Page 24 - 1959-12

Pag. 4 murnun m e n l is mu lu i N r. 15 U
wtms’rrp**-****'-
^ 'w m K rm ea m r' gmrmsssxzssivnfaaari

x ü tin x a ie şAipJL • ix liim e le ş & r i - vJiiraeln. ş tir i • Un nou eşec a! organizatorilor
procesului de la Dusseldorf

D USSELDORF 5 (Agerpres). Reprezenianţii apărării au de­

—- Organizatorii procesului de monstrat pe bază de documente

la Dusseldorf, împotriva condu­ că „martorul acuzării“ a făcut

cătorilor mişcării partizanilor de data aceasta mărturii care

păcii din R.F.G., au suferit un sînt în totală contradicţie cu

nou eşec. La 4 decembrie a fost multe din declaraţiile făcute de

Lucrările Congresului af Vil-lea Delegaţia sovietică la cea de-a X -a interogat F. Roland, cel de-al el în cadrul interogatoriilor pre­
al P.M.S.U. au luat sfîrşif aniversare a Republicii india doilea „martor al acuzării“. liminare. Chiar judecătorul a a-
tras atenţia „martorului“ asu­
MOSCOVA 5 (A gerpres). — Totodată, guvernul indian a tri­ După cum a reieşit din decla­ pra acestui fapt. Sub presiunea
raţiile acestui „martor“, el nu a
avut legătură directă cu mişca­ faptelor de necontestat, Roland
rea partizanilor păcii din Ger­ a renunţat la o serie din afirma­
ţiile sale anterioare. „Martorul“

A legerea organelor co n d u căto are TASS anunţă: In cea de-a doua mis lui Frol Kozlov, prim-vice- mania occidentală. Aproape toa­ a răspuns afirmativ la întreba­
jumătate a lunii ianuarie 1960 preşedinte al Consiliului de Mi­ te „argumentele“ sale se bazau rea directă pusă de apărător, dacă
BUDAPESTA 5 (Agerpres). Al Vil-lea Con­ Komocsin, Sandor Gaspar şi Istvan Szirmal. Kliment Voroşilov, Eroi Kozlov niştri al U.R.S.S. şi Ekaterinei pe prezumţii proprii, sau pe a- a lucrat pentru vreo organizaţie
gres al P.M.S.U. a ales în şedinţa de sîmbătă şi Ekaterina Eurţeva vor pleca Furţeva, deputat în Sovietul Su­ fi-rmaţiile altor persoane. de stat din R.F.G. El a refuzat
dimineaţă noul Comitet Central al Partidului Ca secretari ai Comitetului Central al P.M.S.U. la Delhi, unde vor participa la prem al U.R.S.S., invitaţia de să spună numele acestei orga­
compus din 71 de membri. întrunit în şedinţă, cea de-a X-a aniversare a Re­ a face împreună cu K. E. Vo­ Răspunzînd la întrebările puse nizaţii. Roland a refuzat de a-
imediat după alegere, Comitetul Central a ales au fost aleşi tovarăşii: Lajos Feher, Jeno Fock, publicii India. Ei vor călători de apărare şi de acuzaţi, el s-a semenea să răspundă cînd apă­
pe următorii tovarăşi membri ai Biroului Poli­ rătorul l-a întrebat, dacă a pri­
tic al Comitetului C entral: Antal Apro, Bela Janos Kadar, Karoly Kiss, Gyorgy Marosan şi mit bani-de'la această organiza­
Biszku, Lajos Feher, Jeno Fock, Janos Kadar, ţie pentru munca depusă. După
Gyula Kallai, Karoly Kiss, Gyorgy Marosan, Istvan Szirmal. această tribunalul a întrerupt în
dr. Ferenc Munnich, Dezso Nemeş. Sandor Ro- grabă interogatoriul lui Roland
nai şi Mikfoş Soniqgyi. Tovarăşul Janos Kadar este prim-secretar al de asem enea în diferite state ale roşilov o vizită în India. încurcat în „mărturiile“ sale. şi a suspendat şedinţa.
Indiei şi vor lua cunoştinţă de ------------------------------- Astfel, dacă primul „martor“ al
Ca membri supleanţi ai Biroului Politic al Comitetului Central. , viaţa poporului indian. acuzării — Rist a fost demascat
C.C. al P.M.S.U. au fost aleşi tovarăşii : Zoltán că un agent plătit de poliţie, cel
Comitetul Central l-a propus pe tovarăşul In comunicatul oficial dat Proteste împotriva cantonării de-al doilea „martor“ a recu­
publicităţii la Moscova, se men­ noscut făţiş că ă lucrat pentru
Gyula Kallai în funcţia de prim vice-preşedintc ţionează, că oam eni de stat din o anumită „organizaţie de stat“.
U.R.S.S. au pnm-it cu satisfac­ După cum se vede organizatorii
ai Consiliului de Miniştri. soldaţilor vest-germani în sudul procesului înscenat patrioţilor
vest-germani sînt siliţi de îm­
Sîmbătă 5 decembrie, la amiază, lucrările Danemarcei prejurări să recurgă lă servici­
ile unor „martori“ necinstiţi.
Congresului al Vli-lea al P.M.S.U. au luat
Numeroşi ziarişti aflaţi în sala
sfîrsit. ţie invitaţia de a vizita India. COPENHAGA 5 (Agerpres). — vest-germane la Instrucţllle militare tribunalului au subliniat că mar­
La sfirşitul anului 1958, K. E. După cum anunţă ziarul „Land og de pe teritoriul nostru, se spune în torii aduşi de acuzare, sînt tot
•sssas* Folk", o delegaţie a participanţilor la protest, reprezintă o batjocură la a- atît de falşi ca şi acuzaţiile a-
Voroşilov, preşedintele Prezidiu­ m işcarea de rezistenţă, formată din re­ dresa participanţilor la lupta pentru duse împotriva luptătorilor pen­
Festivitatea transmiterii darurilor oferite lui Sovietului Suprem al U.R.S.S. prezentanţi ai diferitelor orientări po­ libertatea D anem arcei. Fiecăruia îl tru pace.-
de Uniunea Sovietică a fost invitat de preşedintele litice, a vizitat conducerea fracţiunilor este clar că în Germania occidentală
Rajendra Prasad, să facă o vi­ partidelor din Folketing şi le-a prezen­ nazismul înfloreşte pretutindeni. Noi
Organizaţiei Naţiunilor Unite zită de bunăvoinţă în India. In­ tat un protest împotriva cantonării am protestat şi înainte împotriva co­
truşii K. E. Voroşilov a fost su­ soldaţilor vest-germani în Danemarca. laborării pe pian militar între Dane­
NEW YORK 5 (Agerpres). — Externe al U.R.S.S., conducăto­ voltarea relaţiilor de prietenie ferind, această călătorie nu a Trupele Bundeswehrulul sosesc în pre­
TASS transm ite: In seara zilei rul delegaţiei sovietice, a subli­ intre toate ţările, la întărirea zent în sudul Danemarcei pentru m a- m arca şl Germania occidentală. Per-
de 4 decembrie la sediul O.N.U. niat că satelitul şi sculptura păcii în întreaga lume. avut loc. miţînd trupelor Wermachtului vest-ger-
a avut loc festivitatea transmi­ constituie o expresie a succese­ man să treacă peste frontierele din su­
terii darurilor oferite de Uniunea lor remarcabile ale oamenilor Dag Hammarskjoeld, secreta­ in luna noiembrie 1959, pre­ dul D anem arcei, guvernul, după pă­
Sovietică, Organizaţiei Naţiuni­ sovietici in domeniul ştiinţei şi rul general al O.N.U., mulţu­
lor Unite — modelul primului mind pentru darurile transmise, şedintele R. Prasad l-a invitat nevre comune cu trupele daneze.
satelit artificial al pămintului şi culturii, precum şi expresia do­ a sp u s : Ziua din octombrie
rinţei sincere a Uniunii Sovieti­ 1957, cînd a fost lansat ps or­ din nou pe K. E. Voroşilov. I „Considerăm că participarea trupelor
sculptura tui Evgheni Vucetici ce de colaborare internaţională
bită primul satelit al Pămîntu- '80S- rerea noastră, a întreprins.o acţiune
care trebuie condamnată cu asprime“.

Mişcarea pentru dezamare

„Să transformăm sabia în plug". în ţările Americii Latine

La ceremonie a asistat Victor în interesul păcii şi prosperităţii lui a însemnat începutul unei BUENCS AIRES 5 (Ager­ vire la convocarea unei confe­ Minerii japonezi luptă
Belaunde, preşedintele Adunării omenirii. noi epoci şi în relaţiile interna­ pres). — TASS anunţă : In ţă­ rinţe a ţărilor Americii Latine împotriva concedierilor
Generale a O.N.U. ţionale. rile Americii Latine se acordă în problemele dezarmării a fost
Fie, a spus V. V. Kuzneţov, în prezent o mare atenţie pro- aprobată de către oamenii de TOKIO 5 (Agerpres). — Mi­ numitei „raţionalizări a produc­
Inminirid darurile \Jniunii So­ ca darurile Uniunii Sovietice să Hammarskjoeld a spus că blemei dezarmării. Atişcarea pen­ stat din celelalte ţări ale Ame- nerii din Japonia continuă să ţiei". Aceasta este a 10-a grevă
îndemne toate popoarele, toate sculptura „Să transformăm sa­ tru dezarmare s-a intensificai ricii Latine. Pentru reducerea lupte cu perseverenţă împotriva din ultimele două luni a munci­
vietice V. V. Kuzneţov, prim-loc- bia in plug" constituie o expre­ în aceste ţări mai ales după ce armamentelor ş! adoptarea unor concedierilor în minele din Ja ­ torilor de Ia această societate.
ţiitor al ministrului Afacerilor guvernele, la progresul continuu sie simbolică a visului omenirii preşedintele Consiliului de Mi­ măsuri concrete în această di­ ponia, pentru majorarea salari­ Lupta minerilor este sprijinită
al ştiinţei şi culturii şi la dez- care este oglindit şi in Carta niştri al U .R.S.S., N. S. Hruş- recţie s-au pronunţat preşedin­ ilor. După cum anunţă posturile de Consiliul General al Sindica­
O.N.U. ciov a expus în faţa Adunării tele Boliviei, Siles Suazo ; mi­ de radio japoneze, în dimineaţa telor, una din cele mai mari u-
ln S.U.A. a fost lansată o rachetă generale O.N.U. planul dezarmă­ nistrul Afacerilor Externe al E- zilei de 4 decembrie 12.000 de niuni sindicale din Japonia.
cu un conteiner adăpostind o maimuţă F. S. M. sprijină lupta rii generale şi totale. In ultimul cuadorulul, Carîos T obar; mi­ muncitori de la mina Miike a-
pentru pace timp oameni de stat din ţările nistrul. Afacerilor Externe al parţinînd societăţii „Mitzui" ¦— In urma hotărîrii Federaţiei
¦NEW YORK 5 (Agerpres). - tării spaţiului cosmic a anunţat Americii de sud cteţ- 3qj[ mal Ho- Braziliei, Horacio L a fe r; preşe­ una din cele mai mari societăţi Naţionale a sindicatelor munci­
TASS anunţă: După cum trans­ că conteinerul care a coborît cu a poporului japonez tărît încetarea cursei înarmărilor dintele statului Honduras, Vil- carbonifere din ţară — au de­ torilor din industria cărbunelui
mite corespondentul diţi Was­ paraşuta în Oceanul Atlantic, a şi reducerea cheltuielilor milita­ leda Morales. care luptă pentru majorarea sa­
hington al agenţiei Associated fost găsit Ia aproximativ 200 PRAGA 5 (Agerpres). Fede­ re. Ei consideră că reducerea clarat o grevă de 24 de ore. lariilor muncitorilor de la 14 so­
Press, administraţia naţională mile de ţărm. Desprinderea con- raţia Sindicală Mondială a dat cheltuielilor pentru întreţinerea După cum relatează ziarul cietăţi carbonifere mari din ţară,
pentru problemele aeronauticii teinerului de rachetă s-a produs publicităţii o declaraţie în care armatei şi pentru procurarea „Clarin", ministrul Afacerilor Muncitorii protestează împotriva fa 4 decembrie muncitorii socie­
şi cercetării spaţiului cosmic a la o altitudine de 55 mile. Con­ sprijină lupta poporului japonez de armament ar contribui la a- Externe al Republicii Ciule, tăţii „Furukawa Koghio" au de­
anunţat la 4 decembrie lansarea teinerul a zburat timp de apro­ împotriva revizuirii „Tratatului vîntul economiei acestor ţări şi German Vorgara-Donoso, a de­ concedierii a 1.400 mineri, în­ clarat o grevă la care participă
unei rachete cu un conteiner în de Securitate" japono-american la ridicarea nivelului de trai al clarat că majoritatea ţărilor aproximativ 7.000 de oameni.
care a fost adăpostită o maimu­ ximativ 13 minute. Declaraţia subliniază că revizu­ maselor populare. continentului condamnă cursa treprinse în cadrul campaniei
ţă. Lansarea a fost efectuată din it ea acestui tratat agravează înarmărilor şi a subliniat toto­
regiunea Wallop Island (statul După cum anunţă agenţiile a- „războiul rece" şi primejduieşte Recenta propunere a preşedin­ dată consecinţele păgubitoare a- duse de patroni în favoarea aşa-
Virginia). mericane de informaţii, după pacea în Extremul Orient şi în telui republicii Chile şi a pre­ le acesteia pentru economia A-
întreaga lume. Declaraţia chea­ Greva funefionarilor com erciali
Administraţia naţională pentru deschiderea cbnteinerului care a mă pe oamenii muncii din toate din Argentina
ţările să-şi exprime solidaritatea
avut loc la 6 ore după ce el a cu lupta muncitorilor japonezi

fost cules din apele Oceanului

Atlantic, s-a stabilit că maimuţa

problemele aeronauticii şi cerce- a suportat satisfăcător zborul. şi a întregului popor japonez. şedintelui republicii Peru cu pri- mericii Latine. BUEN O S A IR ES 5 (A gerp res). — lui vieţii şi inrăiilăţirea situaţiei mase­

La 4 decembrie a început în Argentina lor de oameni ai muncii.

greva funcţoinarilor din com erţ care

0alegaţiile Ceh'oslovableî şi M ea evenimentelor siptiilni manie’i naziste asupra regiuni­ va dura două zile. Greviştii cer m a­ VaU e scumpete
Ramîniei au prezentat spre wasemaassmasa lor Alsacia şi Lorena. jorarea salariilor. Patronii Iau ţoale
examinare Comitetului Politic măsurile pentru a sparge greva. Ei au în T u rd a
special o rezoiuţie comună cu 18Respectarea principiului justei reprezentări —în discuţie Lupta pentru cucerirea unui obligat personalul superior din insti­
privire la aplicarea consecventă loc de frunte în cadrul Comuni­ tuţiile com erciale să se prezintă la lu­ ISTAMBUL 15 (Agerpres).
a principiului reprezentării echi­ ii După călătoria lui Adenauer ia Paris tăţii Economice Europene for­ cru împreună cu membrii familiilor lor. î vitrinele magazinelor şi pră-
tabile a tuturor regiunilor geo­ mează un alt motiv de suspi­ Uiilor din Turcia apar preţuri
grafice în alegerea preşedinte­ alegerii unui membru neperma­ ce. Ţările socialiste trebuie să-şi vest-germană „Deutsche Woche“, ciune între Bonn şi Paris. Se „Mişcarea muncitorească unită" a oi din ce în ce mai mari. Pre-
lui Adunării Generale a O.N.U. nent în Consiliul de Securitate. ocupe locul ce li se cuvine în de pildă, a consacrat un articol vorbeşte încă de pe acum des­ adresat un apel clasei m uncitoare şi trile la produsele alijrientare,
Au avut loc nu mai puţin de 43 organele O.N.U. şi atunci aceas­ special contradicţiilor ce există pre faptul că Parisul tinde să nbrăcăminte, încălţăminte, ser­
Cele două ţări cer respectarea tururi de scrutin, de la începutul ta din urmă va răspunde cu mai între cele âouă capitale, întitu- fixeze pentru 1 iulie 1960 o re­ tuturor oam enilor muncii din ţară, icii le publice, precum şi chiri-
unuia din cele mai importante actualei sesiuni, şi candidatura multă eficacitate năzuinţei po­ lîndu-1 semnificativ „Răcirea at­ ducere de 20 la sută a tarifelor chemîndu-i să nu facă cum părături în e, cresc necontenit. In ultîme-
principii de funcţionare a orga­ Poloniei încă n-a întrunit ma­ poarelor de a asigura o pace mosferei între Bonn şi Paris“. vamale în cadrul acestei comu­ : luni s-au scumpit de peste 2
nismelor O.N.U. — reprezenta­ joritatea de voturi, deşi de fie­ trainică în lume. Intre altele, ziarul sc rie : nităţi (în loc de 10 la sută, cît m agazine în zilele grevei. ri mărlurile alimentare, s-au
rea. In rezoluţia comună, Ceho­ era prevăzut iniţial), precum şi De 20 de zile continuă greva mun­ lajorat preţurile la „bulgur"
slovacia şi Romînia cer ca în care dată a obţinut o majoritate H omnul Konrad Adenauer „In cercurile politice de la de o apropiere de 30 la sută ¦rrîu rîşnit care constituie ali-
viitorii patru ani, preşedintele de 40—42 voturi, faţă de 37—39 ™ e9te cuprins în ultima vre­ Bonn se urmăreşte cu o oare­ citorilor de la tram vaie din oraşul icntul de bază al oamenilor să-
Adunării Generale să fie ales voturi obţinute de Turcia. In a- me de frigurile călătoriilor. Are care îngrijorare o anumită e- de tariful vamal al comunităţii, Santa Fe. Muncitorii din industria
succesiv din ţările Europei ră­ cealstă chestiune, ţările occiden­ o preferinţă deosebită pentru voluţie în relaţiile germano- măsuri care ar lovi în mod se­ cărnii din Argentina au hotărit tă de­
săritene, Asiei şi Africii, Euro­ tale susţin Turcia într-un loc ce Paris. In decurs de numai 13 franceze. Observatorii au remar­ rios în interesele comerciale clare o grevă dc 24 de ore. Principala
pei occidentale şi Ainericii La­ nu i se cuvine. Nu este aceasta luni, el a vizitat Parisul de 4 cat faptul că in ultimul timp in­ ale R.F.G. cu alte ţări. cauză a mişcării greviste din Argenti­
tine. o expresie a politicii de discri­ ori. La 1 decembrie a început teresele franceze se ciocnesc cu na este creşterea permanentă a coslu-
ultima, cere a durat 2 zile. A cele germane în diverse dome­ Ziiele acestea, autorităţile
Rezoluţia are drept scop să se minare?. avut o întrevedere cu preşedin­ nii. De aci se trage concluzia franceze au reţinut vasul vest- In cartierul vestic al Londrei — Marbel Arcli — una din cele mai
pună capăt politicii de discrimi­ După toate dovezile existente, tele De Gaulle. că ar fi urgent necesară o re­ german „Bilbao“. Acest act are populate pieţe din capitala Marii Bri lânii, populaţia Londrei a organizat o
nare practicată pînă acum în a- Cele mai conciliante ziare glementare a intereselor în spi­ de asemenea darul de a tul­ demonstraţie de protest împotriva po liticii duse de cancelarul R. F. Ger­
legerea preşedintelui Adunării atît în cazul alegerii preşedin­ franceze şi vest-ge-rmane s-au ritul politicii de prietenie duse bura relaţiile celor două ţări. mane, Adenauer. Numeroşi cetăţeni s- au îndreptat spre Hyde Park, purtind
Generale. Pentru a dovedi ca­ telui Adunării Generale, cît şi grăbit chiar în timpul tratative­ în ultimii 10 ani între Bonn şi pancarde cu diferite inscripţii, ca de exemplu: „Adenauer, concediază pe ge­
racterul discriminatoriu de pînă în cel al alegerii unui membru lor, să afişeze eticheta „înţele­ P a r is ...“. Lăsînd la o parte relaţiile din­ neralii şi judecătorii nazişti / “ ; „Ade nauer, încetează cu sabotarea confe­
acum, delegaţii celor două ţări, nepermanent în Consiliul de Se­ gerilor depline“ ce au loc între tre Franţa şi Germania occiden­ rinţei la înalt nivel I": „Conferinţa la înalt nivel, fără iărăgăneii din par­
au arătat că din 14 sesiuni ale curitate, se pune problema orân­ Bonn şi Paris: Ziarul francez Acelaşi ziar enumera pe scurt tală, vizita lui Adenauer la P a­ tea lui Adenauer / “. Participanţii la această 'demonstraţie au cerut cetă­
O.N.U. care au avut loc pînă în duirii sociail-economice. Unor de dreapta „Le Figaro“, de pil­ punctele nevralgice ce există In­ ris are' loc într-un moment de ţenilor londonezi să protesteze impo iriva vizitei la Londra a lui Adenauer.
prezent, nici una n-a avut ca cercuri occidentale le mai stă dă. a subliniat între altele, că tre cele două ţări. Unul din a- destindere a situaţiei internaţio­
preşedinte un reprezentant al ca un ghimpe în ochi procesul „din primăvară şi pînă acum, ceste punote este considerat, re­ nale, ceea ce provoacă neliniş­ IN FOTO: In timpul demonstraţiei.
ţărilor socialiste. Mai mult de- construcţiei socialiste care are nici o problemă gravă nu a pu­ centa declaraţie a lui De Gaulle te în cercurile conducătoare de
d t atît, majoritatea sesiunilor loc în ţările Europei răsăritene. tut tulbura relaţiile franco-ger­ în favoarea păstrării graniţei de la Bonn. Acestea, în frunte cu
au fost conduse de reprezentanţi Nici aceasta nu este o poziţie mane". Est a Germaniei pe linia Oder- cancelarul Adenauer, încearcă să
ai puterilor occidentale. Lucrul nouă. Este cunoscut că la înce­ Dacă lucrurile ar sta aşa cum Neisse. Declaraţia lui De Gaul­ facă totul pentru reanimarea
acesta este în contradicţie cu put deteste cercuri n-au acceptat spune „Le Figaro“, ultima călă­ le a provocat o reacţie de iri­ războiului rece. De aceea, in­
principiul universalităţii după primirea în O.N.U. a unora din torie a lui Adenauer la Paris ar tare la Bonn. Unele cercuri reac­ fluentul ziar francez „France
care se conduce O.N.U. Pe de apare fără sens. Adevărul este ţionare vest-germane au ţinut Soir“ a considerat călătoria lui
altă parte, nu este concordanţă ţările socialiste. Totuşi, realita­ că între Bonn şi Paris se con­ să-şi arate în mod deschis pre­ Adenauer ca „cea mai dificilă
cu rolul şi poziţia ţărilor socia­ tea contemporană le-a convins turează unele contradicţii, în le­ tenţiile expansioniste. O astfel dintre toate vizitele sale la P a­
liste în lupta pentru promovarea şi în cele din urmă au fost ne­ gătură cu care Adenauer „va de pretenţie şi-a găsit ecou în ris“.
unei politici de pace şi coexis­ voite să accepte acest lucru. Da­ încerca o punere la punct“ — cotidianul „Deutsche Soldaten
că au făcut asta, astăzi conti­ scria în ajunul călătoriei ziarul Zeitung“. Acesta scria zilele tre­ Acţiunile guvernului de la
tenţă. nuă să se menţină pe poziţii de francez „l’Âurorte". Unele ziare cute că „problema frontierelor Bonn îndreptate spre reînvierea
discriminare în reprezentarea ţă­ insă nu s-au ferit să spună lu­ noastre (ale R.F.G. — N.R.), războiului rece provoacă împo­
De fapt, problema reprezen­ rilor socialiste în organele crurilor pe nume. Publicaţia se pune nu numai în legătură trivirea unanimă a popoarelor,
tării juste a tuturor regiunilor O.N.U. Fără îndoială că şi a- cu Estul, ci şi cu Vestul“. Zia­ care,- în urma propunerilor gu­
globului în organismele O.N.U. oest anacronism va dispare, pen­ rul se referă la pretenţiile Ger- vernului sovietic cu privire la
nu se pune pentru prima oară. tru că face parte din arsena­ dezarmarea generală şi totală,
Se ştie, că din cauza aceleaşi lul promotorilor războiului re- îşi pun mari speranţe în posibi­
politici discriminatorii, nici pînă litatea statornicirii unei păci si­
azi n-a fost rezolvată problema gure în lume.

C. ARMEAN

Redacţia şl administrata ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Iciclon : 1S9jI8 9 j 75. laxa plătită in numerar conh'irn aprobării Direcţiunii Generale P. I.i.R . nr. 23G.32U dm U fluidului* iu 19. — liparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Alai" — Deva