Page 23 - 1959-12
P. 23
Nr, 1541 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Bucurie pentru toţi AZ8 V A P R E Z E N T A M :
Echipa de fotbal
' rSe împlineşte o săptâmînă de oărece nu mă laud. Siîrele sînt ÎNTREBARE : Iar acum aţi Sîntem in prima parte a lunii de = Bunicuţo, uite, păpuşa aceea -j Aurul Brad
clnd colectivul teatrului din o- cele mai precise şt le pot arăta vrea să arătaţi cîteva din rezul cembrie. Toamna şi-a luat uşurel să mi-o iei, spunea fetiţa stringind ]
rasul Deva, s-a întors dintr-un dacă vreţi. Şi ele vă vor spune
lung turneu pe care l-a între că în toate oraşele am jucat nu tatele cu care s-a soldat tur tălpăşiţa de pe aceste meleaguri, ta braţ, un pacheţel cu jucării, cum- ^ Prim a parte a campionatului regional de fotbal s-a încheiat. In seria 4
prins în iară cu spectacolul mu cu să lip lin e , ci arhipline. To neul ? cedind locul cu multă dărnicie, zi părate cu citeva minute mai înainte. ) il-a , fruntaşă a clasamentului este echipa Aurul Brad. Din cole 13 meciuri
zical „Revista e a noastră". Vi- tuşi. să vă pomenesc cîteva: lelor de iarnă. jucate în tur, echipa Aurul Brad a cîştigat 9, a făcut 3 meciuri egale şi a
zitînd un număr de 36 oraşe ale Timişoara, Reşiţa, Piteşti, Bu RĂSPUNS : Cu plăcere. Am <— Măi, fetiţă, tu-mi „strici" ioa- 3
ţării, artiştii acestei tinere for cureşti, Satu Mare, Cluj, Tg. dat 81 de spectacole, în faţa Deşi in acest anotimp — după
maţii au repurtat succese fru
moase, lăsînd prin localităţile Mureş, Constanţa, Oradea. Gît unui număr de 29.207 spectatori, l flexibilele legi meteorologice — se tă pensia. ) suferit o înfrângere; a înscris 59 goluri şi a primit 8 goluri. Faţă de a
prin care au trecut impresii re despre Constanţa, aici ni s-a
marcabile şi deşteptind în rîndul întîmplat un lucru foarte ciudat. realizînd o sumă de 243.671 lei L cuvine să fim vizitaţi de primii — Te rog, bunicuţă I AJu costă -j doua clasată — Minerul Deva — are un avans de două puncte.
spectatorilor, gîndul unei grab
nice revederi. ÎN TR EBA RE: Dacă nu vă la încasări, [¦ fulgi de zăpadă, şi odată cu ei de mult. Doar le-am auzit spunind 1 In turul campionatului regional de fotbal, Aurul Brad a utilizat următo
supăraţi... ÎN TREBA RE: Cum staţi cu [ zilele friguroase, totuşi, nu ne pu- rul iot de ju căto ri:
In dorinţa de a pune la în-
demîna cititorilor cîteva date R Ă SP U N S: înţeleg. Eram realizarea indicilor din planul t. ţem pllnge de aşa ceva. acasă că ai bani destui şi tu şi 1 V. ZAMFIR AL. DUNA
legate de munca ce a fost des planificaţi să rămînem aici- doar ce v-a fost repartizat pe anul în L E lin început de iarnă „dulce“, portar, are 20 de mijlocaş, are 18 ani
făşurată în turneu, un redactor o zi, dar n-am putut pleca de- curs ? ^ care-şl trimite pe pămint ca mésa tăticul, că vi s-a mărit salariul ani şi este de pro — cel mai tinăr
al ziarului nostru a avut o con cît după trei zile. la feri, stropi mărunţi şi trişti de fesie, maistru elec jucător din echipă
vorbire cu tov. Dan Manlup Va- RĂSPUNS : Pot spune că bi şi pensia... Nu-i aşa că-mi cum trician la mina — şi este de profe
sile, directorul teatrului. Redăm ÎN TREBA RE: Cum adică? ne ! La număr de spectatori am Brădişor# In deist sie electrician. In
mai. !os. textul convorbirii: RĂSPUNS : Foarte simplu. avut planificat 35.470 şi am rea C ploaie. peri bunicuţă ?... campionat, a primit meciurile in care a
lizat 58.538. La număr de spec 8 goluri şi a in fost folosit a do
ÎNTREBARE : Vă rugăm să Constănţenii n-au fost mulţu tacole am avut planificat 130 [ Este biné ştiut ‘* -*• Şi bunicuţa, in- aT
miţi doar cu două spectacole, au [' că de la l ^ vinsă de „argu- j
ne spuneţi care era atmosfera vrut mai multe şi astfel nu ne-au
lăsat să plecăm. \ cembrie a.c. şi „ L U M I C a d O U r i l O V mente“ —- şi ca ]
ÎNTREBARE : Cum nu v-au şi am realizat 163. La încasări [ piuă la începutul « de obioei darnică -j serts unul (din 11 vedit reale aptitu
am avut planificat 350.000 Iei L noului an, peste tot, se desfăşoa- — solicită vinzătoarei păpuşă. m .). dini.
şi am realizat 429.513,50 lei. Í ră „Luna cadourilor". S-a putut •k f
Toate aceste cifre oglindesc ^ constata cu satisfacţie că, incă din In oraşul Deva, se cumpără din T I. M ERCEA E. SCHLLET
înaintaş, are 25 de
munca noastră socotită pînă la f aceste prime zile, unităţile comer abundenţă tot felul de cadouri. Cei -j portar, are 25 de
ciale din oraşul Deva, in special mai gospodari şi te procură de pe ) ani, şi este de pro ani şi este ’unul
această oră. Pregătind noul
în teatru în zilele de pregătire lăsat? îi| .îR frf*jrî' acelea aparţinătoare O.C.L. Produse acum, in vederea sărbătorilor de ) fesie tehnician Lă din cei mai buni
pentru turneu ? spectacol, care probabil va fi
RĂSPUNS': Tot foarte sim industriale, slnt asaltate de o nu iarnă. Lăudabilă este şi preocupa cătuş. In meciurile ;
RĂSPUNS : Atmosfera speci intitulat. „Noroc tinereţe", şi pp atacanţi ai echipei.
fică tuturor zilelor în care omul plu. Nu au vrut să pună loco
întîmpină mari evenimente: fe care îl vom prezenta in premie meroasă clientelă. „Luna cadouri rea organizaţiilor comerciale locale in care a apărat j In acest campionat
brilă, pasionantă, nerăbdătoare. motivă Ia garnitura în care eram
ră la 30 Decembrie, noi vom lor“ a devenit pe cit de populară care au luat din timp măsurile culorile colectivului 1 a înscris 9 goluri.
îmbarcaţi ! corespunzătoare pentru aprovizio a dovedit o bună
spori şi mai mult rezultatele pe pe atit de binevenită pentru comer- narea unităţilor tor cu diferite măr De profesie este
ÎNTREBARE ; Într-adevăr au furi. pregătire şi reale ' ' tehnician minier.
cape vi le-şm arătat. C ţul nostru de stat care tşi desface calităţi.
La magazinul „Bijuteria", de e- . N. VOINESCU
ÎNTREBARE : Cum priveau ÎNTREBARE : Prin răspunsul din abundenţă produsele. xemplu, există amenajai în mod -' înaintaş, are 33 de
special un raft tip-vitrină, in care ani şi esie maistru
artiştii această primă mare ple Intervin cu tov, de mai sus, m-aţi ajutat să evit O cit de fugară vizită prin ma- slnt expuse cadourile. împachetate electrician. Este gol-
care a lor ? cu grijă in celofan şi legale cu ffin- geterul echipei: a
Dan Manlup Vasile întrebarea tradiţională pentru [ gazine dovedeşte aceste afirmaţii. duliţă. Conducerea unităţii a pre ) GH. D1ANOVSCHI înscris in acest
.RĂSPUNS : Cu interes şi cu toţi reporterii: Ce anume pregă (. lată-ne, de pildă, in faţa unei u- gătit pentru „Luna cadourilor" pro campionat 13. go
riozitate. Unii dintre cei care directorul Teatrului de duse ca: sticle cu colonie, mărgele- luri. In cadrul liniei
urmau să plece, mai făcuseră tiţi acum? Am înţeles că noul f nităţi comerciale din str. Dr. Petru perle, ceasuri, broşe, bibelouri, cer fundaş (stoper), de de atac, el esie
asemenea turnee cu formaţiile stat de estradă din oraşul spectacol la care veţi începe lu Groza. Un grup de copii discută creatorul multor fa
artistice în care activaseră îna crul se va numi, probabil. „No [_ cu înflăcărare in faţa unei vitrine: profesie maistru ze spectaculoase.
Deva roc tinereţe" ! Consider că dis
cuţia noastră a atins laturile l — Uite ce coştumaş frumos! spu mecanic la mina
care mă interesau. Ce ne puteţi c ne un puşti.
spune în încheiere ? l Valea Morii, frun
¦I — Şi fetiţa aceia ale o lochiţă
inte de a veni la noi. O bună iost originali. Dar artiştii nu Í frumoasă — spune o fetiţă, care, taş in producţie.
parie insă, erau Ia prima lor cred că au regretat. Constanţa privind exponatele, îşi turti nasul
e un oraş frumos. Aveau Ia în- Esie căpitanul e-
ieşire. Ei bine, aceştia din ur demînă marea ; desigur că nu
mă merită într-adevăr să tie ob au scăpat prilejul de a se plim cei şi altele- chipei şi un jucă
servaţi. Discutau, planificau, îşi ba cu vaporul ?
verificau zilnic inventarul perso RĂSPUNS : Aş vrea să spun „Librăria noastră", cofetăria, tor de arnbia. ză. Are
nal, de geamantan, iar unora R Ă SP U N S: Intr-adevăr nu că, încrezători în torţele noastre, 34 de
pur Şi simplu nu le venea să i-au scăpat. rcL pe sticla vitrinei. chioşcurile, magazinele de confec-
creadă, De pildă, talentatul nos cu ajutorul comitetului regional [ ...M-am deplasat in interiorul ma I. FARCAŞ
tru actor Lucian Radulian ve ÎNTREBARE : Răspunsul e ţii, textile, nwzică-foto-sport şi ce
c gazinului de copii. Aici multă lu V. Bl CU înaintaş, este cel
de partid şi. al sfatului popular fundaş, de profesie
regional, ajutor pe care i-am a- cc me. Rafturile erau încărcate de lelalte, şint aprovizionate din a- strungar. Se numă mai in vîrsţă din
Vitf în permanenţă şi pe care a- cf toi felul de mărfuri. Haine pentru bundenţă cu produse destinate „Lu ră printre cei mai
vem toată convingerea că-1 vom tineri jucători din echipă (35 ani), I'1
copii de diferite virste, bocanci, şo echipă — are 10
nii cadourilor". actualul campionat
Fireşte că sînt tot mai mulţi ani. In actualul
nea adeseori, şi mă întreba: prea lapidar, n-aţj vrea să-I lăr avea şi în viitor, sîntem siguri deşi a jucat numai
campionat a înscris
— „Plecăm într-adevăr tova giţi puţin ? că vom reuşi să realizăm spec şoni, cizmuliţe, costume, rochiţe, aceia care nu uită să se foloseas in citeva meciuri,
tacole mai bune. îndepllnlndu-ne
răşe director ? Nu e o glumă?“ RĂSPUNS : Eu tocmai vro c jucării, ca: trenuri, cuburi de di- că de prilejul oferii de „Luna ca a însc¦r.is două go-
*
litri.
— „Dar, cum să fie glumă iam să vă rog să Trecem fără astfel mereu mai complect ro C ferite feluri, mingi colorate mari şi dourilor". Căci e o mare bucurie
tovarăşe Radulian I ?" îi răs prea mult lămuriri peste acest
pundeam. Ofta Şi uitîndu-se par punct, Dar, pentru că mi-aţi ce lul de militanţi activi pe fron L mici etc, pentru acel căruţa ii dărui ceva fie două goluri. S. RADIŢA
că peste ani înapoi, spunea: rut, să vă dau lămurirea nece înaintaş, de profe
t-t, „înainte, pe vremea cînd bă- sară. Am plecat în larg pentru 3 tul ideologic, de armă necruţă t De tejghea se apropié o fetiţă acum, fie de Anul Nou clnd fulgii B. GR1SZ sie tehnician minier,
team maidanele Bucureştiului, ore cu remorcherul „Farul“. Pri toare împotriva a tot ce e rău L trăgind după ea cu toată forţa pe fundaş. Şi el se
flămînd şi vagabond, cine ar fi veliştea era îneîntătoare şi mulţi şi dăunător, de vestitori ai .nou L bunicuţa. dc zăpadă, vor cerne strălucind numără printre cei virsta 25 de ani..
crezut că voi ajunge să mă a- dintre actori păreau nemulţumiţi lui. de ingineri constructori ai efemer in părul femeilor, pe hainele mai tineri .jucători In actualul campio
plaude lumea pe scenele celor • din' ¦echipă — are nat: a înscris 7 go-
mai mari teatre din "ţară ?“ pentru că ar ti dorit ca excursia omului epocii noastre socialiste. VM - şi ş.etp.cile brăbaţilor şi fără indoia- 19 ani. Acum esie j luri. Se numără
noastră să dureze cel puţin 5-3 elev la şcoala pro- printre jucătorii de
ÎNTREBARE v Vreji să enu P.re, Dar. după ce am ieşit vreo -6K3- (_ Vă, pe căciuliţele care acoperă bu- ,lfsională din Gu- bază ai echipei.
meraţi .cîteva din oraşele - prin 10 km. în larg. au început să-şi
care aţi fost şi în care conside -schimbe gîndurile şi unul cîte Su-s bilete de vînzare ! C dele aurii... M. HUIEŢ
raţi că aţi avut succesul cel mai unul au venit să mă roage să L
măre ? aprob întoarcerea. Aşa că ne-am
— Unde frate-n fuga mare ? Pizmă deci să'n u te roadă »— I •.—l w J '— ' >— / <— ! * ~J>— I \ ! L rabarza.
— Vreau să văd filmul Cutare. Că vei face „rînd ia coadă“.
R Ă SP U N S; Bucuros, deşi întors la mal, după numai o oră — E un film din cele bune ? Ce să faci pe-nvidiosul... I. MANOl.E D MURZACU
rni-e greu să aleg, şi asta pen de excursie. Vreţi să Iţiţi, de — E sublim, pe cit şş spune. „Neamul“ vine cu frumosul fundaş, are 24 de | înaintaş, are 24 dc.
tru singurul motiv că peste tot sigur. cauza. Ne-a alungat „răul — Eşti „văzut“ la caserie ? Şi primeşte pe sub m înă; ani şi este elev la
am avut succes Nu zîmbiţi, de- de mare“. —¦ Nu pricep, e-o datorie?... ani, şi este dc pro- j .
— Nu pricepi? la lasă gluma, Tu iei zer, el ia smîntînă. p g p K ,şcoala de maiştri !
N-ai prins şpilul pînă-acuma, Plantă care merge !esie tehnician me- i;
Că-n Călări film bun cînd vine Cîte viţe şi mlădiţe mineri din Gura-
A IM A REA Nuri poate vedea oricine ? Şi vlăstari de casieriţe, Exislă o plantă care poate să mear canic. Este un ju- ¦
Nu esti neam cu casieriţa ? gă. Aceasta e un cactus din pustiul căior bun. A in- ţ: barza, — unul din f8'#ÉÉEÉ
larii mai bine tălpăşiţa, Toate au acces la casă Peru, denumit „andante“ (care păşeş scris in acest cam
Pentru tine, nea Cutare Cît de restul, nu Ie pasă. . te). In loc de rădăcini el are nişte pionat un gol. Po jucătorii de bază ai
Cînd văd mutra ta mofluză, sedă o bună tehni echipei. In acest
Nu-s bilete de vînzare,
Casieriţele se scuză campionat a înscris
Le reţine, prelerinţă, Şi-s „profund nemulţumite".
Dar mă-ntreb : li se permite 7 goluri.
Pentru cîte-o cunoştinţă A „jongla“ cu spectatorii ?
lăstari, acoperiţi cu ghimpi ascuţiţi. că individuală. M. DULA
Şi rudeniile sale, Ştiu sau nu, superiorii ? înaintaş, are 26
Purtai de vini cactusul parcurge dis de ani, de profesie
inginer mecanic. In
(IJrmarr (Un pag t-a) şi Cărbunaru, ortacul de la la-\ tanţe mari, luindu-şi umezeala şi hrana T. PETRF.AN
nu din sol. ci din aer, mijlocaş, are 24 de actualul campionat,
minoare. Ceilalţi n-au venit. ( ani, de meserie e-
Cîte păsări sînt lectrician. Esie li in meciurile juca
el. După două săptămini a A auzit că Ochianu ar fi se
dat jos şi chica. cretar de sfat îiitr-o comună {
Şi-a început altă odisee. Mifi din raionul Călmăţui, om a- Plus relaţii amicale. T. BULBUCÂND Pe pămint trăiesc aproape 75 miliar nul din. jucătorii de te, a avut o bună
de de păsări. Acest calcul l-a făcut bază ai echipei Au comportare. A în
Gheorghie, fata, avea o soră şezat, la casa lui, că Praporgic { un naturalist francez. După observa rul. A înscris in a- scris două goluri.
ţiile lui, unele specii se împuţinează ceit campionat 4
mai mare, hunedoreancă cu ar fi normator la o colectivă. an de an, in timp ce altele, ca păsări goluri. Din lotul de jucători face parte şi
stagiu, care-l cunoştea. Mai Sora fetei, cumnatul ei, n-au:
bine zis îi cunoştea faima. venit. „Poate n-au înţeles că
— Nu te lua cu el, Gheor nu-s omul dracului... Dar o;
ghie, nu face de tine. întrea să-nţeleagă ei". le de baltă, porumbeii şi vrăbiile se 'în N. PETRESCU, fundaş, in virstă de
29 de ani. De profesie este inginer
bă pe oricine ce poamă e. A cum, lonescu loan, căsăto-] mulţesc. V. DOBIRCĂU agronomi
mijlocaş, arc 23 de
Şi cei întrebaţi nu spuneau * * rit de mai bine de un | Oferfe de serviciu^
altceva. Faima, blestemata de an, are un copil, tot loan, oj Rez:stenţă ani şi este elev la ? ÎNTREPRINDEREA „1N-^
> DUSTRIA CERAMICA“ DIN
faimă, ii urmărea ca o umbră. cameră modestă pe strada Se- şcoala de maiştri ] BARU MARE, RAIONUL
Animalele cele mai rezistente la ger mineri. Se numără
„Ionescule, lonescule, dracii verin, la un număr oarecare,\ HAŢEG, REGIUNEA
slnt raţele şi giştele. Experienţele fă printre elevii !mu HUNEDOARA
te-a pus să fii şmecher"... are de 22 ani, cerere şi promisiu- (
Piuă la urmă, sentimentele ne de locuinţă ( „n-am unde', cute de savanţii norvegieni au arătat taşi la învăţătură.
au învins. Şi anul trecut — pune mobila omule"), şi ce-i ( că de suportă temperaturi piuă ta In echipă a dat de
—110 grade C, in timp ce urşii albişi fiecare dală randa
trecuse mai bine de un an de mai presus, încrederea oam eni- ,
focele numai pină la —80 de grade. ment bun.
la acel bal — s-au căsătorit. lor. Şi mai are la dosarul peri- {
La Brăila s-au căsătorit, Au tru candidatura de partid re Majoritatea celorlalte mamifere nu re angajează:
zistă la temperaturi sub — 45 de ( 1 inginer chimist sau chimist<
fost de fată şi Mihăită „găli ferinţe bune, din care u n a, grade. M. IVAN < T controlor tehnic de călită- J
mijlocaş, are 27 de 5 te — inginer sau absol-
ganul", atlet aruncător de poartă semnătura maistrului < CRONICA JUDICIARA ani, esie elev la / vent al şcolii medii tehnice!
şcoala tehnică mi > ! lăcătuş mecanic
grenadă, recordmen la C.C.A., !orga. nieră. Esie un ju > 2 rabotori
cător cu multă dra ¦ Solicitanţii se vor adresa
goste de colectiv şi
c.chtpâ. In meciu
Şofer cu orice preţ O.A.D.L.F. din Piaţa Libertăţii, rit justiţiei. Pentru trafic de rile jucate a dat ' direcţiunii întreprinderii.
din Hunedoara. In repetate rîn- randament.
Teodor Kiss, după ce a trecut duri cei care cumpărau produse băuturi, Tribunalul popular al
pe la cazanul de fiert ţuică din de aici erau nemulţumiţi şi re
comuna Zlaşti şi s-a cinstit în clamau că acesta nu cîntărea raionului Hunedoara l-a con -?Dr -<&*• O <
lege cu o cantitate .respectabilă bine marfa.
damnat la 6 ’l.uni.•.Iînch. isoare co-
•
recţionnlă.
de ţuică, a plecat pe jos spre La un control tăcut, s-a con Scandalagiii
Hunedoara. Drumul i s-a părut statat că Nicolae Crişan vindea
greu. In faţa fabricii de talc, marfă cu lipsă la gramaj, în loan Gh. Sindu şi Petru Lo-
staţiona autocamionul nr. 25.891 scopul de a-şi crea în mod ne bonţ, pa.rticipînd ia un bal or
Cum înţeleg u- Deva de la l.R.T.A. Autocamio cinstit venituri suplimentare. ganizat în localul bufetului „Ex
nii să... proteje
ze vînatul. nul nu avea şofer. Teodor Kiss Pentru fapta sa, a fost con pres“ din Aninoasa, după ce au COOPERAŢIEI DE CONSUM
s-a urcat la volan şi a pornit damnat la 2 ani închisoare co- consumat o cantitate apreciabilă ' DIN 'REGIUNE
spre Hunedoara. După cîţiva recţională. de băutură, au ţin u t'să s e 'r e
metri a intrat însă cu maşina marce prin ceva. Şi. astfel, în caNHsnii'
într-un pod, avariind-o grav. Traficant de băuturi plină petrecere, Srau apucat să
se bată şi să înjure. AR BATI
Pentru faptele sale a fost tri Petru Popa lui Creţu, din sa . FEMEI Şl
mis în judecată şi condamnat tul Alun, raionul Hunedoara, se Fiind daţi pe mîna organelor
de Tribunalul popular al raio ocupa de mai mult timp cu cum de miliţie, scandalagiii au fost C O P I I -----
nului Hunedoara Ia 2 ani şi 6 părarea de băuturi alcoolice din trimişi - în judecată. Tribunalul
luni închisoare ^orecţională. magazinele din Ghelar şi Poe- popular al raionului Petroşani
niţa Voinii pe care Ie vindea a- i-a condamnat pentru faptele lor
Gestionar necinstit poi în sat la preţ de speculă. la 8 luni închisoare corectională.
Individul Nicolae Crişan era Fiind prins de organele de
angajat ca gestionar la chioşcul miliţie, Petru Popa, a fost defe