Page 2 - 1959-12
P. 2
Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1536
1 N ^ js^ c S k sp era or 480 minute
l# p fl | r i i
©@®©®©©0©©®©©®®®®©®®©©®®®®@®®3e©®©®®©©®©o©©©®»®®®®»©®©®©®©©®®®»®®®®«®®©®®®©®®©®®®«© 0©a®©®®s9©®®©©a®®©9©@©se©©®®o©o®aa©©©©©a®®®e©®©©®®®©o ©®®@®3®®«®©®®®®®@a®© e®©®©@©©®©®®®s©&®©®©©©©©
\ La sfîrşitul lunii octombrie, minerii din Lu- In acest sens, la iniţiativa redacţiilor ziarelor < Sectoarele să O propunere valoroasă Mai moli sprijin
\peni aveau extrase 7.700 tone de cărbune pes- ,,Drumul socialismului" — Deva şi „Steagul ( întocmească mai brigăzilor de
jt e planul anual la zi, realizaseră o productivi- judicios comenzile! După 10 luni — lucru ne-a pus mineri
\tate medie de 0,800 tone cărbune pe post şi eco- roşu“ — Petroşani, comitetul de partid, comite
ynomii la preţul de cost, peste sarcina de plan, tul de întreprindere şi conducerea exploatării ( STAN PAPUC de muncă, sin- IOAN SCHEIANU nu odată în IOAN 1LEŞ
\in valoare de 1.660.000 lei. Fără îndoială, aces- miniere Lupeni, au organizat o consfătuire de{ maistru m ecanic sectorul III
7 le realizări reflectă munca entuziastă a mineri lucru pe tema folosirii integrale a zilei de mun-1 şeful atelierului m ecanic gur sectorul şef de brigadă la sectorul IV B situaţia de a Lv, TV>TZ ~~~*
l o r , întrecerea socialistă însufleţită între brigăzi că. La consfătuire au participat mineri, şefi de <
7şi sectoare, munca politică desfăşurată de co- brigăzi maiştri, ingineri, atit din partea minie- , Profilul mun nostru a ră- — pierde timp pre- Brigăzile de mi
Smunişti in rindul minerilor. ră cit şi din partea mecanică a exploatării. Au> cii noastre, a neri nu pot fo
fost prezentate 3 referate, de către iov. Iosif L e-1 mecanicilor, im mas sub plan cu mai bine de ţios-, timp care pentru noi în- losi din plin ce
7 Totuşi, faţă de angajmente şi posibilităţi, rea drer, directorul exploatării, ing. Gheorghe Olana pune ca dumini le 480 minute ale
liz ă r ile sini mici. Minerii de aici s-au angajat, mecanicul-şef al exploatării şi Victor B raşovea-, ca, pe baza co 3.000 tone de cărbune. Acest seamnă cărbune. zilei de lucru şi
( s ă extragă pînă la sfîrşitul anului, peste plan, nu, preşedintele comitetului de întreprindere. menzilor vtstoa- din cauza noas
Y20.000 tone de cărbune şi să realizeze economii relor, să trimi lucru nu numai că ne pune Ce s-ar putea face pentru a tră, a mecanici
(suplim entare la preţul de cost în valoare de. Pe marginea referatelor, au luat cuvîntul nu- , tem în abataje lor. De foarte
(f3.000.000 lei. Atit angajamentul, cit şi necesita- meroşi mineri, tehnicieni şi ingineri care am mecanici pentru pe noi intr-o lumină urită, clar se evita astfel de situaţii ?
( tea crescîndă de cărbune cocsificabil, solicitat scos la iveală deficienţele existente încă în acti-, a efectua anumi- multe ori, mecanicii oaire sîtu
vitatea brigăzilor şi sectoarelor, şi au venit cm te reparaţii, astfel ca luni dimi trage înapoi întreaga exploa Am stat şi m-am gindit, şi chemaţi la locurile de muncă să
de cocseria din Hunedoara, impun scoaterea cu propuneri însemnate privind îmbunătăţirea mun neaţa utilajele să fie puse la repare utilajele, pleacă după o
cii de viitor. punct. Se întâmplă de multe ori tare. Cum de-am ajuris în a- ani ajuns la concluzia că prin reparaţie superficială şi nu aş
mai mult curaj la iveală a rezervelor interne ca numărul de mecanici solici teaptă nici măcar să se convin
In pagina de faţă publicăm textele prescurta- . taţi de sectoare să depăşească ceastă situaţie ? Pe lingă o trecerea părţii mecanice sub gă dacă utilajul reparat funcţio
încă nefolosite. Una din aceste rezerve o consti te ale referatelor, cuvîntul unor vorbitori ş i 1 necesarul, fapt ce face ca după nează. In acest oaiz, cum repa-'
concluziile care s-au desprins din lucrările con- ¦ 4-5 ore de muncă efectivă oame seam ă de cauze de care nu ne patronajul — ca să zic aşa raţia făcută este neoorespunză-
tuie folosirea din plin a celor 480 minute ale zi sfătiiirii. nii să nu mai aibă ce lucra. Ca toare, utilajul nu funcţionează
lei de muncă. urmare, ei părăsesc şutul. facem noi vinovaţi. — a! părţii miniere, şi minerii sînt puşi în situaţia
s-a făcut deseori situaţia s-ar îmbu de a pierde timp.
>V In timpul săptămânii, mecani semnalată indiscipli nătăţi mult. Cu alte
cii care au lucrat duminica be na la locurile de cuvinte, mecanicul să Pentru a asigura minerilor
neficiază de o zi liberă. Reiese muncă, atit din par condiţii cît mai bune de lucru,
clar deci că aceşti mecanici, care nu mai fie .pontat măi e necesar ca utilajele de re
aiu lucrat duminica doar 4-5 ore, zervă să fie întreţinute în per
lipsesc exploatarea de un însem tea noastră, a mine afară, ci în subte fectă stare de funcţionare. Me
nat număr de ore de muncă e- canicii însă nu prea fac acest
fectivă fapt care afectează în rilor, cit şi din par ran, de către >mai lucru. Ca urmare, utilajele de
mare măsură activitatea mecani fecte nu pot fi înlocuite imediat,
cilor şi minerilor. tea mecanicilor. In ştrii mineri. Acest iar minerii pierd timp preţios.
Avem posibilităţi să folosim mal bine Pentru a curma această situ sectorul nostru mai lucru va face ca m e
aţie, propun sectoarelor miniere
timpul de lucru ca la comenzile de duminica, să sînt încă multe nemotivate, canicii să înceapă şutul odată
aprecieze cu mai mult simţ de mai sînt greutăţi în ce pri cu noi, să muncească tot tim
In ultimii ani, producţia ml- IOSIF LEDRER direct productive folosesc Inte răspundere necesarul de meca veşte aprovizionarea cu goale pul alături de noi şi să plece
nci Lupeni a crescut simţitor. director al minei gral cele 480 minute ale ziiei nici, pentru a evita repetarea a- şi chiar scule (picoane). To odată cu noi. Acest lucru va
De remarcat că această creştere de lucru. In schimb, o parte din cestor situaţii oare dăinuie de todată, noi, minerii, sintem face de asemenea ca lucră
velului tehnico-profesional al ca muncitorii în regie şi în special ani de zile. de multe ori puşi în situaţia rile să fie mai bine executate,
s-a asigurat în mare parte pe drelor de muncitori, precum şi muncitorii din sectorul electro de a nu putea folosi din plin
seama creşterii productivităţii a folosirii mai juste a efective mecanic, nu respectă şutul nor
muncii. De aîtîeî, în acest sens, lor şi reducerea posturilor ne mal. Anaiizînd munca acestora timpul de lucru din cauza fe mecanicii, fiind sub controlul
un exemplu este concludent: productive. Mai sînt însă multe din urmă, se constată că sar lului în care înţeleg unii me minerilor. Totodată propun
lată de luna ianuarie a aces de făcut. Astfel, e necesară o cinile zilnice pe care le primesc canici să-şi. facă datoria. Fie conducerii exploatării să stu
tui an, randamentul realizat în legătură mai strînsă între cali sînt sub nivelul posibilităţii fo că pleacă din abataj lăsînd dieze posibilităţile salarizării
luna octombrie este cu 23,2 la ficarea practică şi cea teoretică, losirii integrale şi eficace a tim utilajele nepuse Ia punct, fie mecanicilor în funcţie de rea
sută mai mare. prin cointeresarea în această ac pului de lucru, deci o produc că execută reparaţiile de mîn- lizările raionului sau abataju
ţiune a şefilor de brigăzi. De tivitate redusă. Datorită acestei tuiată sau nu le execută de lui. In felul acesta, ei ar fi
Efectul creşterii productivită asemenea, se face încă simţită activităţi scăzute, întreţinerea şi loc. ei părăsesc abatajele şi stimulaţi să-şi facă datoria
ţii muncii se face simţit şi în nevoia stabilităţii şi organizării deservirea utilajelor se face în noi trebuie să alergăm pen asa cum se cere.
preţul de cost al tonei de căr brigăzilor. Trebuie să scadă şi mod necorespunzător, ceea ce
bune extrase. Creşterea indice mai mult fluctuaţia cadrelor, şi influenţează nefavorabil randa tru a g ăsi un mecanic. Acest
lui de productivitate cu 9,1 la în acest sens sînt necesare crea mentul muncitorilor direct pro
sută fată de anul 1958, a atras rea condiţiilor optime de lucru ductivi. deci. productivitatea redus numărul Un factor important-.
după sine o scădere a preţului şi de viaţă. muncii pe exploatare. brigăzilor rămase sub plan?
de cost cu 5 la sută. Elementul E pentru pri OCTAVIAN TOMŞ A
Productivitatea muncii ar fi Rerhediind lipsurile semnalate — prese. In urma ma dată cînd ia maistru m ecanic la sectorul IV A
salarii, tot ca urmare a creşte putut creşte şi mai mult dacă si preocupîndu-se mai atent de mina noastră se'
rii productivităţii muncii, a con timpul de lucru ar îi fost mal descoperirea de noi rezerve, co IOAN SFITLIC controalelor e-
tribuit la scăderea preţului de bine folosit. Din sondajele făcu organizează o
cost cu 7,3 la sută faţă de 1958 te rezultă că mareo majoritate lectivul exploatării miniere Lu miner şef de brigadă, sectorul IV A. fectuate, ne-atîl
si cu 3,9 la sută faţă de cel a muncitorilor de la lucrările peni va spori şi mai mult pro astfel de consfătuire. Ea e cum In ce priveşte
planificat în 1959. ductivitatea muncii şi va outea
ieftini continuu tona de cărbune. Multe din bri convins că de nu se poate mai bine venită de reparaţiile de
Succesele acestea au fost ob găzile de la mi la staţiile de compresoare aerul oarece mare parte din lipsurile slabă calitate ce
ţinute ca urmare a creşterii ni- na Lupeni rămîn pleacă la o presiune corespun existente la noi, provin- din a- se efectuează
cu sarcinile de zătoare. Neajunsul trebuie căutat ceea că timpul de lucru nu e fo duminica, trebu
plan nerealizate. deci în reţeaua de aer compri losit raţional. S-a vorbit mult
Uneotri, în aceas mat. Dacă mecanicii ar lucra
mai atent, dacă atr folosi din despre deficienţele muncii me ie să spun că a-
tă situaţie se găsesc chiar mai plin timpul de lucru, ar avea
care nu trebuie urmate Y mult de 50 la sută din numă vreme să înlocuiască garnituri canicilor şi pe bună dreptate. ceastă stare de lucruri se dato-
rul Itoial «1 bligăsi-lor. După pă le distruse, nu s-ar mai produ-
rerea mea, principada cauză da Intr-adevăr, cele mai multe acte reşte faptului că utilajele repa*
torită căreia se ajunge aici, o ce pierderi de aer pe reţea şi,
Colectivul de muncitori, teh vă Goaoţă, spre sfîrşitul schim constituie faptul că membrii a- normal, situaţia s-ar îmbunătăţi. de indisciplină- absenţe nemoti- rate se probează fără sarcini.
nicieni şi ingineri de la mina bului, a refuzat să mai ducă o cestor brigăzi nu folosesc raţio vuic) i u -v^ţvty vîi*. jţ-tt T ’i'dxî.j- să amintesc de aseme
Lupeni a obţinut în acest an o VICTOR BRAŞOVEANU garnitură de goale şi a părăsit nal timpul de lucru. Pentru a- Toate deficienţele amintite ar nea câ' le multe ori lipsesc gen
seamă de rezultate bune în mun şutul. Din această cauză, abata ceasta sînt oare numai ei vino putea fi eliminate dacă şi orga cru în mod complect şi uDil,’ se tile cu scule, că nu se anunţă
că. In primele 10 luni ale anu preşedintele comitetului de întreprindere jul frontal din stratul! ’ -/v a vaţi ? nele sindicale le-ar acorda mai din timp puţul de serviciu, oa
lui, spre exemplu, au fost ex putut termina preliminarul avut. multă atenţie. fac simţite în activitatea 'meca
trase peste prevederile sarcini găzi şi în activitatea de deservi La sectorul VII, artificierul Ar- Consider că nu. De foarte
lor de plan'7.700 tone de căr re, trebuie să ne oprim în pri tenie Vasile, în ziua de 2 no multe ori din timpul de 8 ore In ce priveşte brigăzile răma nicilor.
mul rînd lâ absenţele nemofi- iembrie. la locul de muncă al se folosesc doar 7, deoarece în
bune cocsificabil. vate. tov. Mihai, a puşcat spre sfîr La acest lucru am contribuit menii fiind obligaţi sa iasă pe
Totuşi, realizările obţinute a- şitul schimbului şi a părăsit şu
Numai în trimestrul al IlI-lea tul lăsînd o gaură stată. Din a- şi noi, maiştrii mecanici, prin suitori, că duminicile lipseşte
tît la producţie, productivitatea din anul acesta, absenţele ne ceastă cauză schimbul III a pier
muncii şi reducerea preţului de motivate, (calculate la produc dut 4 ore pentru a distruge gau faptul că nu am controlat sufi apa caldă la baie.
cost nu sînt de natură să ne tivitatea medie a sectoarelor), ra stată. La sectorul III, în ziua
mulţumească. reprezintă o pierdere de 3.301 de 5 noiembrie în schimbul III, cient munca mecanicilor d? sec ¦ In ce priveşte propunerea to
tone de cărbune şi de 200.725 abatajul I vest, Vizitiu Ioan, mi varăşului Scheianu o găsesc
Cauzele care au făcut ca acti lei din câştigul muncitorilor. ner. Antali Constantin, vagone toare. Se impune în acest sens bine venită. Consider că odată
vitatea economică a minei Lu Printre cei ce au un număr tar, Taradaciuc Gheorghe, vago ca maistrul să controleze de 2-2
peni să nu se ridice la nivelul mare de absenţe nemoitivate se netar, Saufelean Ioan, miner,
sarcinilor şi a posibilităţilor e- numără şi Sutic-Ioan de la sec Beca Samoilă, miner şi Vasila- rest minerii n-au ce lucra. Une se sub plan, comitetul de între ori pe schimb felul în care ilîe- aplicată ea va duce la îmbună
xistente sînt insuficienta preocu torul I A (10 absenţe). S imion che Dumitru, au plecat din mină
pare pentru crearea condiţiilor Mihai de la sectorul I B. (10 înainte de terminarea schimbu canicii îşi fac datoria. tăţirea muncii mecanicilor.
bune de muncă la toate brigăzi absenţe), Radii Petru de la sec lui şi fără să termine fîşia.
le de mineri, îmbunătăţirea ca torul V III (11 absenţe), Tacaci ori n-au lemn, alteori nu-1 gă prindere nu trebuie să se mul
lităţii cărbunelui, întărirea dis Ioan de la sectorul VII (11 ab Exemple de acest fel se mai
ciplinei în muncă şi o mai bună senţe), Avram Gheorghe de la pot da. sesc pe artificier, iar câteodată ţumească doar cu situaţia pe C e fa c nnaiş n o
organizare a muncii. IV B. (11 absenţe), Gîrcoşa Ioan
de la IV B (9 absenţe) şi alţii. Vinovate pentru aceste acte au nevoie de maiştri, care-s şi care o primeşte de la sectoare,
Numărul brigăzilor ce nu-şi de indisciplină se fac comitete
realizează sarcinile de plan în Folosirea iocomplectă a celor le sindicale de secţii şi comite mai greu de găsit. In acest sens L'a îndemâna brigăzilor stau Multe din că trolează. Ga ur-
mod ritmic, sau rămîn sub sar 8 ore ale zilei de muncă este un tul de întreprindere, care nu în
cinile de plan, este încă mare. alt factor oare' explică realiză suficientă măsură şi cu hotărîre conducerile seotoarelor ar tre- multe posibilităţi. Şefii de bri- ile de acces lă AVRAM DOŢIU mare, se reali-
Rezultatele slabe obţinute pînă rile oarecum slabe faţă de posi au căutat să creeze o largă o-
în prezent de unele dintre bri bilităţile existente la mina noas bui să ia măsuri mai hotărîte. găzi trebuie Să-şi organizeze locurile de mun- miner şef de brlga î, sectorul V sud zează lucrări de
găzile noastre se datoresc şi fo tră. Iată cîteva exemple. La sec pinie de masă împotriva leneşi
losirii incomplecte a celor 8 ore Ar fi foarte bine dacă cei vino- munoa de pe o zi pe alta astfel că sînt într-o silabă calitate,
torul I B în ziua de 13 noiem lor şi dezorganizatorilor produc stare necorespunzătoare. Fireşte, are ne creează greutăţi în mun-
de muncă. vaţi an- fi traşi imediat la răs- îneît să preîntâmpine golurile de vina pentru acest luoru o poar ^ si ne fac să pfordem timp.
Dacă analizăm aspectele oare brie, în schimbul ITI, la orizon ţiei ,
pundere, pentru ca în felul aces- producţie din cauza lipsei de tă personalul de întreţinere, O parte dintre muncitori o-
provoacă greutăţi muncii în bri- tul 400, mecanicul de locomoti-
ta, orice neajuns să fie înlăturat materiale. Dacă organele simdi- care nu-şi face datoria. Dar tot bişnuieşc să meargă la medic
-ESS2G)-
la timp. cale ar analiza mai atent aceste atît de vinovaţi, sau poate şi pentru a scoate f<i de boală,
Se mai întîmplă ca minerii să probleme, situaţia s-ar îmbună- mai mult, sînt cei ce răspund deşi nu 9Înt bolnav. Uneori
nu poată luora din cauza presi- taţi şi astfel, sarcina trasată de de acest personal. Unii maiştri reuşesc acest luoru. D-, aceea ar
obişnuiesc să dea dispoziţii şi îi foarte bine daca Omitetele
unii scăzute a aerului compri- partid de a ridica toate brigăzi- să plece. Felul cum dispoziţiile sindicale ar controla ral com
petent felul cum se obţi învoi
mat. In acest caz. utilajele sau le la nivelul celor fruntaşe va
funcţionează greoi, sau se o- putea fi tradusă în fapt. date sînt respectate nu se con rile medicii le.
w w v w w AAAAAA/VWV'
Atîf referatele cît şi discuţi ne. Acest lucru s-a datorat şi tuturor condiţiilor de miyică subteran. Acest fucm es po
(vagdnete goale, material lem sibil de realizat în Ce mai
ile care au avut Ioc în consfă uşurinţei cu care torurile în nos, energie pneumatică, unel scurt timp. Se cere doabuti-
te), a dus Ia o folosire incom- nă preocupare din partercon-
tuire, au arătat că folosirea drept au acordat concedii tară plectă a celolr 8 ore de muncă.
ducerii minei şi secfoelor
a acordam o atenţie mai mare din plin a celor 480 minute ale plată minerilor. Trebuie neapărat subliniată productive. De asenţne va
şi lipsa de disciplină în rându trebui desfăşurată o susintă $
disciplinei în muncă zilei de muncă este una din Referitor Ia nerespectarea rile mecanicilor. Aceştia, spre muncă organizatorică perii a
principalele rezerve de creştere normelor de protecţia muncii şi deosebire de mineri, care în crea atît minerilor cî şi tca.
Conducerea tehnico-administratiVă a Ing. GHEORGHE OLARU tate, Ifim Preja, Fr. Vlădulescu şi a producţiei, productivităţii legat de aceasta la modul în majoritatea cazurilor efectuea nleilor, condiţii mate'afe en_
minei Lupeni, îndrum ată de către co mecanic şef Teodor Moldovan au părăsit într-o zi muncii şi reducerii preţului "de care se acordă concediile me ză schimbul la faţa locului de tru folosirea din pii a dor
mitetul de partid, a căutat să folo locul de muncă cu 2 ore înainte de cost. S-a subliniat cu o deose dicale, se poate spune că nu muncă. întîrzie de Ia şut, plea 8 ore de muncă.
sească cele mai adecvate forme de cru explică rezultatele slabe obţinute sfîrşitul programului. bită tărie că această rezervă, mărul zilelor de muncă pierdu că înainte de terminarea şutu
muncă cu lucrătorii electro - mecanici de către sectorul acesta, în ceea ce deşi cunoscută atît de conduce te se ridică Ia o cifră destul de lui şi nu întotdeauna fac lucru Comitetul de întprijLere
în scopul desfăşurării unei activităţi priveşte îndeplinirea sarcinilor de plan. Astfel de cazuri au fost depistate rea exploatării, comitetul de mare. Este foarte adevărat că de calitate.
disciplinate. Astfel, s-au folosit din şi combătute cu tărie. In această di partid şi comitetul de întreprin au existat mineri bolnavi, care va trebui să maniffe mai
plin şedinţele de producţie pe sectoa Absenţele nemotivate făcute de me recţie itn rol deosebit l-a avut acti dere, n-a fost suficient pusă în într-adevăr aveau nevoie de cî Situaţia relatată a izvorât din multă preocupare îiveerea
re, şedinţele restrînse Ia colţul roşu, canici în zilele de duminică au o in vitatea rodnică a organizaţiilor de valoare, fapt ce a dus la obţi teva zile de concediu medical. slaba muncă de masă desfăşu combaterii operative acelor
şedinţele disciplinare, publicarea de fluenţă negativă asupra desfăşurării partid şi a comitetelor sindicale de nerea unor rezultate sub posi Tot atît de adevărat este însă rată de către comitetul de par de indisciplină. Comşfiis ;nt
articole la gazetele de perete, popu program elor de revizii şi reparaţii, secţii. La sectorul ÎX electro-mecanic, bilităţile existente. şi faptul că aceste concedii tid şi birourile organizaţiilor
larizarea rezultatelor pozitive etc. toate cazurile de abateri se discută la s-au acordat cu o măre uşurin de bază în rindul lucrătorilor de asemenea chemată (acă
prin aceea că unele instalaţii se re colţul roşu. Folosind această metodă, Neîolosirea timpului de lu ţă. Este suficient să amintim minei. In aceeaşi măsură, se
Dacă s-au obţinut rezultate bune în vizuiesc insuficient. Fireşte că în a- în ultimul timp s-a m icşorat numă cru, s-a manifestat mai ales în acest sens cazul tov. Con face vinovat şi comitetul de în totul pentru a crea nihrni-
muncă nu înseam nă că în această di ceste condiţii, minerilor li se creează rul absenţelor, s-au împuţinat cazu prin absenţe nemotivate, neres- stantin Păun, care deşi „bol treprindere, care a hcţibnat că opinie de masă potriva
recţie s-a făcut totul. In activitatea rile de indisciplină. pectarea normelor de tehnica nav“, şi în consecinţă cu con foarte sfab în direcţia îtlfăriri'
personalului de întreţinere s-au m a greutăţi în folosirea din plin a tim securităţii şi indisciplina la lo cediu medical, găseşte sufici disciplinei muncii, tolerând mul celor care absenteaîemoti-
pului de lucru. Lipsurile semnalate mal sus sînt curile de muncă, în multiplele te stări de faj}f negative. Nu vat, împotriva celor <nu fo
nifestat uneori acte de indisciplină, cauzate şi de activitatea sub posibili esie scutită de răspundere nici losesc integrai timpu lucru.
In activitatea lucrătorilor în regie tăţi a maiştrilor mecanici. De multe sale manifestări (întîrzieri de ente resurse fizice pentru a conducerea administrativă a
care au avut drept urmare perturbări ori, ei uită că sînt principalii o rga ^ la şut, plecări înainte de ter- merge la vînatoare. exoldatării. Metodele, pentru bfarea
se mai manifestă şi alte deficienţe. x minarea şutului — deci neeîec- acestei situaţii, aşa a re_
în procesul de extracţie al cărbunelui. Deseori pot fi întîlnite întîrzieri de la nizatori ai producţiei lăsîndu-i pe f tilarea schimburilor Ia locurile La ce au dtis toate acestea? Asa cum a reieşit diri lu
serviciu, părăsirea locului de muncă muncitori să lucreze fără nici o îndru 7 de muncă, părăsirea locurilor Au dus în primul rîhd la o ieşit din lucrările cttuirii,
Se mai fac încă absenţe nemoti înainte de ora regulam entară, executa m are şi control. < de muncă în timpul şutului, neritmicitate a îndeplinirii pla crările consfătuirii, situaţia
rea unor lucrări de slabă calitate, \ etc.), nului, Ia rămînerea multor bri ponte îl schlrhbată. Merită muL sînt cunoscute tuturcctori-
vate, care constituie o frînă in orga dormitul în timpul serviciului şi al In viitor va trebui să ţinem sea găzi sub plan. Descomplecta- iă atenţie propunerea mineru lor competenţi. Se c$ar o
tele. Cîteva exemple sînt edificatoare-. ma de deficienţele sem nalate, să le muncă mai susţinută-u ca
nizarea muncii. De pildă. Ia sectorul fn ce priveşte absenţele nc- rea electivelor brigăzii, nriii lui Ioan Scheianu, de a se această uriaşă rezerv spo
Carol Popa, Constantin lonescu şi eliminăm şi să găsim noi foritie de rire a producţiei, proţfăfil
IV B, la un număr scriptic mediu pe ioan Vandraş au fost găsiţi dormind j motivate, aşa cum s-a arătat numărul mare de absente ne- face pontajul mecanicilor în muncii şi reduceriihiiui
în timpul serviciului, iar Ioan Drep trluncă pentru a putea asigura mineri
zi de 82 muncitori, în trimestrul III. lor condiţii de muncă optime. <! în consfătuire, numai în trîmes- motivate, nu se putea să nu de cost să fie pusă î>are.
irţ acest fei, în mod «rea
s-au înregistrat 105 absenţe nemotiva- s Irul II! au dus la o pierdere influenţeze mersul producţiei. lizările minerilor dipeni
vor îi cu inuit mai îre.
te. Intr-o oarecare măsură şi acest !u- < de peste 3.000 tone de cărbu- Pe de altă parte, neasigurarea
.''v'v/V WXAA/VVVVWWWV Wv^/WX V*N/W