Page 20 - 1959-12
P. 20
Pag1. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ~^ sin»ffyg*jna«gfl Nr. 1540
a«HWa>ggşMiwwgawMawBwaaBMBMwwPgwc«bpwbp»
x ü lu r ta b xiitlm eiB şiirJL •julliirus-ls ştiri Lucrările Adunării Genera ie a O . N . U .
încercările de-a rezolva problema
algeriană pe calea forţei
sint sortite eşecului
CssfpesatoiP.IH.SI P. P. Lobanov a sosit la Rangoon - Cuvîntul lui A. A. Sobolev în Comitetul Politic al O.N.U—
NEW YORK 4 (Agerpres). — monstrat practic, a declarat în teritoriile de sub tutelă o poli
RANGOON 4 (Agerpres). — vizita oaspetelui sovietic va con TASS anunţă : In Comitetul Po continuare A. A. Sobolev, că în tică în fond colonialistă şi se
BUDAPESTA 4 Coresponden prezentă Ia congresul nostru şi TASS anunţă: Preşedintele So tribui la întărirea prieteniei în litic al O.N.U. continuă discuta cercările de a rezolva asemenea opun cu încăpăţînare ca acestor
ţi!! Agerpres transm ite: In ziua îşi spune părerea despre politica vietului Uniunii al Sovietului tre cele două ţări. rea problemei algeriene. In şe probleme, cum este problema al teritorii să li se acorde indepen
de 4 decembrie cel de-aî VH-Iea noastră". In continuare, tov. Suprem al U.R.S.S., P. P. Lo dinţa din dimineaţa zilei de 3 geriană, pe calea forţei şi în po denţa.
Congres al Partidului A4unciio- Kadar s-a referit pe larg Ia o banov, a sosit la Rangoon la in In cuvîntarea sa de răspuns, decembrie a Comitetului Politic fida voinţei popoarelor, sînt sor
resc Socialist Ungar şi-a conti serie de probleme ridicate în vitaţia preşedinţilor Camerelor P. P. Lobanov a transmis, în au luat cuvîntul delegaţii Iorda tite eşecului şi provoacă doar Reprezentantul U .R.S.S. B.G,
nuat lucrările congres privind activitatea de Parlamentului Birmaniei. numele celor două Camere ale niei, Liberiei, Cubei şi Uniunii o continuă încordare a situaţiei. Mairtirosian, care a luat cuvîn
partid în domeniul economic, Sovietului Suprem al U.R.S.S., Sovietice, tul la şedinţa Comitetului a su
Gyula Kallai, membru al Bi cultural şi al vieţii interne de In cuvîntarea de salut rostită al poporului sovietic şi al guver Subliniind că singura perspec bliniat cu satisfacţie că anul
roului Politic, secretar al C.C, partid. la aerodrom, Sao Swe Taik a nului U;.R.S.S., sincere salutări Reprezentantul Iordaniei, Ri- tivă de rezolvare a problemei care a trecut s-a caracterizat
al P.M.S.U. a prezentat rapor exprimat în numele parlam en şi cele mai călduroase urări de fai a cerut încheierea grabnică algeriene şi de stabilire a unei prin creşterea continuă a con
tul Comisiei de rezoluţii. In a- După aceasta congresul a a- tului birmanez convingerea că fericire şi prosperitate popoare a unui acord cu privire la viito păci trainice în nordul continen ştiinţei politice şi prin activita»
plalizele puternice ale asistentei probat în unanimitate documen lor prietene din Uniunea Bir- rul Algeriei. O.N.U. a declarat tului african este recunoaşterea tea şi mai intensă a popoărelof
a luat cuvîntul Janos Kadar, tele prezentate la orimele două P ro cla m a re a mană. el, trebuie să joace în această dreptului poporului algerian la din teritoriile de sub tutelă,- prin'
prim-secretar al C. C. al puncte ale ordlnei de zi. problemă un rol constructiv. autodeterminare, delegatul sovi coeziunea şi mai strînsă a tor
P.M.S.U., pentru a trage conclu statului Singapore P. P. Lobanov şi-a exprimat Statele membre ale O.N.U., a etic a arătat că discutarea pro ţelor naţionale, prin noile suc
ziile la primul şi al doilea punct In continuarea lucrărilor con convingerea că vizita de însem declarat în continuare Rifai, tre blemei algeriene în cadrul actu cese repurtate de masele popu
de pe ordinea de zi (Raportul de gresului, s-a trecut la cel de-al LONDRA 4 (Agerpres). — nătate istorică a lui N. S. Hruş buie să apere dreptul la autode alei sesiuni se desfăşoară în lare din colonii şi din ţările de
activitate al C.C. al P.M.S.U. şi treilea punct al ordfinei de zi. La 3 decembrie, la Singapore a ciov în Statele Unite, propune terminare al poporului algerian condiţii noi, cînd, judecind după pendente în lupta lor dreaptă
Directivele cu privire la sarcini Gyorgy Marosan, membru al avut loc ceremonia oficială a rea cu privire la dezarm area g e şi să-i asigure acestuia posibili declaraţiile celor două părţi in împotriva înrobirii străine.
le economice şi la pregătirea ce proclamării statului Singapore, nerală şi totală prezentată de tatea de-a se folosi de acest teresate, s-au conturat perspecti
lui de-al doilea plan cincinal de Biroului Politic, secretar al C.C. care face parte din Commen- N. S. Hruşciov la Sesiunea A- drept. ve reale de reglementare a pro Puterile imperialiste, a spus
dezvoltare a economiei naţiona al P.M.S.U., a prezentat rapor weafthul britanic. Şeful statului, dunării Generale O.N.U. şi A- blemei algeriene. Delegaţia so în continuare Martirosian, cau
le). El a subliniat că se poate tul asupra modificărilor la Sta ales dintre locuitorii băştinaşi, pelul Sovietului Suprem al Potrivit declaraţiei lui Henry vietică consideră că propunerile tă să-şi realizeze scopurile pe
afirma că cel de-al VlI-lea Con tutul P.M.S.U. La discuţii au este considerat reprezentant aii U.R.S.S. către parlam entele tu F. Gooper (Liberia) orice trata preşedintelui Franţei privitoare căi diferite: unele state că Por
gres al P.M.S.U. aprobă linia luat cuvîntul delegaţii Janos reginei Angliei. înainte de a- turor ţărilor în problem a dezar tive cu Algeria trebuie să ţină ta rezolvarea problemei algerie tugalia, Spania şi Franţă, în-
politică a ultimilor trei ani şi Kiss, Janos Arvai, Maros Joz- ceasta, funcţiile de şef al statu mării vor găsi înţelegere şi spri seama de condiţiile militare de ne pe baza autodeterminării si călcîncl obligaţiile pe care şi
cere totodată ca această linie po sefne, Sandor Jakab, Gyula lui şi de reprezentant al reginei jin din partea guvernului Uniu încetare a focului şi de condiţi prin plebiscit în Algeria, pot să le-au asumat, refuză să prezinte
litică să fie urmată de acum Toth. erau exercitate de un guverna nii Birmane, a parlamentului şi ile politice, care să asigure joace un rol important în regle la O.N.U. informaţii despre feU
înainte cu şi mai multă hotărî- tor englez. poporului birmanez. Prietenia şi poporului algerian dreptul la mentarea problemei algeriene, tuaţia de pe teritoriile de sub
re, consecventă, elan. Vorbitorul Gyorgy Marosan a tras apoi autodeterminare. Sprijinind fron dacă ele nu vor rămîne simple tutelă, căutînd în felul acesta
a arătat că ia Congres au luat concluziile la discuţii. Congre După cum se ştie, Singapore, colaborarea multilaterală dintre tul de eliberare naţională din declaraţii şi dacă vor fi întărite să-şi asigure dominaţia' 'deplină
cuvîntul delegaţi a peste 30 de sul a adoptat în unanimitate care este o parte din Malaya, a Algeria, reprezentantul Liberiei prin măsuri concrete care, ţinînd şi necontrolată asupra populaţi*
modificările la statutul P.M.S.U. fost cotropit de Anglia în 1819. Uniunea Sovietică şi Uniunea a subliniat că mai devreme sau seama de dreptul legitim al ei africane din coloniile care sd
partide frăţeşti, printre care şi In 1948, în timpul constituirii mai fîrziu Franţa va trebui să poporului algerian la o dezvol află sub stăpînirea lor. Alte sta
tovarăşul N. S. Hruşciov. Aceşti La următorul punct de pe or federaţiei malayeze, Singapore Birmană, a spus Lobanov, se vor ducă tratative cu această orga tare liberă şi independentă, ar te, ca Olanda de exemplu, îi)’*
delegaţi, în cuvîntările lor, au dinea de zi, Gyula Fodor a pre nizaţie. asigura totodată realizarea unui cearcă dimpotrivă să folosească
arătat că consideră linia politi zentat raportul Comisiei de re a formai o colonie separată. Din consolida şi pe viitor spre bi acord între cele două părţi in prevederea Cartei O.N.U. cu
că a P.M.S.U. ca o linie marxis vizie care a fost adoptat în una 1956 pînă în 1958 între autorită In continuare a luat cuvîntul teresate. privire la necesitatea prezentă
tă, comunistă, că sînt solidari nimitate. Au urmat apoi Ia cu- nele popoarelor celor două ţâri, Ministrul Afacerilor Externe al rii de informaţii despre teritori
cu această politică. „Acesta este vînt Sandor Harmaţi care a pre ţile locale din Singapore şi gu Cubei, Râul Roa. Cuba’, a de Sarcina Organizaţiei Naţiuni ile de sub tutelă pentru a-şl
pentru noi un lucru deosebit de zentat raportul Comisiei de ape! vernul englez au avut loc trata in interesul întăririi păcii în în clarat el, sprijină năzuinţele şi lor Unite constă în a contribui camufla acţiunile anexioniste. O
important — a arătat Janos Ka a congresului. drepturile tuturor popoarelor la pe toate căile la rezolvarea paş altă categorie de state, ca do
dar. pentru că în persoana dele tive cu privire la lărgirea auto treaga lume. o viaţă mai bună şi mai dreap nică şi echitabilă a problemei pildă, Belgia', care timp înde
Congresul a fost salutat de nomiei acestui teritoriu. tă. Ţara noastră vrea ca toţi algeriene. Delegaţia sovietică va lungat s-a pronunţat împotriva
gaţilor partidelor trăieşti, clasa renrezentanţii partidelor comu Cuvîntarea lui P. P. Lobanov oamenii să prosoere înir-o lume sprijini orice propuneri care vor examinării la O.N.U. ă proble
muncitoare internaţională este niste şi muncitoreşti frăţeşti din Primul ministru al guvernului eliberată de imperialism. fi îndreptate spre acest scop, a melor referitoare la Congo bel
Turcia, Izrael, Suedia, Bolivia. a fost deseori întreruptă de a- declarat în încheiere A. A. So gian, refuză să participe la lu
Martinica, Islanda, iordania, Si din Singapore este Lee Kuan Poporul cuban, a declarat în bolev. crările Comitetului pentru infor
ria, Liban şi Iran. Yew, reprezentantul partidului plauze şi ovaţii: „Trăiască po continuare ministrul, sprijină in maţii cu privire la teritoriile de
acţiunii populare care a ieşit în dependenţa Algeriei — impor In şedinţa din după-amiaza sub tutelă, dcclarînd că aceasta
Vizita lui N. S. Hruşciov porul sovietic T . tantă nu numai pentru poporul zilei de 3 decembrie au luat cu este o chestiune internă a lor.
vingător în alegerile din acest algerian ci şi pentru toate vîntul delegaţii Ghanei, Iraku
i a ^ bCTd a i P.M .S.U, P. P. Lobanov va fi oaspete popoarele lumii. lui, Gambodgiei şi Afganistanu Exemplul popoarelor africane
an. lui. care au obţinut recent indepen
< BUDAPESTA 4 (Agerpres). - La 4 decembrie N. S. Hruş- al Parlamentului birmanez pî In încheierea şedinţei din di denţa, a declarat reprezentantul
> ciov, prim-secretar al C.C. al P.C .U .S. şi membrii delegaţiei mineaţă zilei de 3 decembrie a In C o m ite tu l de tutelă Uniunii Sovietice, arată că po
; P.C.U.S. la cel de-al VlI-lea Congres al P.M .S.U. au făcut o nă la data de 14 decembrie. Cu luat cuvîntul reprezentantul poarele libere lichidează mult
K vizită la Comitetul Central al P.M.S.U. In numele membrilor U .R.S.S., A. A. Sobolev. Uniu NEW YORK 4 (Agerpres). — mai eficient şi mai repede ră
^ delegaţiei P.C.U.S. tovarăşul N.S. Hruşciov a oferit în dar Co acest prilej, el va vizita nume nea Sovietică, a declarat el, ca TASS anunţă : In Comitetul de măşiţele moştenirii colonialiste.
şi toate statele iubitoare de pace După părerea delegaţiei sovieti
mitetului Central al P.M.S.U. tabloul lui F. I. Golubkov „V.I. roase oraşe din ţară şi va cu din lume, nu poate să nu fie tutelă au luat sfîrşit discuţiile ce Adunarea Generală a O.N.U.
Lemn în cabinetul de lucru". Placa metalică fixată de rama neliniştită de războiul cate se generale pe marginea raportului trebuie să sprijine cererile po
tabloului poartă următoarea inscripţie: „Comitetului Central al noaşte monumentele de artă ale duce de 6 ani în Algeria. Acest secretarului general al O.N.U. poarelor de pe teritoriile de sub
Partidului Muncitoresc Socialist Ungar din partea delegaţiei lucru este pe deplin firesc, de şi al Comitetului O.N.U. pentru tutelă de a li se acorda liberta
L Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Ia Congresul al VII- capitalei Birmaniei. oarece în zilele noastre, cînd informaţii cu privire la teritori tea şi independenţa şi să adopte
‘ lea al P.M.S.U ". sarcina destinderii încordării in ile de sub tutelă. La discuţii au
Anglia şi Germania occidentală ternaţionale şi întăririi păcii ge luat parte peste 30 de delegaţi.
In numele Comitetului Central al P.M.S.U., J. Kadar, care nerale se pune pe o scară atît
întăresc colaborarea în domeniul
- '¦'ţr„a. tr y ^ ? « n. - - i-,; „ X. v. * , * ® .)¦ V
producţiei de armament
BONN 4 (Agerpres). — Ca urmare Ministrul de război al R .F.G ., S tra
a tratativelor încheiate la 3 decembrie, uss, a comunicat reprezentanţilor pre
miniştrii de război ai R .F.G . şi Angliei, sei de la Bonn că în timpul tratative
Strauss şi W atkinson, au căzut de a- lor s-a discutat problema înzestrării
unităţilor blindate ale Bundeswehrului
de largă, reglementarea paşnică In marea lor majoritate, îndeo în acest scop măsurile necesa
a primit tabloul, a adus calde mulţumiri delegaţiei P.C.U.S. cord asupra întăririi colaborării în cu tunuri engleze, precum şi proble şi echitabilă a problemei algeri sebi delegaţii ţărilor Asiei şi A- re, inclusiv să fixeze termenele
pentru acest dar valoros. domeniul producţiei de armanent. ma colaborării în domeniul construc
tricii, au criticat autorităţile tu cînd se va acorda independenţa
La solemnitatea remiterii darului au fost de faţă Ferenc După cum anunţă agenţia DPA, ei ţiei motoarelor pentru avioanele de ti ene este deosebit de impeuoasă. telare pentru că desfăşoară pe acestor teritorii.
Munnich, Gyorgy Marosan şi Karoly Kiss. au căzut de acord să recomande pen puri noi. A ceastă colaborare va fi în Experienţa anilor trecuţi a de-
După remiterea darului, între membrii delegaţiei P.C.U.S. tru înzestrarea trupelor N.A.T.O. noua făptuită de firma vest-germ ană „A ug --------------------- o*?? ---------------------
şi conducătorii P.M .S.U. a avut loc o convorbire prietenească. rachetă engleză Blue W ater care poa sb u rg -N ü rn b erg A.G.“ şi de firma en
te purta încărcături atomice. Cuvîntarea lui W.
------ -----— --------------- — (ga,...................................... .. gleză „Rolis Royce“.
PSeraara C. C- a! P. C. Francez la adunarea minerilor din Zabze
PARIS 4 (Agerpres-). — După tuaţia Ia sate şi alianţa clasei Alianţa atlantică trece VARŞOVIA 4 (Agerpres). — vîntare. El a vorbit despre rea te statele socialiste, a dus întot
cum relatează ziarul „l’Huma muncitoare cu ţărănimea munci printr-o noua criză deauna o politică de pace ba
nité" Ia 8 şi 9 decembrie la Pa toare (raportor Waldeck Rochet); După cum relatează agenţia lizările şi lipsurile industriei ex zată pe singurul principiu just
ris va avea loc plenara C.C. al lupta oamenilor muncii în apă — Uti comentariu al ziarului englez „Guardian“ — PAP, cu prilejul zilei minerului tractive miniere din Polonia şi în lumea contemporană — coe
Partidului Comunist Francez. rarea drepturilor lor (raportor la 3 decembrie a avut Ioc la a expus sarcinile trasate mineri
Pe ordinea de zi a plenarei se Gustave Ansart). LONDRA 4 (A gerpres). — Ziarul sus" de către aliaţii lor americani şi Zabze, (Silezia superioară), o lor de partid şi guvern pentru xistenţa paşnică a statelor cu
află următoarele probleme : Si- britanic „G uardian“ publică pe prima britanici. „Aceasta face — scrie „G uar şedinţă festivă în cadrul căreia anul 1960, sisteme sociale dilerite. Dacă în
Călătoria lui D. Eisenhower pagină o relatare a corespondentului dian" — ca multe reuniuni ale N.A.T.O W. Gomulka, prim-secretar al Relerindu-se la realizările în trecut lumea capitalistă a res
său de la P aris în care constată că să fie lipsite de substanţă...“. C.C. al P.M.U.P., a rostit o cu- producţie objimite in anul 1959 pins politica noastră de coexis
în cercurile conducătoare ale alianţei de colectivele minelor, W. Go tenţă paşnică şi întrecerea care
WASHINGTON. — In seara Washington într-o vizită în 11 atlantice trecerea tn revistă obişnuită Despre planul secret mulka a spus : Planul economi decurge din această coexisten
de 3 decembrie, D. Eisenhower, ţări din Europa, Africa şi Orien la sfîrşilul anului a activităţii P actu ei naţionale prevede că în anul
preşedintele Statelor Unite ale tul Apropiat. ţă, precum şi colaborarea dintre
lui N.A.T.O., „se desfăşoară anul a- a! lui Adenauer
Americii, a plecat cu avionul din cesta într-o atmosferă de îngrijorare, 1959 să se extragă 97 milioane cele două sisteme sociale mon
tone de huilă, adică cu peste diale, dacă nu a vrut să adopte
dacă nu de-a dreptul de criză“. „Atît
S C U R T E ŞTIR pe plan politic, cit şi pe plan militar BERLIN 4 (Agerpres). — A- In încheiere, în comentariu se două milioane tone mai mult aceste principii ca o bază pe
— adaugă ziarul — evoluţia eveni genţia ADN transmite un co arată că oriunde ar pleca can decît în anul 1958. Această sar care trebuie să se bizuie dezvol
WASHINGTON. — La 2 de liei Delgado, care se află în O- mentelor în fiecare din ţările membre mentariu al postului de radio celarul Adenauer — la Londra, cină va fi depăşită. tarea tuturor popoarelor, a fă
cit şi a evenimentelor internaţionale, „Freiheitssender 904“ în legă Paris sau Roma, — pretutindeni cut acest lucru în primul rînd
cembrie P. Vutov, ambasadorul Ianda, a declarat că rezultatele pare să conspire împotriva obiective tură cu planurile care se pun el încearcă să zădărnicească W. Gomulka a subliniat că pentru că se considera mai pu
lor alianţei“. la cale în cadrul Uniunii Eu destinderea încordării internaţio printre principalele surse ale ternică decît lumea socialistă.
R. P. Bulgaria în Statele Unite recentelor alegeri prezidenţiale ropei occidentale şi care prevăd nale care s-a conturat în ulti succeselor industriei caibonifere
Ca ilustrare a îngrijorării !or pe autorizarea Germaniei occiden mul timp. din acest an se numără şi îm Şi dacă astăzi principiile
a înmînat scrisorile de acredi au fost falsificate. EI a citat care le m anifestă promotorii alianţei tale de a produce arme atomice, bunătăţirea organizării muncii, coexistenţei paşnice şi întrece
m ilitare a Atlanticului de nord, ziarul precum şi rolul pe care îl are îm potriva înscenării progresul tehnic, folosirea mai rii paşnice nu mai sînt respin
tare secretarului de Stat al fapte care ilustrează că autori englez citează în primul rînd faptul în toate acestea cancelarul bună a maşinilor şi utilaiului se de lumea capitalistă, acest lu
că „perspectivele de destindere în si R.F.G., Adenauer. In cursul tra ju d ic ia re etc. cru se datoreşte în primul rînd
S . U.A.. Christian Herter. P. Vu tăţile de stat şi poliţia secretă tuaţia internaţională ispitesc pe fieca tativelor ou preşedintele Franţei,
re din membri să-şi restrîngă progra De Gaulle, se spune în comen de la D üsseldorf R.eîerindu-se în continuare Ia (aptului că Uniunea Sovietică,
tov a declarat că restabilirea re au recurs Ia acte de intimidare mele costisitoare pentru înarm are". tariu, Adenauer a prezentat un situaţia internaţională, W. Go lorţa principală a lagărului so
Subliniind că în rîndul membrilor ali plan secret elaborat de organe BERLIN 4 (Agerpres). — mulka a spus : In lumea de azi, cialist, a săvîrşit în ultimii ani
laţiilor dintre ţara sa şi Statele a alegătorilor. anţei se m anifestă tot mai multă re de răspundere alle Bundeswehru Comitetul naţional suedez pen împărţită în două sisteme soci un salt uriaş înainte în dezvol
lui vest-german, prevăzînd crea tru apărarea păcii şi „Uniunea ale, opuse unul altuia — siste
Unite, întrerupte în 1950, va TOKIO. — Cea de-a 7-a con zervă în ce priveşte continuarea „efor tarea industriei sale, a agricul
contribui la pacea internaţiona ferinţă pe întreaga Japonie a mul socialist şi sistemul capita turii, tehnicii, ştiinţei şi celorlal
budiştilor care a avut loc în o-
lă. raşul Kioto, a adresat Organiza
SANTIAGO DE CHILE. La
Santiago a avut loc o reuniune ţiei Naţiunilor Unite şi condu
la care au luat parte 60 de con cătorilor guvernelor tuturor ţă
ducători ai organizaţiilor de ti rilor un apel în sprijinul păcii
neret din ţările Americii Latine. generale şi a dezarmării totale. tului de înarm are", „G uardian" menţio rea unor forţe armate mixte ale iemeilor de stînga din Suedia“ list, producţia joacă un rol de te domenii ale vieţii. Intr-o se
La reuniune s-a adoptat hotărî- Apelul a fost susţinut în unani nează : „La aceasta mai trebuie adău celor 7 ţări — membre ale U- au adresat ambasadei vest-ger osebit de important în determi rie de domenii ale ştiinţei şi teh
rea de a se organiza un congres mitate de toţi participanţii la gat că programul pentru amplasarea niunii Europei occidentale care mane din Stockholm o scrisoa narea căilor de rezolvare a con nicii, ea a depăşit deja cu mult
al tineretului din America Lati conferinţă. în Europa occidentală a rachetelor te să fie înzestrate cu arme atomi re în care înîierează înscenarea tradicţiilor existente între aceste cele mai dezvoltate ţări capita
nă, care va avea loc în luna iu leghidate americane nu a avut pînă ce. Aceasta ar contribui la o cit sisteme. Noi, lagărul nostru so liste, fapt dovedit în modul cel
lie a anului viitor la Havana. SAN JO SE (COSTA RICA). acum în cel mai bun caz decît un suc mai grabnică înarmare atomică judiciară ruşinoasă de la Düs cialist şi sistemul nostru, des mai elocvent de sateliţii şi ra
—- Consiliul general al federa ces limitat şi că speranţele în realiza a Bundeswehrului. seldorf împotriva fruntaşilor chidem omenirii caiea rezolvării chetele cosmice sovietice. Toate
BONN. La 3 decembrie parti ţiei sindicatelor din Costa Rica rea unei coordonări şi standardizări paşnice. Noi deschidem această
dul social democrat şi „Partidul a adoptat o rezoluţie pentru a arm am entelor între ţările membre se In comentariu se vorbeşte îri mişcării luptătorilor pentru pa cale nu numai prin lupta largă, celelalte ţări socialiste — R.P.
liber democrat" au declarat în pace şi dezarmare. In rezoluţie risipese”. continuare de propunerea Comi ce din Germania occidentală. mondială, pentru pace, ci şi prin Chineză, ţările de democraţie
legătură cu rezultatele tratative se spune că popoarele din în siei Uniunii Europei occidentale dezvoltarea forţelor noastre de populară, inclusiv ţara noastră
lor duse de cancelarul Adenauer Ca un lucru care îi nelinişteşte pe pentru problemele apărării cu După cum anunţă agenţia producţie şi dezvoltarea multila — şi-au sporit, de asemenea
la Paris că după părerea lor treaga lume au suferit mult din promotorii alianţei occidentale, ziarul ADN, printre semnatarii acestei terală a tuturor ţărilor socialis considerabil potenţialul de pro
toate problemele litigioase exis cauza efectelor cursei înarmări citează „resentimentele“ manifestate privire la anularea tuturor res scrisori se află eminenţi frun te. ducţie şi au obţinut o dezvolta
tente în relaţiile dintre Germa chiar de cercurile militare din unele tricţiilor impuse Republicii F e taşi ai vieţii publice Andrea An- re multilaterală.
nia occidentală şi Franţa au ră lor duse de ţările imperialiste. ţări membre, care se simt „privite de derale Germane în domeniul Uniunea Sovietică, ca şi toa-
mas nesoluţionate. In condiţiile cursei înarmăriloi dreen, Arthur Lundkwist, preo In lumea împărţită în lagăre
poporul nu poate beneficia de înarmării, şi în primul rînd în tul Svan Hester. raportul de forţe s-a schimbat
HAGA. — Fostul candidat la resursele şi posibilităţi!» sale domeniul producţiei de arme a- în favoarea socialismului.
postul de preşedinte al Portuga tehnice. tornice. S-a adoptat de asemenea ho-
fârîrea de a trimite observatori
la procesul de la Düsseldorf.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie ar. 9. Telefon: I88|189i 75. laxa plantă in nurnuai cmiTnrni aprob;4rll Direcţiunii Generale IM T.R. nr. !?36.320 din 0 noiembrie 191«. — Tiparul: întreprinderea Poligrafica „1 Mai" — Deva