Page 22 - 1959-12

Pag. 2
Tineri cu care ne mîndrim
-ACTIV IST A
Elena Badea şi-a părăsit
satul, minată de greutăţi, a-
tund cînd încă nu împlinise
14 ani. Şi-a luat rămas bun
de la părinţi şi a plecat la
Cluj să înveţe meserie. S-a
înscris la şcoala profesiona­
lă de energie electrică pe ca­
re a absolvit-o cu succes. De
aici, a fost
repartizată la
şcoala minieră
din Lupeni ca
muncitoare în
subteran, la
staţia de încăr­
care a acumu­
latoarelor. îşi
iubea meseria
şi tot timpul
cit a practicat-o
a obţinut rezul­
tate dintre ce­
le mai bune,
fapt pentru ca­
re tînăra Ba­
dea era apre­
ciată de toţi minerii din Lu­
peni. Tinerii, mai ales, ve­
deau în Elena Badea un a-
devărat model decomporta­
re, de conştiinciozitate şi per­
severenţă. Pentru meritele
ei, a fost aleasă ca secreta­
ră a organizaţiei de bază
U.T.M. de la sectorul de
transporturi. Şi în această
muncă, a dovedit mult in­
teres.
După puţin timp de la a-
legerea sa, ca secretară a fost
propusă pentru şcoala de
partid de trei luni de la De-
va. S-au ivit însă unele greu­
tăţi. Fiind prea tinără, nu
putea fi încă primită în rîn-
dul candidaţilor de partid.
Dar şi numai utemistă a fost
totuşi admisă în şcoală. Şi
cei care au propus-o nu s-au
înşelat. In tot timpul a fost
printre cei mai silitori elevi.
Ajuta pe cei mai slab pregă­
tiţi dar nu neglija să se
pregătească şi ea cit mai te­
meinic. Aşa se face că a ter­
minat şi această şcoală cu
calificativul de „foarte bine“.
Acum, Elena Badea este
Constituirea comisiei de propaganda
a Comifelului orăşenesc de partid
Hunedoara
Vineri după-amlază a avui
loc constituirea comisiei de pro­
pagandă a Comitetului orăşe­
nesc de partid Hunedoara. A-
ceastă comisie se va ocupa de
controlul şi îndrumarea muncii
de propagandă în întregul oraş.
In cadrul acestei comisii au
îost constituite mai multe co­
lective pe probleme. Un colectiv
se ocupă de învăţămîntul de
Sine ar fi iasă...
...sfatul popular al oraşului
Vulcan ar lua măsuri pentru în­
lăturarea ce/lor cîteva sute m.c.
de pămînt de pe strada princi­
pală. Acesta împiedică circula­
ţia .pietonilor şi autovehiculelor,
dînd totodată şi străzii un as­
pect neplăcut. Lucrul se poate
rezolva uşor prin munca vo­
luntară a cetăţenilor.
...casieriţa Pop Şari de la ma­
gazinul metalo-ohimic din Si-
rr.eria ar avea o atitudine mai
cuviincioasă faţă de cumpără­
tori. Sub oblăduirea gestionaru­
lui Rec Ludovic, care îi este
şi ouiminat, aceaistă casieriţă insul­ mai conştiincioşi şi sîrguinoioşi
tă clienţii şi favorizează vînza-
rea mărfurilor din magazin pe...
„sprinceană“.
...sfatul popular al comunei
Cioara, raionul Orăştie, cît şi
personalul medical din această
comună, ar manifesta mai mult
interes faţă de gospodărirea dis­
pensarului din localitate, faţă
de buna Iui funcţionare. Aici
există o farmacie, dar de me­
dicamentele aflate în ea nu se
prea pot bucura cetăţenii pen­
tru că stă mai mult închisă.
...pentru oîntarul aşezat , în
faţa morii aparţinînd întreprin­
derii „6 August" din Petroşani
s-ar găsi un stăpîn. Pînă nu de
mult, de acest oîntar s-au folo­
sit mai multe întreprinderi din
oraş. Acum însă fiind stricat
el a fost demontat şi lăsat în
părăsire.
...sfatul popular al oraşului
Petroşani ar manifesta mai mul­
tă preocupare şi pentru buna
gospodărire a străzilor mărgi­
naşe. Multe din acestea sînt
pline de gunoaie şi gropi, fapt
care împiedică circulaţia pieto­
nilor şi autovehiculelor.
(după corespondenţele tovarăşilor D.
LUCA, 1L1E EV1 şi GH. SPIN U )
activistă. Munceşte ta Comi-
teiul raional U.T.M. Haţeg,
Preocupată permanent. să-şi
ducă la îndeplinire sarcinile,
este mereu în mijlocul tine-
rilor. Zile întregi poate fi în-
tîlnitâ la gospodăria agrico­
lă colectivă din Haţeg ori în
satele Stei, Galaţ, Lunca Cer­
nii, Tîrsa şi Bu­
cium, fie pen­
tru a se ocupa
de primirea de
noi membri în
U.T.M. sau de
înmînarea do­
cumentelor, fie
de mobilizarea
tineretului la
munci volun­
tare.
Modestia ca­
re o caracteri­
zează face ca
greu să poţi
scoate de la E-
lena Badea mă­
car o vorbă despre meritele
ei. Toţi ştiu însă că la în­
fiinţarea gospodăriei agrico­
le colective din Haţeg şi a
întovărăşirii agricole din sa­
tul Petros ori din alte sate,
Elena Badea a pus serios
umărul. Şi munca ei a fost
plină de roade. I-ar trebui
să facă un adevărat pom el­
nic pentru a-i înşira pe cei
convinşi de ea să se înscrie
în una din formele socialiste
ale agriculturii.
Despre Elena Badea s-ar
mai putea spune încă multe
lucruri de laudă. In dorinţa
de a se pregăti şi mai bine,
pentru a se putea ridica la
înălţimea sarcinilor pe care
partidul şi organizaţia de ti­
neret i le trasează, Elena Ba­
dea s-a înscris de curînd
la cursul fără frecvenţă de
pe Ungă Şcoala medie din
Haţeg, ca elevă în clasa
VlII-a. Ce calificative va ob­
ţine aici, rărnîne să vedem.
Avem însă credinţa că ele
vor fi tot „foarte -bune'.
SIDONIA RUSAN
corespondentă un tractor U.T.O.S.-26. Mun­
l gricole colective din Pricaz,
partid, U.T.M. şi al cadrelor di­
dactice, alt colectiv se ocupă
de învăţăinînful de stat la zi,
seral şi fără frecvenţă, iar alt
colectiv se ocupă cu probleme­
le muncii politice de masă.
In aceste colective au fost
selecţionaţi activişti de partid şi
din aparatul de stat Şi econo­
mic cu pregătire corespunzătoa­
re şi cunoscători ai problemelor
de care trebuie să se ocupe. Cu
prilejul constituirii comisiei tov.
Tiberui Frankîurt, secretar al
comitetului orăşenesc de partid,
a arătat acestor colective, im­
portanţa lor precum şl sarcinile
ce Ie revin.
Asemenea comisii se vor con­
stitui, în curînd, şi pe lîngă co­
mitetele de partid de la C. S.
Hunedoara şi I.C.S.H.
-m -
Noi tineri
Organizaţiile de bază U.T.M. noiembrie, aceste organizaţii de
din Combinatul siderurgic Hu-
nedoara, acordă multă atenţie
şi muncii, de primire a celor
tineri muncitori, fruntaşi în pro-
ducţie, în rîndurile membrilor
U.T.M. Numai în cursul lunii
Unele probleme n-au fost înţelese prea bine în orele de
cursuri. Şi pentru a lămuri totul, muncitorii elevi de la Şcoa­
la medie serală din Călan, cer sprijinul profesorilor, în afara
orelor.
IN CLIŞEU : Tov. lo m Ocolişan, directorul Şcolii medii
serale din Călan, stînd de vorbă cu un grup de elevi într-una
din pauze.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 15-12
In afenfia G .A .C . şi a întovărăşirilor agricole UN OM ..TERIBIL u
Noi avantaje pentru suplimentarea
contractelor de porumb cu statul Ion Stoicuţă, un oarecare fecior de său tată şi pleacă să cucerească lu­ Fatalitatea insă it urmărea, căci pen­
preot de prin părţile Sebeşului, s-a mea. Ca un autentic asasin, luptă in tru manevrele lui murdare, primi din
La începutul acestui an, cu prilejul adunărilor generale ale co lectiv iş.= simţit nedreptăţit de soartă văzind Ucraina de sud, Caucaz, Crimeea etc., nou un picior in acelaşi loc al spa­
tilor şi intovărăşiţilor, în cadrul cărora s-au preluorat planurile de p ro d u c-p cum ofiţeraşii ii iau de sub nas cu­ se distinge in odioasa-i datorie prin telui lipsit de prestigiu,
fie, colectiviştii si întovărăşiţii din regiunea noastră au hotărît ca în scopul p ceririle amoroase. Ca simplu absol­ distrugerea satelor sovietice, jaf şi
asigurării fondului centralizat de produse agricole al statului să co n tra c-'p vent al şcolii comerciale din Sălişte viol şi se încarcă cu glorie, ameniti- Cit s-a rugat la crucea incirligată
teze pe lîngă alte produse agricole, şi m ari cantităţi de porumb, ' — Sibiu, nu se bucura de prea multă tind cu împuşcarea pe ostaşii rominl pe care şi-o păstra ca talisman, nu
atenţie din partea odraslelor cu cont ce nu vroiau să lupte împotriva ţării ştim. „Oameni de treabă", il chemară
La încheierea contractelor, ei au analizat posibilităţile de care d is -H la bancă care aşteptau moartea lui sovietice pe care el visase s-o treacă Să-şi întindă hotarele înaltei sale cu­
„papa" pentru a intra in posesia prin foc şi sabie. noaşteri intr-ale contabilităţii, la fa­
pun, ţinînd în acelaşi timp seama de producţia probabilă pe care o vor = aperii şi a libertăţii de a-şi alege brica de ciorapi „Sebeşul" din Sebeş.
nestingherite prietenii de petreceri. De Dar fatalitatea nu-i dă pace. De De fapt, nu e bine zis „Sebeşul", căci
obţine în acest an. Re baza acestor considerente, unele gospodării agricole M aceea, la şcoala de ofiţeri din Plo- abia apucase să se împăuneze cu cru­ tui Ion Stoicuţă tot Teba ii place să-i
eşti, el îşi dă toată silinţa să înveţe cea de fier şi ordinul „Mihai Vitea- zică, ca pe timpuri.
colective cum sînt cele din Sîntandrei, Dala, Şibot şi altele au contractat c u p cum se împuşcă un comunist, cum se zu" , decernat cu pompă şi fanfare
zornăie din pinteni şi cum se face in faţa unităţii de vţnători de munte Şi, nu se ştie incă de ce, fataliia-
statul cantităţi între 15-55.000 kg. porumb. Cantităţi însemnate au co n tra c-p sluj in faţa unui teanc de bani, De tea îl lăsă aici' in ‘ pace. Pe director,
cum a învăţat aceste noţiuni elemen­ ai diviziei a Il-a, că începu fuga îna­ uh fost muncitor, il linguşi cit putu
ar?» tare pentru un om care vrea să-şi ciş- poi. Vrind insă să joace o farsă fata­ şi-l cişligă de partea sa. Pe comunişti
tige o poziţie 'in societatea oamenilor lităţii, fugi zi şi noapte sub focul uci­ ii bl(imă, iar pe cei mai slabi căută
tat şi întovărăşirile agricole din regiunea noastră. Trebuie rem arcat§ă avuţi, a început să păşească hotărît gător al Katiuşelor pînă la locul unde să-i atragă de partea lui. Se făcu apoi
pe calea spre avere. cu ciţiva ani in urmă jurase să ucidă luntre şi punte ca să apară un spe­
faptul că aceste contracte au fost respectate întocmai, iar în urma predării ! j comunsimul. cialist neîntrecut, un geniu al îmbrăcăm
Dar, cu toate că era un flăcău inalt, minţii picioarelor. Deveni din nou un
cerealelor contractate statului, gospodăriile şi întovărăşirile au realizat ve-I| chipeş, cu ochi focoşi şi statură atle­ A dat ochii cu familia şi prietenii, om teribil. Omul teribil de la „Teba" !
tică, prinţesa mult visată nu i s-a tot cinic şi ingimfat, purtind in cadru Formidabilul specialist in contabiliza-
nituri importante. !!j arătat, aşa că a fost nevoii să se în­ intim distincţiile sunătoare dale de rea ciorapilor I
soare cu o fecioară zămislită din bani fascişti,
Faptul că producţia de porumb din acest an a depăşit prevederile p la n ii-p gata, fiica unui comerciant din Pe- In această postură este şi acum.
treşti, proprietar de restaurant şi pră­ — îmi pare rău m le spunea el Directorul, îmbrobodit se fringe de şa­
lui de producţie, a făcut posibil ca surplusul colectiviştilor şi întovărăşiţi-1| vălie şi, in plus, lucru de mare im­ — că nemţii au pierdut războiul, Dacă le şi geme că al doilea om ca Ion
portanţă, oinuţ partidului liberal, ale ar fi luptat toţi ca mine r\u s-ar fi Stoicuţă nu mqi există, că e de ne-,
lor să fie mult mai mare. Acest surplus era vîndut statului prin sistemul §§ Cărui concepţii le simpatiza şi Stoicuţă. intimplat aşa. Dar să nu credeţi că înlocuit. Alţi tovarăşi cu manej de
ne lăsăm — a continuat. Salva­ răspundere justifică îmbrobodiţi şt ci;
de achiziţii şi în multe cazuri pe p iaţa neorganizată. jj§ Chemarea lui Aptonescu îl găseşte rea noaşţră e Anglia şi America. în­ siptem in perioqda de trecere. Specia­
gata la orice. Lipsit de scrupule, cu cepem o etapă nouă. Şi deschizind liştii trebuie folosiţi>
Pentru a crea condiţii ca unităţile agricole cooperatiste să-şi v a lo -p cinismul obişnuit oricărui parvenit, fereastra se uită la fabrica de hirtie
rifice întregul disponibil de porum b-m arfă Ja preţul de contract, preţ în H primeşte binecuvîntarea preacuinosului din Petreşti şi spuse printre dinţi: Iar in timp ce dumnealor se stră­
cele mai multe cazuri mai mare decît pe piaţa neorganizată, recent, Consl-=j „nu degeaba sînt eu un om teribil". duiesc să-l scoată pe Ion Stoicuţă în­
liul de Miniştri al R .P.R. prin Hotărîrea nr. 159/1959, a aprobat ca G .A .C .,H ger fără de prihană, el, îngerul pără­
Pe atunci, liberalii mai jonglau în­ sit momentan de fatalitate, visează la
cooperativele agricole de producţie şi întovărăşirile agricole să-şi su p lim en -p că cu bucăţi de putere, iar moşierii, in rudele fugite in Germania lui J\dc-
teze cantitatea de porumb contractată din recolta anului 1959, primind p r e - g frunte cu rechinul încoronat, îşi mai nauer şi-şi face mendrele în voie, in-
tul prevăzut în contract şi pentru cantităţile predate în plus. primeau incă rentele de pe întinsele curcţnd pe cit posibil treburile unei
domenii. Aşa că, nu-i veni de loc la întreprinderi socialiste.
Această m ăsură, oferă unităţilor agricole cooperatiste posibilitatea şă-ş! %, socoteală cind comuniştii, pe care el
îşi dăduse silinţa să-i împuşte in ră­ Atit de bine a lucrat Ion Stoicuţă
valorifice porumbul la preţuri mai m ari decît cele de achiziţii şi în acest|| sărit, se iviră şi aici. încercă să-i a- incit, în loc să realizeze beneficii de
baiă de la cauza lor, ii impilă, le 868.000 lei cît a avut planificat, în­
fel să realizeze venituri băneşti mai mari. !!j făcu cit mai multe şicane. Patronul, treprinderea „Sebeşul" a înregistrat in
văztiidu-l atit de zelos şi energic, ii cele trei trimestre ale anului in curs,
Datoria organizaţiilor de partid, a deputaţilor sfaturilor populare şi a|§ incredinţă funcţia de director al fa­ pierderi in valoare de 121.000 lei, deci
organelor cooperaţiei de consum este să popularizeze larg această măsură, §| bricii. o nerealizare de aproape un milion.
întnicît, suplimentînd contractele de porumb, gospodăriile colective şi în -H
Dar, iar fatalitatea. Pentru propa­ Omul teribil continuă să-şi facă de
tovărăşirile poţ contribui şi mai mult la sporirea fondului centralizat a l g gandă antidemocratică, primi de la cap. Se pare că a uitat de crimele,
muncitori un picior in spate şi se violurile şi jafurile săvirşiie.
statului cu produse agricole, la com baterea speculei. g trezi azvirlil afară din fabrică, lipsit
de măreţie şi funcţie: venise naţiona­ Tovarăşi din comitelui raional de
Din experienţa lizarea. N-a tras decît foarte puţin partid, aduceţii-le aminte! Nu vă plint
mecanizatorilor timp miţa de coadă că şi găsi o func­ geţi de cadre. Avem destule elemente
capabile, cinstite, devotate regimului
1.340Italici firi reparaţiifruntaşi ţie de contabil şef la U.R.C.C. Sebeş. democrat popular. Indivizi de teapa
lui lori Stoicuţă nu au ce căuta in
Lucrez ca tractorist ta S.M.T.- buranţi o fac direct din cister­ tehnice (1 2 ) şi schimb curelele Otilia Hidos, pe
Orăştie din anul 1953. Ani lu­ nă prin furtun şi filtru. ventilatorului, bujia, schimb e- care o vedeţi in fo- Ş l| conducerea unei întreprinderi sociar
crat pe tractoare de diferite lemenfii filtranţi pentru ulei şi tografia noastră, liste.
mărci, iar din 1957, lucrez pe După fiecare 50 de ore de lu­ motorină. Dacă e cazul, schimb este elevă in clasa §|§
cru, execut îngrijirea tehnică nr. şi pulverizatoarele şi înlocuiesc VII-a la Şcoala me­ GH. ¦STOICOV1CI
cind pe ogoarele gospodăriei a- 1 ( I I ) prin care schimb uleiul. garniturile de etanşietate la die din Lupeni.
conducte. Fruntaşă la învăţă­
am efectuat cu acest tractor Uleiul ars îl colectez intr-un vas tură, Otilia Hidas
1.340 hantri fără să-i fi făcut special şi-l predau staţiunii, Executind la timpul lor toa­ depune o muncă
vreo reparaţie. Este o realizare te aceste îngrijiri tehnice, am stăruitoare şi la
însemnată ţinînd cont mai ales spre a fi recondiţionat. Spăl cu prelungit durata de funcţiona­ Şcoala populară de
că sarcina de hantri anuală pe motorină baia motorului şi fil­ re a tractorului, In loc de două artă din Petroşani
un tractor U.T.O.S.-26 este de trele de curăţire fină şi groso­ reparaţii cit trebuia să i se facă unde învaţă să
numai 326 hantri. tractorului, nu i s-a făcut decît etnie la acordeon. ('!MM
o revizuire.
La obţinerea acestor succese IN CLIŞEU: E-
au contribuit îngrijirile zilnice Eu îngrijesc conform normati­ leva Otilia Hidas
şi periodice pe care le aplic trac­ vului nu numai tractorul dar şi exersind la acor­
torului şi maşinilor agricole, cit maşinile agricole cu care lucrez. deon.
şi exploatării lor raţionale.
Pentru a realiza un volum m a­
Cînd am luat în primire noul re de hantri, nu sînt suficiente
numai îngrijirile zilnice şi peri­
tractor. am căutat să-i fac roda­ odice. Organizarea lucrului pe
jul corespunzător. Nu l-am for­ ogor contribuie' foarte mult th
ţat de loc, îucrînd numdi cu vi­ realizarea şi depăşirea planu­
teze mici. Numai după ce am lană. Înlătur rezidurile din cor­ lui de hantri. Deseori am reu­
considerat că rodajul tractoru­ purile de filtrare şi din rezervo­ şit să semăn 16-17 ha. în loc
lui e terminat am început să lu­ rul de combustibil al motoru­ de II şi să ar 4-5 ha. in loc de
crez cu toate vitezele. 3,5, cit prevedea normativul,
lui. tocmai datorită bunei organizări
Din experienţa mea de trac­ După 100 de ore de lucru e- a muncii şi prelungirii timpu­
torist şi mecanizator agricol ştiu lui de lucru.
că pentru a realiza un volum xecut îngrijirea tehnică nr. 2
mare de lucrări agricole de bu­ (1 2 ), în cadrul căruia verific Organizîndu-mi bine munca,
nă calitate, este necesar ca trac­ mecanismele, revizuiesc din nou am înlăturat complect deplasări­
torul şi maşinile agricole cu ca­ filtrele, spăl sistemul de alimen­ le inutile şi mai ales depla­
re lucrez să fie îngrijite per­ tare cu aer. Aceste lucrări sînt sările în goluri de producţie. A-
manent cu cea mai mare aten­ în plus faţă de îngrijirile zilni­ cest fapt a făcut ca să econo­
ţie. De aceea am respectat în­ ce şi de îngrijirea tehnică nr. 1. misesc carburanţi in valoare de
tocmai normativul îngrijirilor 2.028 lei iar piese de schimb în
tehnice, zilnice şi periodice. In In cadrul îngrijirii tehnice nr. valoare de 2.131 lei.
fiecare seară, după terminarea 3 ( 1 3 ) execut toate îngrijirile
lucrului,--eu curăţ tractorul de ANDREI PIPER
pra^ şl noroi, strîng şuruburile
tractorist, S.M.T. Orăştie
slăbite, gresez agregatul, ali­
OOOOQOOQOOOOOOCCXXKXXXXXXXXXiOOOOOOOOOOîXXXXăCClOQCCQt
mentez motorul cu combustibil, Cu autocarul — prin ţâri prietene
lubrefianţi şi apă şi-i controlez
foarte atent funcţionarea. Erau mai mulţi cei care ur­ /v w v w v w v Caro!, şi am admirat cele 20
Alimentarea motorului cu car­
ma să viziteze R. P. Ungară şi Numete corespondentului voluntar Iosif Craşca, este bine) de statui înşirate de-a lungul
primiţi7. R. Cehoslovacă. Ne-am întîlniţ \cunoscut cititorilor ziarului nostru. •De aproape 10 ani, ş e fu l) podului.
la O.N.T. „Carpaţi“ Bucureşti. 'de echipă de la sectorul montaj al uzinei „Victoria“-Călan, in-)
De aici, cu un frumos autocar, >form ează cititorii ziarului „Drumul socialismului“ şi a altor) De neuitat vor râmîne pentru
am pornit pe drumul ce avea noi priveliştile ce ni le-au ofe-
\ziare din ţară, cu cele mai noi ştiri din producţie şi din viaţa', rit în ziua următoare oraşele:
bază au primit un număr de să măsoare o distanţă mai mare |social-culturală a muncitorilor şi ţăranilor muncitori din Călan \ Karlovy-Vary, renumit nu nu­
46 tineri în rîndurile membrilor de 3,500 de km. Prin Ploeşti, ¦şi împrejurimi. ^ mai pentru apele sale, cît şi
de U.T.M. Se evidenţiază în a- Oraşul Stalin, Făgăraş, Sibiu,
ceastă muncă organizaţia de ba- Alba lulia, Turda, Cluj, Oradea, Redacţia ziarului „Elore", pentru activitatea sa prodigioasă, > pentru festivalurile internaţiona­
ză U.T.M. de la laminorul de peste tot pe unde am trecut, am |tov. Iosif Craşca, în calitate de corespondent voluntar, i-a ’ le ale filmului, ce se organizea­
650 mm. care a primit cei mai admirat focurile pitoreşti ale pa­ >acordat, drept recompensă, o excursie în R.P. Ungară şi R. ) ză a ic i; Plzenul cu fabricile sale
mulţi tineri în U.T.M. triei noastre dragi, precum şi \C e h o s lo v a c ă . S de bere, a căror locuitori nu
uriaşele şi numeroasele con­
strucţii de fabrici şi uzine, rea­ In scrisoarea pe care ne-a trimis-o redacţiei noastre, tov. ( ne-au lăsat pînă n-am ciocnii
lizate în anii de democraţie 1Iosif Craşca dezvăluie impresiile din frumoasa excursie la care cîte o halbă cu bere.
populară. a participat.
La reîntoarcere spre patrie,
Pe la punctul Borş am trecut w v w > am făcut un popas la Bratisla­
frontiera şi urmînd drumul prin
Szolnok, am ajuns la Budapesta, mai importante muzee, expoziţii guri internaţionale, am vizitat va, unde am vizitat cetatea,
cîndva, de mult, sînt 40 de ani peştera Matoka, stadionul spor­
de atunci, am mal vizitat acest şi construcţii din Budapesta. Vii impunătoarea clădire a sfatului tiv, Universitatea metalurgică,
mare oraş. Acum însă mi-a a- căminul studenţesc cu cele pes­
părut cu totul altfel, nou. A- vor rămîne în amintirea noastră popular orăşenesc, cu cele 4 te 2.000 de încăperi, primăria
proape să nu-1 mai recunosc. Ca veche. Am trecut Dunărea cu
şi în Bucureştiul nostru, şi în Piaţa Eroilor, stadionul, caste­ turnuri aurii ce strălucesc în
Budapesta noul ne-a întîmpinat vaporaşul şi am vizitat monu­
la tot pasul. Deşi era seară, lul huniazilor (în miniatură), soare. Ne-au impresionat ta­ mentul lui Alexandru Petoli, şi
privirile noastre n-au putut să turnul de pază. A doua zi, ne-am
nu admire măreţia acestui stră­ aşezarea pitorească a insulei blourile şi exponatele aflate în despărţit de Bratislava. Am tre­
vechi oraş, viaţa ce pulsează cut apoi din nou prin Budapes­
din plin pe străzile sale. Am Margareta, şan­ muzeul cetăţii ta, iar seara am ajuns în pa­
cercetat vitrinele feeric luminate, trie. La Oradea, ni-ara luat ră­
încărcate cu produse autohtone tierul naval „Gh. . din Brno, obiec- mas bun de la tovarăşii care au
ori cu cele sosite din ţările prie­ participat la această frumoasă
tene. Gheorghiu-Dej". N» rot, e d,.6 d,rum tele care vor- excursie.
De pe muntele besc despre lup­
In noaptea aceea am dormit Voi păstra neşterse amintiri­
la hotelul „Metropoi“, în con­ Gellert, am v ă -' lliülülir ta muncitorilor le din această minunată călă­
diţii de confort dintre cele mai zut Budapesta şi cehoslovaci pen­ torie în ţări prietene.
bune. A doua zi, reconfortaţi, Dunărea, într-o panoramă scăl­ tru o viaţă mai bună şi pentru La locul meu de muncă, voi
arăta celorlalţi tovarăşi că. ală-
am pornit să vizităm oraşul. Am dată în mii de culori. libertatea patriei. turi de noi, popoarele puternicii*
lui lagăr al păcii, construiesc cu
făcut astfel cunoştinţă cu cele Am părăsit Budapesta cu pă­ Seara, după un drum tot ou însufleţire socialismul,
rere de rău că n-am putut vedea autocarul, am fost oaspeţii ora­
totul şi ne-am continuat dru­ şului de aur — Praga — capi­ I. CRAŞCA
mul spre Republica Cehoslova­ tala R. Cehoslovacă. In străve­
că. Am trecut prin oraşele
Esztergom, Gyor, iar la Rajka, chiul oraş, legat de nenumărate
am lăsat în urmă frontiera evenimente istorice, am admirat
orologiul ce funcţionează încă
R. P. Ungare. După un scurt din secolul al XlV-lea, am vi-
zjtat o impunătoare bibliotecă,
popas Ia Bratislava, ne-am ur palatul prezidenţial cu cele pa-
fru curţi şi basilica romană. Am
mat drumul spre Brno.
La Brno, oraşul marilor ţîr- trecut apoi Vltava peste podul corespondent