Page 21 - 1959-12

PROLETARI DJN TOATE ŢĂRILE, UNlfl-VĂ !
Anul XI N r. 1541
Cu planul anual îndeplinit
Mina Uricanî
Alina Uricani este una din
fruntaşele întrecerii socialiste pe care au reuşit să ridice toate
bazinul carbonifer al Văii Jiu­
lui. Minerii de aici au înregis­
trat în cursul anului 1959 rea­
lizări însemnate : şi-au îndepli­
nit şi depăşit cu regularitate, în
fiecare lună, sarcinile de plan,
au realizat în primele 10 luni
economii Ia preţul de cost în
valoare de 1.140.000 lei, şi au
lucrat în cele 11 luni care au
trecut cu un randament mediu
pe exploatare de 1,049 tone pe
Sectoare de la exploatările
Vulcan ş i Lonea
In ultimul şut de lucru al zi­
lei de. 4 decembrie, minerii sec­
torului IV de Ia mina Vulcan
¦— sector de tineret — şi-au în­
deplinit planul de extracţie pe
anul curent. Schimbul III din
grupa condusă de comunistul
Simion Pădureanu a dat în di­
mineaţa zilei de 5 decembrie ul­
timele tone de cărbune din con­
tul anului 1959.
Succesul acesta nu este întun-
plător. Incepînd din 1956, mi­
nerii sectorului IV şi-au înde­ mineri, tehnicieni şi ingineri, în
plinit an de an înainte de ter­
men sarcinile de plan anuale. In
acest an, pînă în prezent, din
abatajele acestui sector au fost
extrase peste plan aproape 6.000 de cărbune energetic peste sar­
tone cărbune, Pînă Ia data de 1 cinile planului de producţie.
S ă-ţi dau, Ionescule ?
„Să-mi dai, meştere, de ce
să nu-mi dai ?"
Nicolae lorga a rămas pe
ginduri. Să-i dea, să nu-i
dea...
„Mai lasâ-mă oleacă ş-oi ve­
d e a “.
A doua zi l-a chemat, şi i-a
întins o coală împăturită.
„Ia-o, Ionescule, da să nu mă
faci de minune că ...".
Aşa a început Ionescu Ioan,
cuptorar la laminorul cel vechi,
să-şi întocmească dosarul pen­
tru a fi primit candidat de
partid.
A cum şase ani, prin sep-
tembrie, 27 de tineri, care
mai răsăriţi, care mai mărun­
ţei, unui cu o boccea, altul cu
o valijoarâ, şmecheri toţi
folosind un argou mult invi­
diat pe atunci de locatarii tabe­
rei tineretului din Hunedoara,
treziseră curiozitatea: ,,Auzişi
mă, sînt brâileni. Ăştia dau cu
cuţitul".
Pe urmă. faima s-a diluat,
răminînd din ea doar mustă­
cioară in furculiţă, purul
„creastă de cocoş",- sacoul
crăpat în dreptul buzunare­
lor, gleznele sugrumate de
pantalonii şi pantofii cu talpa
supraetajată.
Gaşca s-a spart, imprăştiin-
du-se prin toate secţiile com­
binatului. Apoi, cu timpul, u-
nii nu părăsit Hunedoara. Din
vechea „gardă" a celor 27 au
mai rămas ciţiva. Printre ei
Duminică 6 decembrie 1959
post. In plus, ei au fost primii
brigăzile la nivelul celor frun­
taşe.
Cu trei zile în urmă, ei au în­
scris una din cele mal frumoase
realizări ale lor: îndeplinirea
planului anual de producţie.
Astfel, colectivuf minei Uricani,
este primul din Valea .Oului care
a raportat îndeplinirea planului
anual de producţie înainte de
termen.
decembrie sectorul a realizat e-
conomii la preţul de cost în va­
loare de pesle 770.000 lei.
*
La aceeaşi dată şi minerii sec­
torului I Lonea au raportat în­
deplinirea planului anual.
îndeplinirea sarcinilor anuale
de plan cu 25 de zile înainte de
termen constituie un succes de
seamă al întregului colectiv de
frunte cu comuniştii, care au
desfăşurat lună de lună şi zi de
zi o întrecere susţinută pentru
a da patriei cit mai multe tone
şi unul subţirel, negricios, fru­
muşel chiar, cu ochi mari, cu
mîini subţiri şi fine, cu mintea
ageră : Ionescu Ioan.
L-au repartizat la laminor.
In şut îşi vedea de treabă,
muncea cinstit, dar fără a se
omorî cu firea. Nu l-au prea
luat în seamă. A mers aşa
treaba vreme de cîteva sâptâ-
mini. Şi într-o duminică, ta­
man bine cînd oamenii îi g ă­
siseră rostul în secţie, ia-l de
unde nu-i. S-au descurcat şi
fără el. Luni, maistrul l-a luat
la rost. Zadarni:
:// trecut doi ani. La tabă­
ră, sîmbăta, la baluri, Iones­
cu era organizator. Cum vedea
vreunul mai moţat, mai ieşit
din comun, îl momea intr-un
colţ şi-l „lua la întrebări".
— Auzi, micule. Ce-i cu
creasta asta, ai ? Aşa te înva­
ţă utemeut ? Aşa se dansea­
ză... ?
Nu voia nici cum să fie în­
trecut. De bătut nu se bătea.
Avea gura mare şi totdeauna
în spate pe alde Mihăilă, 0-
chianu, Praporgic, vlăjgani nu
glumă, gata oricind să-i ia a-
părarea. Şi aşa, de la un bal
v y w v ./V A .'V /
C o le c tiv u l sectorului II al m inei Aninoasa noului oraş muncitoresc. Blocuri
lucrează în contul anului 1960
ieri, colectivul sectorului II al minei Aninoasa, şi-a înde-j
plinit planul anual de producţie.
Acest succes se datorează desfăşurării pe scară largă a în-1
trecerii socialiste între brigăzi pe baza iniţiativelor noi şi tra -*
ducerii în viaţă a unor judicios3sse măsuri tehnico-organizatorice. î
C onferinfe de partid
Iii oraşele Lupeni, Vulcan,
Petrila şi Petroşani, au înce­
put ierni lucrările conferinţe­
lor orăşeneşti de partid.
Din partea biroului Comite­
tului raional de partid Petro­
şani,, la aceste conferinţe par­
ticipă : la Lupeni —- tov. Ale­
xandru Plic, secretar al Co­
mitetului raional de partid, la
Petroşani — tov. Wiilhelm
Nea.gu, secretar al Golmitetu-
lui raional de partid, la Pe­
trila — tov. Gheorghe Vîjdea,
secretar al Comitetului raio­
nal de partid, la Vulcan —
tov. Gheorghe Şulea şi Antal
Ştefan, membri ai biroului
Comitetului raionali de partid.
Frucfe penfru export Aceeaşi piesă va fi prezen- j frumos cvartal de blocuri cu şcolar central. De asemenea,
Ieri, colectivul de muncă
de la U.R.C.C. Orăştie a li­
vrat, peste planul anual, 5
tone nuci pentru export. An­
gajamentul colectivului este
de a mai livra pînă la sfîrşi-
tul anului încă 100 tone nuci.
De asemenea, acest colectiv
a livrat peste planul anual,
18 tone mere pentru export.
Roferine]u-se la calitatea a-
cesfor mere, reprezentanţii fir­
melor străine au declarat că
„ele sînt de cea mai bună
calitate. Din Cele peste 1.000
vagoane mere achiziţionate
din România, calitatea mere­
La fabrica „Ar­
deleana“ din Alba
Iulia s-a organizat
de curînd opera­
ţia de richtuire a
feţelor de pantofi pe bandă
rulantă. Lucrînd după noua
metodă de muncă, richtuitoa-
rea Enesy Rozalia îşi depă­
şeşte zilnic norma cu 5-10 Ia
sută.
IN CLIŞEU : Enesy Roza­
lia, lucrînd la maşina de ri-
chtuit.
la altul, de la o „discuţie" la
alta. oamenii au început să-l
cunoască. „Ionescu ? Ăla de
la tabără care lucrează la la­
minor ? Neseriosul ăla ? Dă-l
încolo, e şmecher“. îşi crease
faimă.
La lucru era silitor, fruntaş,
atit doar că duminica se po­
ticnea. Făcea nemotivate. lu­
tr-o zi, a fost chemat la co­
mitetul U.T.M.:
— Uite ce-i, tovarăşe Io­
nescu, începu secretarul, ne-am
gindit că n-o duci tocmai bine
la tabără. Ce-ai zice să te
muţi la şcoală ? Cameră mi­
că, linişte, cald, eşti mai a-
proape de oraş.
A primit.
Apoi l-au părăsit şi priete­
nii. Şi Mihăilă, şi Ochianu, şi
Praporgic. Unul cite unul s-au
împrăştiat care pe unde s-a
nimerit. Răm ăsese singur, cu
faimă, cu cei 19 ani, cu chică
şi mustăcioară (îi crescuse
între timp) cu ginduri şi cu
năravuri.
Pe Gheorghie a cunoscut-o
la un bal.
— Nu m-aşi fi luat de ea,
dar era nouă, n-o mai văzu­
sem.
L C A L AN
PERSP
este ciţiva ani, Intr-un ar­
ticol, reporterul va con­
semna următoarele : „Am plecat
din faţa uzinei „Victoria'-Câlan
cu un confortabil troleibus, fa ­
4 pagini 20 bani bricat în ţara noastră. La in­
tersecţia cu frumoasa şosea as­
faltată ce duce spre Petroşani,
am fost opriţi la stop. Apoi,
drumul a continuat pe o şosea
dreaptă, cu plopi pe margini.
După ce am trecut Streiul pe
un pod din beton, construit du­
pă un stil arhitectonic original,
In faţă ne-a apărut panorama
flori. Seara, lumina fluorescen­ anexe terenuri de volei, bas­
cu 4 şi 5 etaje, cu balcoane ca­ tă va Lumina feeric centrul ora­ chet şi o popicărie.
re îţi incintă ochiul..." Şi re­ şului.
Proiectul construcţiilor din
porterul va continua să descrie Şi nu departe de centru, cei noul oraş muncitoresc Călan a
cu lux de amănunte tot ce a vă­ dornici de linişte îşi vor putea fost întocmit de un colectiv de
* zut în acea zi, in noul oraş petrece timpul într-un frumos tineri proiectanţi de la Institu­
muncitoresc Călan... parc, cu alei şi vegetaţie boga­ tul regional de proiectări în
tă. In interiorul acestuia este frunte cu arh. Maria Herleă.
Piuă atunci vor mai trece de­ prevăzută construcţia clubului Proiectul este singura lucrare de
sigur ciţiva ani. Deocamdată, muncitoresc.
acest gen realizată la I.R.P.
Tot atit de frumoase vor fi In pruna etapă (1959— 1960),
şi celelalte cvartale ale oraşu­
lor din regiunea Hunedoara construcţia oraşului a început. lui. Toate blocurile vor avea bal­ aici se vor construi circa 700 de
este cea mai bună“. Şi pentru a vedea in perspecti­
vă construcţia urbanistică a o- coane sau loji şi cîte două sau apartamente cu toate dotările
trei etaje. Amplasarea liberă a necesare: magazine, creşă, gră­
Constructorii raşului nou Călan am apelat
hunedoreni deocamdată la proiecte. Să pri­ blocurilor printre alei, scuaruri diniţă de copii, şcoală etc.
Pe şantier, lucrările se desfă­
vim deci perspectiva oraşului eic., vor da oraşului un aspect
şoară în ritm susţinut. Au fost
In cursul zilei de ieri, con­ aşa cum ne-o arată schiţele. minunat, de oraş-grădină. De
A sezat pe un platou pe ma- atacate primele 16 blocuri de
structorii hunedoreni din ca­ lut drept al rîului Strei, asemenea, noile blocuri vor a- locuit. Şi nu va trece mult
drul şantierului nr. ! — pre­ sigura tot. confortul. Aparta­ timp pînă cînd primii locatari,
lungirea oţelăriei Siemens in marginea satului Streisîn-
Martin nr. 2 — au terminat mentele vor avea cîte două ca­ muncitori din Călan, se vor mu­
giorgiu, oraşul are un minunat mere spaţioase şi confortabile ta in noile apartamente.
de zidit canalul de fum nr. i 1 amplasament. Cele 5 cvartale de plus dependinţele. Linia arhi­ V. FUR1R
şi au trecut la zidirea cana­ * blocuri se vor întinde pe circa tectonică a blocurilor va fi sim
lului de fum nr. 2. * 60 ha. de teren. Profilul ora­ plă, iar finisajul exterior în Unde mergem
şului va ajunge ta o populaţie astăzi 1
In turneu 9 de 15.000 locuitori, cu posibi­ culori se va încadra în peisaj.
* lităţi de extindere la 30.000 de
Continuîndu-şi turneul prin In proiect sînt prevăzute şi
¦ alte construcţii social-culturale.
t Aici se va construi un complex
comunele raionului, echipa de t locuitori. • Iri oraşul Deva şi Orăştie, îrice-’
teatru a Casei raionale de ţ Venind dinspre uzină, pe noua
cultură din Brad, a prezentat j
ieri la Crişcior, piesa de tea- j şosea ce va face legătura cu o-
tru „Fata tatii cea frumoasă", ţ raşul, în faţă îţi va apare un pînd de la orele 12, se va disputa pe
stadioanele din localităţile respective
tată astăzi în faţa publicului * 4 etaje, avînd balcoane pe toate fiecare cartier va fi dotat cu competiţii de fotbal dotate cu „Cupa
laturile şi terasă, blocuri care şcoli, creşe, grădiniţe, magazi­
spectator din Bă iţa. j vor forma faţada oraşului, fiind ne etc. In partea de sud-est a comisiei regiopale de fotbal“. La corn-'
cele mai reprezentative construc­ oraşului, se prevede construcţia
C itito r! al bibliotecii l petiţii participă opt echjpe din campi-'
In cursul zilei de ieri, de ţii. Clădirea care va domina o- unei pieţe moderne de alimen­ onatul regional, care îşi vor disputa
la biblioteca clubului minier raşul va fi sediul sfatului, popu­ te. La amplasarea pieţii s-a
din Lupeni au împrumutat lar. De aici va începe centrul avut in vedere legătura directă întîietatea după cum u rm ea ză: LA'
cărţi 130 de cititori. Tn -ace­ oraşului. Aici se vor construi cu sectele învecinate. Tot aici se
eaşi zi, s-au înregistrat noi casa de cultură, biblioteca, iar va construi zona depozitelor şi D EV A : Aurul Brad — Şantierul H u­
fişe de cititori. Printre noii la parterul tuturor blocurilor din a industriei locale.
cititori ai biblţotecn se numă- Centru se vor a'menaja m aga­ nedoara, Minerul Deva — C.F.R. SL
ră vagonetarul Costică Popa, zine moderne. Frumuseţea cen­ Pentru ocrotirea sănătăţii
din sectorul IV A, minerul * trului oraşului va fi complecta­ muncitorilor, în proiectul noului m eria! LA O R Ă ŞT IE: Dinamo Orăş-
Irimie Guţu din sectorul V III J tă de o esplanadă prevăzută oraş s-a prevăzut construcţia u-
transportori şi Gavrilă Haidu, ţ cu fîntini, arteziene, statui, nei zone spitaliceşti. Construc­ tie — U.M. Cuglr, Dacia Orăştie —
mecanic la sectorul IX. | bănci, cu vegetaţie de parc, cu ţia este am plasată pe un teren
¦ izolat, formînd o incintă care Sebeşul Sebeş. ţ
o- ţ asigură toate condiţiile de. pro­
j tecţie sanitară. ® Iri cadrul turneului pe căre-1 în­
I treprinde în regiunea noastră, Teatrul
f Şi un lucru important pentru de stat de estradă din Piteşti prezintă
astăzi în sala de spectacole a casei
<3e n t r a fon ui centralizat al statului raionale de cultură din Orăştie, spec­
tacolul de estradă „Cunoştinţe cu cîri-!
tec“.
Pentru întărirea economică a cantităţi de produse au fost pre­ sportivi. Nici ei nu au fost ui­ • Iubitorii sportului cu balonul ro-’
gospodăriei, colectiviştii din Sîn- taţi la întocmirea proiectului. tund din Petroşani pot asista astăzi
tandrei au contractat anul aces­ date, s-a împărţit colectiviştilor La marginea oraşului se va pe stadionul Jiul la întîlnirea de iot-:
ta cu statul cantităţi însemnate avansul în produse şi bani. construi un frumos stadion cu o
de cereale, pe care le-au achitat tribună încăpătoare, avînd ca bal dintre echipele Parîngul Lonea —
în întregime din primele boabe Mare a fost bucuria colectivişti­ Minerul Lupeni, întîlnire ce se dispu­
lor cînd au aflat că pentru fie­ — O— tă în cadrul optimilor cupei R.P.R. la
recoltate. Colectiviştii din Sîn- care zi muncă Ie revine drept fotbal.
tandrei au predat la baza de re­ avans 8 kg. grîu, 7 kg. porumb, In 10 z ile — 2 0 0
cepţie 100.000 kg. grîu. 55.000 4 kg. cartofi, orz, ovăz şi cîte • Filiala regională S.R.S.C. orga­
kg. porumb, 10.000 kg. cartofi 6 lei. fone fie r vechi colectat nizează la orele 11, in sala clubului
3.000 kg. fasole şi 10.000 kg. „Filimon Sîrbu“ din Hunedoara, şi la
floarea soarelui. După ce aceste Ca răspuns la măsurile de îm­ In ultimele 10 zile, brigăzile orele 16 în sala clubului uzinei „Vic­
bunătăţire a condiţiilor de trai utemiste de muncă patriotică toria" din Gălan, prezentarea confe­
luate de partid şi guvern, colec­ din cadrul Combinatului side­ rinţei „M arile realizări sovietice pe
tiviştii din Sîntandrei au hotărît rurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din tărîm hidrotehnic pentru transformarea
să vîndă statului prin achiziţii Hunedoara, au colectat cantita­ naturii". Conferinţa va fi susţinută de
tov. inginer E. Răzvan, cercetător
surplusul lor de cereale. Pînă a- tea de 200 tone fier vechi, ve­ ştiinţific lă Academia R.P.R.
Şi cu fiecare dans — nu cum, ei au vîndut la achiziţii nind astfel în sprijinul luptei
se încumeta nimeni să i-o ia
— a văzut în pletele-i revărsa­ 20.000 kg. grîu, 21.655 kg. floa­ furnaliştilor şi oţelarilor pen­
te în valuri pe umeri, în ochi-i rea soarelui şi 12.777 .kg. po­ tru sporirea producţiei de metal. ® In sala festivă a clubului minier
căprui, adinei, ceva necunos­ rumb boabe. Toate aceste can­ O însemnată contribuţie la co­ din Lupeni, are loc o seară de basme
cut, ceva nou, nemaiintilrtit tităţi de cereale vîndute statului pentru copiii de la şcoala elementară
pînă atunci. In seara aceea s-a prin sistemul de achiziţii, au a- lectarea acestei cantităţi de fier nr. !. Se vor prezenta scenetele „Feti­
blibiit pentru prima dată. vechi, şi-au adus-o brigăzile ute- ţa leneşă“ şi „Cîntec de leagăn “, după
miste de muncă patriotică de la care se vor proiecta diafilme.
Şi cînd după cîteva zile, fa ­
ta i-a povestit tot ce se spu­ dus gospodăriei colective din laminorul de 800 mm. şi din
Sîntandrei venituri importante. \ secţia furnale 1—4.
nea despre el, Ionescu n-a g ă­ —O—
sit cuvinte de răspuns. Şi tot
in vremea aceea („oare cum
de s-o fi brodit aşa ?") l-a luat
într-o zi maistrul lorga deopar­ Mărfuri pentru iarnă mele cantităţi de lapte pasteu­ L a sectorul IV B al minei
te, şi, liniştit, părinteşte, i-a rizat pe bază de abonament. Lupeni, dintr-o greşită înţele­
spus: In cadrul programului de a- gere a spiritului de economii,
provizionare penfru perioada de Vase emailate din import picoanele sînt stocate, în timp
— Uită-îe-n ochii mei, lo- iarnă, la baza interratonală De­ ce minerii din abataje duc lip­
nescute! Spune drept, băiat va au sosit ieri 5 vagoane de La Deva a sosit ieri un vagon sa lor.
bun eşti, muncitor eşti, isteţ marfă. Printre mărfurile sosite cu vase emailate din R.P. Un­
eşti, cum dracu nu ţi-i ruşine se numără două cisterne ou ulei gară. Un alt vagon cu vase e-
de tine ? Tu ştii ce vorbeşte comestibil, un vagon cu zahăr, mailate a sosit şi în ziua de 3
lumea ? Ştii ? Atunci ce mai un vagon cu bocanci şi o im­ decembrie, din R.D. Germană.
aştepţi ? Ne faci de ris mă, portantă cantitate de plapume, In primele zile ale săptămânii
ne faci de ris. Te ştie lumea cazane de rufe şi albii metalice,
ca pe un cal breaz. Auzi ? care vor fi puse în vînzare prin viitoare, vasele emailate, sosite
Bagă-ţi minţile-n cap că altfel unităţile cooperaţiei de consum. din import, se vor desface prin
ne lipsim, de tine. Uite la Căr­ magazinele universale săteşti
bunarul Ţi-a fost coleg, tot Lapte cu abonament din regiune.
din Brăila, uite la el cît ii de
liniştit. Tu nu poţi fi? Ha?... Incepînd de ieri, O.C.L. Ali­ Depozit pentru desfacerea
vinurilor şi rachiurilor
N-a scos o vorbă. A plecat mentara interraionala Deva a
capul in pămînt şi nici prin introdus la magazinul speciali­ naturale
gînd nu i-a trecut să răspun­ zat din localitate, sistemul de
dă cum avea obiceiul. Dumi­ vînzare pe bază de abonament O.G.L. Alimentara interraio-
a laptelui pasteurizat. Din pri­ naila Deva, a deschis ieri în
nica următoare a veTtiţ la şut. ma zi, un număr de 50 cetăţeni strada Guza Vodă nr. 1 din Deva
şi-au asigurat, prin abonament, un nou depozit pentru desface­
Oamenii s-au mirat si nu rea de vinuri şi rachiuri natu­
cantităţile de lapte necesare. rale. Se desfac vinuri naturale
i-au zis nimic. S-a mirat şi Mîine, la magazinul de lactate din podgoriile regiunii noastre.
De aci, cetăţenii se pot aprovi­
A. JURCA ziona, pentru domiciliu, cu vi­
(Continuare în pag. 3-a)
...a A ..' din Deva, se vor distribui pri­ nuri şi ţuică