta
portante şi la o mai bună or- la elementul materie primă. Tot vărăşiţi, repetă în fiecare sea­ raion. jona, de ţ , a) o t W u .
la fabrica „Simion Bărnuţiu“ ră piesa „Răfuiala" de Tiberiu Pînă aici toate bune. Dar să şcoala fac. naveta de la Brad
din Sebeş, prin depăşirea con- Vornic, iar cealaltă echipă de la Lunooi, iar alţii, care deşi ,uj exeeulSv lar
sumului specific pentru anvelo- teatru, repetă piesa „Partea leu­ vedem cum lucrează aceştia. stau în comună, nu participă
ganizare a procesului de pro- lui“ de C. Teodor. Ambele e- Sînt în raionul Brad colective la activităţile culturale. raionai, ptal ce cuprinde o serie
pe volei, în semestrul I 1959 s-a chipe de teatru, care activează de cadre didactice oare muncesc de s_a_r_cXin.i _c_o_n_c_rAet.e în _s_co__p_u«l
ductie- .. pierdut peste 15.000 lei, iar la in cadrul căminului cultural din cu multă rîvnă şi entuziasm La Baia de Griş. deşi directo­ dezvoltării şi îmbunătăţirii mun­
secţia marochinărie, la articolul Pui, sînt hotărlte să se prezinte rul şcolii a prelucrat cu toate cii culturale’.
poşete, 13.000 lei. cit mai bine la concurs. pentru ridicarea culturală a sa­ cadrele didactice instrucţiunile
. tebrica „Vidra din Orăş- telor, organizînd o serie de ac­ Aţin !sterului învăţământului şi VICTOR MUREŞAN
Evidenţa respectării consumu- M. DAJU tivităţi în cadrul căminelor cul­ Culturii cu privire la sarcinile
^ie, sPre exempju, prin neur- turale ; activităţi în jurul căro- îndrumător cultural la secţia de
ri[or specifice, precum şi a re- corespondent ra reuşesc să atragă mase largi învăţămînit şi cultură a sfatului
marirea' realizării sortimentelor buturilor, este un alt factor im- popular regional
de calităţi superioare, unde la o portant. La fabrica „Simion Băr-
nuţiu“, prin nerespedarea con­
manoperă aproape egală se pu-
,u 0 • e. produse finite cu o
vaI.oare, ™ai mar®- ceea ce ar S ă asigurăm anim alelor cele mai
uenţat in mod Pozi'tlv preţul
cţ Ii5 ; ii_.produ.ctiei dut material pentru poşete în
de istorie
Una din principalele condiţii ţii de lapte ridicată în perioa- spre a orea la animale reflexe
Din acelaşi motiv, la „Vidra“ •^
Orăştie, consumul specific de care duc la obţinerea unei pro- da de stăbulaiţie este hrănirea condiţionate.
A intrat în tradiţia Şcolii me­ ducţii de lapte ridicată şi în raţională a animalelor. Printr-o Succesiunea administrării fu­
dii din Simeria ca la începutul
depa.?,(ndL’' se ,a .sorti ' materiale auxiliare a fost depă- rajelor are mare importanţă
şit ou 23.000 lei. fiecărui an şcolar să se înfiin­ timpul iernii, este adăpostirea a- alimentaţie raţională, se admi­
™6nj ej e. . J * >ţate «i er.oara, ţeze cercuri pe materii. Şi în nimalelor. Adăposturile pentru nistrează animalelor furaje de pentru digestie. Vacilor de la.p-
. Intreprinde.ril.e mai sus .men­ anul acesta asemenea cercuri nu animale trebuie să asigure con- calitate bună şi în cantitate su- te li se vor administra mai întîi
m detrimentul'sorfimentelor de ţionate au posibilitatea şi pot luat fiinţă, iar elevii s-au arătat diţii minime de zooigienă ca ficientă în scopul satisfacerii furajul concentrat apoi cel su-
reduce preţul de cost prin lua­ dornici de a participa la o acti­ temper alură, umiditate, lumi no- complecte a cerinţelor de hrană otflenf, amestecat ou furaj gro-
cahtate superioara, s-a ajuns la rea unor măsuri tehnico-organi- vitate bogată în cadrul lor. sier. Adăparea cu apă — nu
Pînă acum printre cele mai acti­ zitate, aer curat, stabilite de Sfaturi zootehnice prea rece — trebuie' Să se facă
nerealizarea unei economii de zatorice mai eficace şi printr-o ve cercuri s-au dovedit a fi cel zootehminim, pentru fiecare spe­ d§ două ori pe zi iar la vacile
analiză economică lunară a pre- cie de animale. Astfel. în graj­
47.000 Iei.
De asemenea, tot la fabrîc'a
„Vidra“ Orăştie, din cauza ne-
realizării indicelui de calitate ţului de cost. In Teiul acesta, se literar şi cel de istorie. La durile de vaci, temperatura tre­ cu producţii marii de 3—4 ori
pe zî.
c,ie5 te au refuzat în Par|e ime,e ceIor semnalate mai sus, se mai mare număr de elevi, De 14 grade, în maternităţile de în raport cu nivelul producţiei. Modul de preparare al fura­
produse, ceea ce a dus la crea- vor descoperi noi rezerve, se exemplu, la şedinţa ţinută zi­ scroafe,, de 8— 10 grade iar în Se recomandă tuturor crescă­ jelor administrate în hrană, in­
rea de stocuri supramormative vor realiza tot mai multe eco- lele trecute, dnd elevul Ioan adăposturile găinilor de 1—5 toriilor de animale să turajeze fluenţează asupra digestiei. De
nomii peste plan. Eniu din clasa Xl-a B a pre­ animalele numai pe, bază de ra­ ajoeeă rădăcinoasele se vor ad­
condiţio. narea acestora, fap- t că- zentat referatul „Ioan de Hune­ grade. ţii j udicios întoomite. ministra întotdeauna tocate, fu­
1QN GROSU doara şi vremea sa“, iar elevele Luminozitatea oare are o in­ rajele celulozice oa pleava, paie­
de CQSţ ‘ controlor revizor principal Elena Brian şi Maria Surugiu Pentru a stabili necesarul de le şi cocenii de porumb se vor
Serviciul de control şi revizie — din clasa Xl-a au prezentat co­ fluenţă mare asupra organismu­ hrană al animalelor, trebuie să administra tocaţi şi stropiţi cu
De ? ; mene,a; Ia- iabric a ..'de referate, au- participat un mare lui animalelor — influenţând mai se ţină seamă de productivi­ saramură.
Deva mult asupra metabolismului — tatea lor, de greutatea corpora­
număr de elevi. trebuie să fie de asemenea co­ lă, de starea fiziologică şi de O regulă zooig’ienică de care
PAMTELIMON BANCIU ANA PO PESC U şl IONEL AtAlER respunzătoare fiecărei specii. condiţiile de adăpostire. trebuie să ţină seama toţi în­
inspector principal de credite — grijitorii ’de animale este cură­
Sucursala regională a Băncii de elevi, clasa X l-a Şcoala medie Simeria O altă condiţie care face po­
se îndeaproape consumurile, spe- sibilă menţinerea unei produc-
Stat — Deva
oiiice la producţia comparăbilă;
s-a ajuns ca faţă de costurile
Raţia oare se va administra ţenia atît a animalului cît şi a
Spre succese şi mai frunioase!| Oamenii sînt dornici să vadă toate substanţele nutritive nece­ administrat se va curăţa de res­
lumina electrică în casele lor şi sare hrănirii ş i , producerii unei turi jgheabul sau ieslea. Gunoiul
cu|turj| să le fie plină de roa- —— a fost bună. Acum, în satul nos- vor munci cu toată dragostea cantităţi mari de la.pte sau car­ din grajd trebuie scos în fie­
Adunarea 'de dare de' seam ă şi tru, Oiejdea, toţi am devenit co­ pentru aceasta. Noul comitet co­ ne, vitaminele necesare pentru care zi şi transportat la plat­
de> •ş b într-adevăr, această alegeri a comitetului comunal lectivişti... Noi aşa am muncit munal de partid şi sfatul popu­ a asigura sănătatea animalelor formă. Aşternutul animalelor să
muncă, dusă cu perseverenţă şi şi treaba a mers bine. N-ar fi lar va trebui să se ocupe însă şi funcţionarea bună a organis­ fie schimbat permanent. Corpul
dragoste, le-a oferit acum, după de partid Galda de Ios rău să Iacă şi alţii aşa. mai mult de această problemă mului şi săruri minerale (cal­ animalelor trebuie menţinut cu­
un an de zj|G) r0ade bogate: care stă la ordinea zilei. ciu, fosfor, fier). rat prin ţeselări.
cind am analizat cum se desfă­ O prQbiemă Ia ordinea
— 50,10 la sută din supra’- şoară munca de atragere a ţă­ Comuniştii participanţi Ia adu­ La întocmirea' raţiei trebuie Iarna, oînd timpul e frumos,
iaţa agricolă a comunei a fost ranilor muncitori spre gospodă­ zilei nare au discutat mult asupra să .se aibă în vedere ca ea să animalele trebuie să fie scoase
colectivizată ria colectivă, am constatat că unor probleme privind viaţa in­ fie săţioasă. Pentru aceasta tre­ în padoc la aer.
treburile nu mergeau tocmai bi­ Electrificarea satelor comunei ternă de partid. Aşa, de pildă, a buie folosit balastul format din
— 90 la sută din suprafaţa a- ne. Chiar în şedinţa aceea ăm Galda de Jos este o problemă lost dezbătută activitatea depu- Dacă toţi aceşti factori vor
gricolă a comunei a fost coope- luat eu tpţif o hotărâre: „Toţi care-i frămîntă pe comunişti şi sa j n ce priveşte primirea de furaje grosiere şi celulozice. fi respectaţi cu stricteţe de că­
rativizată; comuniştii să ne înscriem cît pe toţi oamenii, este o proble- noj membri şi candidaţi de par- tre crescătorii şi îngrijitorii de
mai repede în colectivă“. Şi, mă care, cum s-ar spune, stă tid| educarea acestora, învăţă- In hrana animalelor, raţia se
Satul Oiejdea, cu 274 fa- într-adevăr, lucrurile aşa s-au la ordinea zilei. mînttli de partid, munca cu ac- animale, vor duce la menţine­
tnilii, a fost complect colectivi- întîmplat: toţi comuniştii s-au tivul fără de partid, munca po­ va administra împărţită în 3— rea unor producţii de lapte ri­
înscris incolectivă^ După acea- Din discuţiile care s-au pur­ litică de masă etc. dicate şi în timpul iernii.
zat > sta, munca noastră a devenit tat în cadrul adunării a reieşit 4 tainuri la aceleaşi ore din zi,
— Satul Mesentea, cu 66 fă- mai uşoară. că oamenii au făcui treabă bu- De asemenea au fost dezbă­
nă în această privinţă, dar că tute şi unele probleme privind Element duşmănos demascat
milii, a fost complect colectivi- îmbunătăţirea activităţii organi-
zat; naţiilor de masă, munca cultu- Biroul organizaţiei de bază ră tat că fostul chiabur Ioan Pe-
P.M.R. de la întreprinderea ţeloan, prieten ou diferite ele­
— In sătul Galda de Jos sînt „Horia“ din Alba Iulia a primit mente duşmănoase şi afaceriste,
în prezent 170 de cereri ale ţă- o scrisoare de la un grup de a dus o politică potrivnică tran­
rănilor muncitori căre au soli- ţărani muncitori din comuna sformării socialiste a agricultu­
Stremţ. Prin scrisoare se sem­ rii din comuna Stremţ. S-a mai
Vass Gheza tace parte din a- ^ T k ^ p r e ’^ e m p U au nala că morarul Ioan Peţelcan precizat că morarul Ioan Pe­
din Stremţ sustrage uiumul de ţelcan. prin sustragerea uiumu­
tIaattaă numai cîetevvaa ci„fre care, W , •'^ ^ lia moară şi îl speculează pe pia­ lui din moară, a sabotat planul
ţa neorganiziată din Tei'uş şi de producţie al întreprinderii
comp.arate, ilustrează destul de d_e^ tinăr ^ A°Var,a?U.l_ Kî? ,dai; stalării conductorilor electrici, ^ 0^ de pariid ^ I b ^ 'c a r e ^ Aiud. Se mai arăta în scrisoa­ „Horia“.
grăitor rezultatele muncii politl- este un om tare inimos. A luat s_au încasat numail n Galda de re că Ioan Peţelcan mai ex­
ce dusă de comuniştii din co- cuvin ui pentru a-I complecta j QS pgS.ţe 64.000 lei din contri- participat Ia această adunare, a ploatează şi astăzi muncă sala­ Din concluziile adunării des­
rnuna Galda de Jos în acest an. Pe ovaiaşul sau care, după pă- byţja vojun|ara şj oameni! sînl dat îndrumări noului comitet riată şi, trăind pe picior mare... chise a rezultat că comuniştii de
Acestor cifre li se mai pot a- spus totul. ?a{a să tacă şl aţte lucruri îru- asupra felului cum trebuie să sfidează pe ţăranii muncitori din ia întreprinderea „Horia“ din
dăuga şi altele, pentru că mun- rerea Iui n-ar fi corrjună. Alba Iulia trebuie să-şi întăreas­
ca comuniştilor a fost spornică. Vedei.'; tovarăşi, noi n-am moase j n această privinţă. Dar muncească în vYiditor pentru tra- că şi să dezvolte şi mai mult
lacut numai aţit pentru a atra- exîstă ceya care.j face fi8stea d^erea in viaţa a sarcinilor In adunarea ’deschisă a orga­ vigilenţa revoluţionară faţă de
Cum am muncit noi nizaţiei de bază, s-a dat citire elementele duşmănoase ce caută
ge in colectivă cit mai mulţ. ţă- |oc> In prlmuI rînd stîIpji trasate de partid. scrisorii cetăţenilor din Stremţ. să lovească în interesele clasei
Da 1 discuţii au luat ouvînt-ul muncitoare. împotriva lui I.
ran muncitori. Intr-o altă şe- care au fost aduş| -(ca|n pdc Pentru îmbunătăţirea activită­ mulţi tovarăşi, care au demas­
cat cu tărie atitudinea duşmă­ Peţelcan, element duşmănos ca­
Kiss Francise este un om dinţa, după ce toţi comuniştii nu sj nt bine întreţinuţi, ţii, comuniştii au adoptat ho- noasă a morarului Ioan Peţel­
destul de tînăr, dar un comu- erau deja colectivişti, ne-am MuIţ, dintre eJ au începui sJj tărîrl corespunzătoare, care îi can şi au cerut să fie scos din re s-a strecurat la întreprinde­
nist încercat şi întreprinzător. vor însufleţi şi mai mult în rinidurile salariaţilor întreprin­
Ş.'ndit -ă . ar„ ii ca fiecare putrezească pe marginea drumu munca de viitor. re, treb’uie să se ia măsuri ur­
vCnîni ud s-ao ~ c i nriudiivcuati în111 ppiivciiuoaairte ppueni i -- dintre noi SsaăAAJ!n!ee„• lă: m_ w ! L *, Utd| .- P)' n aceastăw v w m j i u pb "r1icV iUn, Uă (şi poa-' gente.
tru a lua cuvîntul, a stat puţin' T.a' te mai sînt şi altele), ritmul în- Ca secretar al comitetului co­
şi s-a gîndit, apoi, a spus: * AJ 1 munaf de partid a fost reales
ca.s..ă..r..ii s. u. .m--e--i-o-r du/ c—on...t.r..ibuţia
10 11 ru e e‘ m ZIS ca am pu"
tea astfel atrage spre colectivă
derii „Hor iîa“. S Z E K E L 7 IUL1U
!• CiOBOTA !(Şei înscrişi ia! cuvint, au ia­ corespondent