Page 25 - 1959-12
P. 25
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VM IN N U M Ă R U L D E A Z S :
mulsocialismului 0 Comunicat asupra plenarei lărgite a C.C, • Scrisoarea adresată de N. S. Hruşciov re
al P.M.R. dacţiei ziarului „N epszabadsag“.
Anul XÍ Nr. 1542 Marţi 8 decembrie 1959 4 pagini 20 bani
0 Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- Lunik III îşi va continua existenţa pînă in
MMmBBBuammatuuBaKm Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decern- aprilie 1960. Noi amănunte asupra fotografierii
brie a.c. Lunei.
° Subfiliala din Brad a Societăţii ştiinţelor ° Lucrările sesiunii Adunării Generale a
medicale şi-a reluat activitatea. O.N.U.
0 Cea mai mare producţie zilnică de oţel. ° Reforma agrară din Cuba se înfăptuieşte
Sport. cu fermitate.
asu^ ^iííai^K em iíeziiv& M aazassxisxai^ aiaL
COM UNICAT list cu aproape 6 miliarde lei, Gu toate îmbunătăţirile care au avut
din care peste 3 miliarde Iei loc în m unca aparatului C .S .P . şi a
mărfuri alimentare. ministerelor ca urmare a criticilor fă
cute de Plenara C.C. din noiembrie»
In anul 1960 se vor da în fo 1958 — totuşi şi în acest an s-au m a
nifestat unele lipsuri, pe parcursul în
In zilele de 3. 4 şi 5 decembrie a.c. a avut loc plenara lărgită a Comitetului lui Central al Partidului Muncitoresc Romîn, a tăcut o expunere, prezentîn'd con losinţa oamenilor muncii 31.000 deplinirii planului pe 1959 şi stabilirii
sarcinilor de plan pe anul 1960.
Central al Partidului Muncitoresc Romîn. cluziile analizei făcute proiectului de plan de către Biroul Politic al Comitetului apartamente, cu 50% mai mult
In afară de membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Central, la plenară Centra!, decît în acest an. O deficienţă care continuă să se mi-'
nifeste din partea unor departam ent»
au luat p arte: primii secretari şi secretari cu problemele economice ai comitetelor In urma dezbaterilor, la care au luat parte numeroşi vorbitori, plenara a De asemenea se pune un ac şi direcţii generale o constituie lipsa
regionale de partid, preşedinţii sfaturilor populare regionale, primi secretari ai u- cent mai mare pe construcţia de preocupare pentru descoperirea şi
no-r comitete orăşeneşti de partid, miniştri şi adjuncfi ai miniştrilor, şefi de secţii aprobat expunerea tăcută şi sarcinile de plan pe anul 1960 cu îmbunătăţirile si de şcoli, cinematografe şi alte valorificarea mai intensă a rezervelor
si adjuncţi ai şefilor de secţii ale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc completările corespunzătoare. construcţii social-culturale. interne din întreprinderi, pşntru folosi
Romîn. secretarii Consiliului Central al Sindicatelor şl preşedinţi ai Comitetelor rea raţională a capacităţilor de produc
centrale ale sindicatelor, secretarii C.C. al U.T.M., redactori responsabili ai unor La al doilea punct al ordinei de zi, plenara a stabilit următoarele norme de Sarcinile dezvoltării economiei na ţie existente t unele departam ente şi
ziare şi publicaţii şi alţi activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor obşteşti. reprezentare pentru alegerea delegaţilor la cel de-al îll-lea Congres al partidului, direcţii generale au tendinţa de a man-
care va avea loc în primăvara anului Î960 -¦ ţionale în 1960 oglindesc orientarea ţine indici scăzuţi în folosirea unor u-
La primul punct al ordinei de zi, plenara a examinat proiectul planului de tilaje şi agregate, propun sarcini dc
ctat pe anul 1960. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetu — I delegat cu drept de vot deliberativ la 700 membri de partid ; justă trasată de conducerea partidu creştere a producţiei care nu tin sca
lui în legătură cu concentrarea efor m ă dc continua m odernizare şi îmbu
— I delegat cu drept de vot consultativ la 700 candidaţi de partid. nătăţire a procesului de producţie, dr
turilor m ateriale şi băneşti spre creş elanul constructiv şi creşterea nivelu
lui tehnic ăl m uncitorilor, tehnicienilor
terea rapidă a producţiei industriale şi inginerilor. Unii conducători de de
partam ente şi direcţii generale au pro
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI OH. GHEOROHIU HEI şi agricole, spre ridicarea productivi pus sarcini de producţie sub' posibili
tăţii muncii şi scăderea preţului de tăţile reale ale întreprinderilor, pre-'
co st în toate ram urile economiei —¦ finzînd însă investiţii mai rriari în ra-'
baza îmbunătăţirii neîncetate a nive port cu propunerile G.S.P. şi cu mult
peste posibilităţile economiei.
la plenara C. €. al P. PLD. din 3-5 decembrie a. c. lului de trai material şi cultural al
oam enilor muncii de Ia oraşe şi sate. Astfel de fenomene pe care le fntîl-
Munca de planificare economică s-a nim la întocmirea planului dovedesc,
îmbunătăţit simţitor ca urmare a întă că măi sînt cad re de răspundere Î11 m i
ririi continue a conducerii do căire nistere care nu se com portă c ă ădevă'-'
Tovarăşi, vocată pentru a examina proiectul de oamenii muncii, vor ii induse în în funcţiune a fabricilor de la Mili murile economiei se prevede re partid a economiei. raţi co’nducători şi buni gospodari, care
planului de stat pe anul 1960. Sar- tari-Bucureşti, Iaşi şi Tîrgu Jiu ; alizarea unui volum de econo tiu privesc inte’resele generale ale eco
Plenara Comitetului Central al Par- cinile pe care le prevede, elaborate pe planul economic de 6 ani, în curs de mii de cca. 5,2 miliarde lei, de In acest an activitatea desfăşurată de nomiei de pe poziţia de oameni de
tiduiui M uncitoresc Romîn a fost con- elaborare, producţia de ţesături de bum 3 ori mai mare decît în anul Comitetul de Stat al Planificării s-a stat. Ei urmăresc într-o măsură insu
baza rezultatelor obţinute pînă acum bac ajunge la 235 milioane 1958. îmbunătăţit — pe baza analizării apro ficientă eficacitatea investiţiilor, ce pro
m. p., reprezentînd o creştere cu 9% ; fundate a diferitelor laturi ale econo ducţie aduc sumele investite şi cum
Planul pe 1959 va f i îndeplinit şi depăşit Se prevede o creştere a volumului miei naţionale, a legării tot mai strîn- să fie. ele mai bine gospodărite,
producţia de încălţăminte comerţului exterior cu 24% şi o ba se de problemele vii, concrete, ale c-
Realizările de pînă acum, şi în pentru reducerea consumurilor speci ne le i; Ministerul Construcţiilor, In piele — 19 milioane perechi, conomici, precum şi a colaborării între Din analiza făcută de Biroul Poli-*
mod deosebit din acest an, crteează fice de materii prime, .combustibil şi dustriei M aterialelor de Construcţii şi cu o creştete de 7%' j lanţă com ercială activă, exportul Rînd C .S.P., ministere, direcţii genera’c, în tic al C.C. al P.M.R. rezultă că pre
premisele necesare, ca în 1960 activi energie, muncitorii, inginerii şi tehni Industrializării Lemnului 107 milioa mai m are decît importul, iar balanţa treprinderi şi sfaturi populare. vederile proiectului de plan pe anul
tatea economică să se desfăşoare în cienii din întreaga ţară şi-au luat an ne lei j Ministerul Industriei Bunuri carne — 298 mii tone, de plăţi externe — echilibrată. 1960 corespund în linii mari posibili
condiţii mai bune şi să se atingă rit gajamentul să dea pînă la sfîrşitul a- lor de Consurri 198 milioane le i; De cu o creştere de 18%’ î Un rol important în elaborarea sar tăţilor reale de care dispunem.
muri mai înalte decît pînă acum. nulul economii peste plan dc cca. un partamentul Silviculturii 87 milioane Pentru a face faţă sarcinilor ce se cinilor de dezvoltare a economiei na
miliard lei. Ici. zahăr — 325 mii tone, pun în legătură cu creşterea conside ţionale pe anul 1960 l-au avut studiile Tofodată a reieşit puternic în evi
După toate datele, planul de stat cu o creştere de 41% , pe baza utili rabilă a producţiei industriale şi agri şi lucrările întocm ite pe baza indicaţi denţă că există încă rezerve însem
pe anul 1959 va fi îndeplinit şi de în primele 10 luni. sarcinile prevă Toate acestea dovedesc deplina jus zării mai bune a capacităţilor existen cole, cu dezvoltarea construcţiilor si ilor conducerii partidului pentru'planul nate care pot şi trebuie să fie folo
păşit Ia indicii de bază — produc zute de plenara Comitetului Central teţe a măsurilor hotărîle de plenarele te, a intrării în funcţiune a celor, două a celorlalte ramuri ale economiei na economic pe 6 a n i; acestea au dat p site pentru accelerarea ritmului de
ţie, productivitatea muncii, reducerea’ din noiembrie, 1958 cu privire ia reali Comitetului Central din noiembrie fabrici noi de la Bucecea şi Luduş perspectivă mai largă şi au creat posi dezvoltare a economiei naţionale.
preţului de cost. Numeroase întreprin zarea de economii au fost îndeplinite 1958 şi iulie 1959 cu privire la îmbu precum .şi a dezvoltării fabricii, de 12 ţionale, se prevede sporirea numă bilitatea să s c 1stabilească soluţii eco
deri şi-au îndeplinit şi depăşit încă nătăţirea activităţii economice, accele S a se u t; nomice mai eficiente. investiţiilor
dc pe acum sarcinile de plan pe anul şi depăşite. Potrivit datelor prelimi rarea ritmului de dezvoltare a econo rului de salariaţi cu peste 160
1959. nare, economiile peste plan pot miei şi valorificarea mai intensă a r e : uleiuri comestibile — 115. mii mii. Comisiile de ramură şi comisiile Încă din 1957 Consiliul de Miniştri a
ajunge, pînă Ia finele anului, la zerveîor m ateriale şi băneşti, precum tone, adică o dublare a producţiei economice regionale, formate pentru hotărît ca investiţiile sub limită să fie
Oamenii muncii au dat în pri aproape 1,5 miliarde Iei. şi la creşterea nivelului de trai al oa faţă de acest an. In anul 1960, veniturile popu elaborarea planului de perspectivă, au admise la finanţare numai dacă au do
mele 10 luni peste plan 37.000 menilor muncii. laţiei provenite din sectorul so adus, prin propunerile lor, o contribu cumentaţia tetinică întocmită pentru
tone fontă ; 77.000 tone oţel ; Oamenii muncii au dovedit prin In agricultură se vor investi cialist vor creşte cu 6 5 miliarde ţie importantă în stabilirea ritmurilor întreaga lucrare. Dacă această dispo
39.600 tone laminate finite pli munca lor plină de abnegaţie şi prin Un rol însemnat în înfăptuirea aces-’ în total circa 4,4 miliarde Iei, lei. înalte de dezvoltare a economiei naţio ziţie, ar fi fost aplicată riguros, s-ar
ne ; 781 tonç cupru; 700 trac rezultatele obţinute cît de mari sînt tor măsuri l-au avut organele şi or ceea ce reprezintă o creştere de nale pe anul 1960. fi evitat în m are m ăsură începerea de
toare; 69.100 m.c. cherestea ; rezervele de care dispune economia ganizaţiile de partid care s-au ocupat peste 25% faţă de anul trecut. _ Corespunzător creşterii veni lucrări peste limită din fondurile de
peste 4 milioane m.p. ţesături de naţională. M uncitorii,,. tehnicienii şi în acest an mult mai temeinic de pro turilor, se prevede sporirea volu investiţii sub limită. De asemenea, or
bumbac şi lînă, peste 1,4 mili inginerii de la Uzina „1 M ai“ Plo- blemele concrete ale economiei. A ceste fonduri vor fi u tilizate. pen mului de mărfuri ce urmează a ganele bancare nu au exercitat un
eşti, care şi-au luat angajamentul să tru lărgirea înzestrării tehnice a agri îi vîndute prin comerţul socia control corespunzător în ce priveşte
culturii cu un .număr în sem n at, de necesitatea,, oportunitatea şi eficienţa
tractoare şi maşini, . agricole, pentru Pentru folosirea mai eficientă a investiţiilor sub limită.
aprovizionarea mai bună cu îngrăşă
Din analiza modului de folosire a
oane bucăţi tricotaje, 552.000 realizeze economii, peste plan în va Comitetele regionale, raionale şi minte chimice şi insectofungicide, ex După cum ştiţi, anul acesta investi cu dezvoltarea fabricii de calapoade fondului de investiţii sub limită re
perechi încălţăminte, precum şi loare de 2,6 milioane lei, au obţinut, în. orăşeneşti de partid, cu sprijinul acti tinderea lucrărilor de îmbunătăţiri ţiile au fost înscrise în planul de stat Lugoj. M inisterul Transporturilor şi zultă necesitatea nominalizării prin
alte produse.' primele 10 luni ale anului economii vului format din muncitori fruntaşi, funciare şi în primul rînd am enajarea în două ca te g o rii; investiţii „peste Telecomunicaţiilor cu lucrarea de ca plan a lucrărilor de construcţii, foraj,
suplimentare de 5,3 m ilioane lei. La ingineri, tehnicieni, economişti au unor iriîportante suprafeţe pentru iri limită“ şi investiţii „sub limită“. blare a liniilor telefonice pe traseul instalaţii de transport forestier, meca-:
Se îndeplineşte cri succes sarcină de întreprinderea „Steagul R oşu“ din O- identificat şi pus în valoare însem gare. Tg. Jiu — Petroşani, lucrare în valoare nizarea agriculturii, dotarea cu mate
mare răspundere, aflată în centrul ac raşul Stalin, faţă de un angajament nate rezerve de capacităţi de produc-' Lucrările peste limită sînt nomina de 10 milioane lei. rial rulant, utilaje şi alte obiective şi
tivităţii economice — mobilizarea de privind economii de 16,9 m ilioane lei, ţie, de materii prime pentru sporirea Proiectul de plan prevede ca lizate prin planul de stat şi aprobate acţiuni importante.
s-au realizat în 10 luni 12,6 milioane producţiei industriale şi agricole, a în 1960 industria să livreze a- de Consiliul dc M iniştri. Lucrările sub In suma globală pentru investiţiile
noi rezerve m ateriale şi. financiare le i; la Uzinele Metalurgice Tîrgovişte, volumului construcţiilor de locuinţe şi griculturii 10.750 tractoare fizice, limită sînt înscrise în plan numai cu sub limită se prevăd şi fonduri din care Lin alt domeniu în care se m aniţestă
existente în întreprinderi, pentru spo la uri ăngajarnent de 3 milioane lei drumuri, pentru creşterea economiilor 12.000 semănători, 5.000 com sume globale, atît repartizarea lor pe ministerele trebuie să-şi procure utilaje încă unele deficienţe în folosirea fon-i
rirea acumulărilor statului, Măsurile s-au realizat 8,3 m ilioane lei. şi acum ulărilor statului. bine şi alte maşini agricole. obiecte şi acţiuni, cît şi aprobarea do din ţară şi din import. Unele ministere durilor băneşti şi m ateriale îl consti
hotărîle de Plenarele Comitetului nostru A ceasta va contribui la dezvoltarea şi şi sfaturi populare nu exercită însă un tuie reparaţiile capitale. Această aw
Cele rnăi bune rezultate le-aii obţi Anul acesta G.A.S.-urile au depăşit consolidarea gospodăriilor agricole de cumentaţiei tehnico-financiare fiind de control prealabil şi amănunţit asupra tivita te im portantă nu a fost pînă a-
Central din noiembrie 1958 şi iulie nut întreprinderile industriale din c a sarcinile planificate la livrările către stat, gospodăriilor agricole colective şi competenţa ministerelor sau sfaturilor acestor cheltuieli. cum încadrată într-un sistem organic
1959 au dat un m are avînt iniţiativei drul următoarelor m inistere: sfat de grîu, porumb şi alte produse va lărgi baza tehnico-materială a a- populare. zaloric unitar, îneît să se asigure rea
creatoare a maselor pentru utilizarea agricole, obţinînd şi scăderea preţu griculturii. Proiectul de plan pe 1960 prevede lizarea lucrărilor cu eforturi materiale
mai bună a capacităţilor de producţie, întreprinderile din cadrul Ministe lui lor de cost. Acesta este un rezul D acă chiar Ia investiţiile peste li o creştere a volumului lucrărilor pen şi băneşti cît mai mici. ¦
pentru scurtarea termenelor de dare rului Industriei Grele, care au realizat tat îmbucurător al străduinţelor de Considerăm că alături de ajutorul m ită, asupra cărora se exercită un tru activitatea de cercetări geologice
în funcţiune a noilor lucrări de in în primele 10 luni ale anului economii puse de muncitorii, agronomii, zooteh- tehnic şi financiar pe care sfatul îl a- control mai temeinic, se m ai cheltuiesc, cu circa 18% faţă de anu! 1959. Nu de puţine ori ministerele folosesc
vestiţii, pentru economii de materii peste plan de 396 'milioane Ie i; Minis nicienii din G .A .S.-uri sub conducerea cordă gospodăriilor agricole colective, totuşi fonduri pentru lucrări insuficient Aceste lucrări se finanţează în cea fondurile pentru reparaţii capitale în
prime şi materiale. terul Industriei Petrolului şi Chimiei organizaţiilor de partid acestea au posibilitatea de a mobiliza studiate, din punct de vedere tehnico- maî m are parte din investiţiile sub scopul construirii unor clădiri care au
— economii peste plan dc 170 milioa în mai m are m ăsură m ijloace m ate cconomic, cu atît mai mult se pune în limită. caracter de investiţii - - de pildă hala
Răspunzînd chemării partidului de a trebarea cum sînt folosite fondurile cuptoarelor Diesel la Reşiţa, turnătoria
desfăşura larg întrecerea socialistă de fontă cenuşie la „Victoria“ Călău,
hala atelierului m ecanic de la uzinele
Dezvoltarea producţiei industriale şi agricole în 1960 riale şi băneşti din fondurile şi resur pentru investiţiile sub limită, care au La majoritatea substanţelor mine „StrunguT'-Oraşul Stalin, hala de
sele lor proprii pentru lucrări de in o pondere de cca. 50% din totalul rale utile, rezervele preliminate pen montaj şi atelier m ecanic la uzinele
Proiectul planului de stat pe anul la Brăila, complexele de prelucrare a 22%, a industriei energiei elec vestiţii. In felul acesta ele vor putea investiţiilor. tru sfîrşitul anului 1959 au crescut „24 Ianuarie“ Ploeşti, toate aparţinînd
1960 întocmit de Comitetul de Stat al lemnului de la Tîrgu Jiu şi Pipera, fa trice şi termice cu 20%. să-şi construiască mal multe grajduri simţitor. Este necesar să se ia măsuri Ministerului Industriei Grele. Aseme-i
Planificării pe baza directivelor con bricile de mobilă din Iaşi şi M ilitari- pentru bovine sau porcine, saivane, S-ar părea că problema investiţiilor pentru a îmbunătăţi organizarea cer nea cazuri se găsesc şi la alte mini
ducerii partidului prevede creşterea Bucureşti, fabricile de zahăr de la Bu- La principalele produse industriale pentru oi, să am enajeze noi terenuri sub limită, lăsate să fie repartizate pe cetării sistematice a subsolului ţării stere şi sfaturi populare.
într-o măsură însem nată a producţiei cecea şi L u d u ş,- combinatul de pro sc prevăd urm ătoarele niveluri şi creş pentru culturi irigate etc. obiecte de ministere şi sfaturi populare, noastre, a ridica rezultatele cercetări
industriale şi agricole, mărirea volu duse lactate de Ia B u cu reşti; ţesătoria teri ale producţiei: ar avea numai aspecte de competenţă. lor geoiogice la nivelul eforturilor fi Buna întreţinere a maşinilor şi uti
mului desfacerilor de mărfuri prin co’- ‘ dc la Păuleşli etc. Este bine ca asem enea lucrări să fie Dar nu despre aceasta .este vorba, ci nanciare făcute de stat în acest sec lajelor, construcţiilor şi clădirilor, ca
merţul socialist şi creşterea număru-' energie electrică — 7,7 mili efectuate prin antrenarea Ia m uncă de felul ctun sînt folosite aceste fon tor, a înlătură risipa de m ateriale şi şi efectuarea la timp şi în bune con
Iui de muncitori, ingineri, tehnicieni De asemenea se prevede începerea arde kwh, adică o creştere cu 14%', a masei colectiviştilor, în vederea rea duri materiale şi băneşti. Faptele do fonduri băneşti care face să crească diţii a reparaţiilor curente şt mijlocii
ocupaţi în economia naţională. construcţiei unor noi obiective industriale lizării de costuri cît mai mici, odată vedesc că, din cauza unui control slab, cestul lucrărilor. trebuie să se afle în centrul preocupă;
ca secţia nouă de furnale ia Hunedoa prin punerea în funcţiune a unor noi cu satisfacerea într-o mai m are m ă aceste investiţii sînt adeseori folosite rilor ministerelor, direcţiilor generale,
Venitul naţional va creşte cu ra, noi mine, o fabrică dc anvelope, sură a necesarului de investiţii legate în mod necorespunzător. Deoarece în prezent mai multe de conducerilor de întreprinderi. Printr-o
12,5% faţă de 1959; fondul de complexul pentru industrializarea lem grupuri la Borzeşti, Arad, Timişoara de dezvoltarea sectorului socialist al partamente execută activităţi de cer mai bună întreţinere, poate fi m ărită
acumulare va reprezénta apro nului de la Suceava, complexul de in ş.a., precum şi ca urm are a creşterii agriculturii. Costul unor astfel de Un şir de lucrări peste limită au fost cetare geologică, este necesară o durata de exploatare a utilajelor, con
ximativ o cincime, iar fondul de dustrializare a lemnului de la Odorhei, orelor de utilizare a centralelor exis construcţii trebuie să fie potrivit des începute şi executate de către unele coordonare competentă de către Comi strucţiilor şi mai ales a clădirilor, fără
consum circa patru cincimi. o fabrica de lapte praf, o fabrică de tente ; tinaţiei lor — îneît să nu se mai a- ministere şi sfaturi populare pe bază tetul Geologic a tuturor acestor acti a se recurge la reparaţii capitale.
Repartiţia judicioasă a venitului na preparate de carn e Ia Bucureşti, mari jungă, cum s-a întîmplat la unele gos de devize parţiale din fondurile sub li vităţi.
ţional se reflectă în creşterea însem depozite frigorifice ş.a. minereuri de fier — 1,4 mili podării colective, să-şi construiască mită. Adeseori în Ioc ca lucrările de în-,
nată a investiţiilor pentru anul 1960. oane tone, reprezentînd o creştere cu grajd după destinaţie, însă sanatoriu O altă sursă de economisire a fon treţinere şi reparaţiile curente’ să fie
precum şi în aplicarea mai departe a Alegerea mai judicioasă a obiective 27% pe baza dezvoltării şi reconstruc după înfăţişare şi preţ de cost. De exemplu, Ministerul Industriei durilor de investiţii este îmbunătăţirea executate în contul cheltuielilor de
măsurilor de îmbunătăţire a nivelului lor, reducerea costului lucrărilor şi ţiei unităţilor ex isten te; Grele a început construcţia turnătoriei activităţii în sectorul zootehnic al gos producţie, cum este şi norm al, se re
dc trai prevăzute de Plenara C.C. al mai ales grăbirea ritmului de punere Creditele acordate de stat gos de fontă de la Uzina „Vasile R oaită" podăriilor de stat. curge Ia cheltuirea unor fonduri im
P.M .R. din iulie a.c. a lor în funcţiune prin concentrarea oţel — 1,7 milioane tone, podăriilor agricole colective tre din Bucureşti în valoare de circa 8 portante destinate reparaţiilor capi
mijloacelor materiale şi băneşti pentru o creştere cu 22% , pe baza îmbunătă buie să fie folosite pentru cum milioane lei, folosind fondurile de in S-a dovedit necorespunzăloare me tale.
Din totalul investiţiilor indus terminarea lucrărilor în curs de execu ţirii folosirii utilajelor existente, pre părări de animale, în primul vestiţii sub limită. La fel a procedat toda folosită în prezent, prin care fi
triale — care reprezintă 59% ţie urmăresc în mod deosebit sporirea rînd vaci de lapte şi juninci. acest minister şi cu lucrările pentru nanţarea cheltuielilor pentru creşterea Volumul de lucrări pentru re
din volumul investiţiilor — a- eficacităţii economice a investiţiilor. cum şi a capacităţilor de producţie in dezvoltarea bazelor proprii de desfa anim alelor pînă la intrarea lor în paraţii capitale de construcţii
proape 4/5 vor fi destínate dez trate în funcţiune la C.M. Reşiţa anul Pentru anul 1960 se prevede creş cere de Ia Iaşi şi Oraşul Stalin, care turm a, de bază este suportată din trebuie să iie limitat în special
voltării ramurilor de bază ale Pe baza folosirii mai bune a acesta ; terea producţiei agricole şi obţinerea au costat fiecare în parte aproape 5 fondurile de investiţii ale statului, în îa acele construcţii care, prin
economiei naţionale şi anum e.: capacităţilor de producţie exis unei recolte medii sporite la grîu, po milioane lei.
cca. 39% pentru industria energetică tente şi prin intrarea în funcţi laminate finite pline — 1.140 rumb, sfeclă de zahăr şi floarea-soa- cadrul lucrărilor „sub limită“. (Continuare in pag. 2-a)
şi a combustibilului, cca. 19% pentru mii tone, reprezentînd ¦o creştere cu relui. La stabilirea acestor sarcini s-a Ministerul Industriei Petrolului şi Unele gospodării agricole de stat
siderurgie, metalurgie neferoasă şi in une a unor obiective noi, pro 51% pe seama noilor agregate de la ţinut seam a de îmbunătăţirea măsu Chimiei a -început să construiască în
dustria constructoare ,de maşini şi ducţia industrială urmează să H unedoara şi de la Uzinele „Nicolae rilor agrotehnice care urmează a fi 1958 din investiţii sub limită un cup transferă costuri de producţie asupra
realizate în anul viitor şi de aplica tor de calcinat şrot la fabrica de la cheltuielilor de finanţare a şepteluiui,
21% pentru industria chimică, a celu crească în anul următor cu 14%. Cristea“ Galaţi (intrate în funcţiune rea lor în proporţii de m asă, prin mo M ărăşeşti, cheltuind în acel an 1.7 m i deci asupra fondurilor de investiţii ale
Producţia mijloacelor de producţie — din semestrul II. 1959), precum şi a, bilizarea în acest scop a tuturor lu lioane lei pentru ca în anul 1959 statului. In condiţiile arătate mai sus,
lozei şi prelucrării cauciucului. utilizării mai depiine a celorlalte la crătorilor din agricultură. să constate că lucrarea costă 4,5 investiţiile statului devin o sursă de
grupa A — va creşte cu 14,6% faţă de minoare ; milioane iei. Acelaşi m inister a în acoperire a cazurilor de risipă şi ne
Sc prevede punerea în funcţiune Proiectul de plan prevede ca ceput tot în 1958 o lucrare în v aloa pricepere în organizarea .producţiei, în
în cursul anului 1960 a unor anul 1959, iar producţia bunurilor de oreşterea producţiei la instala productivitatea muncii să creas re de 1,8 milioane Iei pentru cons loc să fie folosite. pentru lărgirea
importante capacităţi de produc-' ţiile de foraj — cu 6 3 % ; că în industrie cu 11% faţă de truirea unei anexe cu laboratoare la producţiei şi m icşorarea preţului de
ţie printre care a 4-a baterie de cocs consum — grupa B —' dispunîhd de o anul 1959 ; peste 80% din creş Institutul de C ercetări Fo raje Extracţie cost.
şi al 4-lea cuptor M artin la Hune tractoare — 15 mii bucăţi, terea producţiei trebuie să se de la Cîmpina, fără să ceară aprobarea
bază sporită de materii prime interne, adică o creştere cu 36% '; realizeze pe calea ridicării pro Consiliului de Miniştri, deşi lucrarea La. deficienţele arătate au contribuit
doara ; o instalaţie de cracare catali va creşte cu 13%'. ductivităţii muncii. Prin reduce era peste limită — şi abia ulterior a şi modul în care s-au făcut planifica
plăci aglomerate din lemn — rea preţului de cost şi a cheltu cerut aprobarea Consiliului dc Miniştri. rea şi aprobarea investiţiilor sub li
tică şi una de cocsare la Borzeşti ; In proiectul planului de stat 35 mii tone, cu O creştere de 100%' ielilor de circulaţie în toate ra mită, cît şi lipsa de exigenţă din par
In acelaşi mod a procedat şi M ini tea băncilor finanţatoare, care au ac
uzinele de sodă de la Govora şi, Bor- pe 1960 se prevede creşterea prin deplina folosire a capacităţii fa sterul Industriei Bunurilor de Consum ceptat să finanţeze lucrări sub limită
bricii de la Brăila şi prin intrarea în pe bază de documentaţii parţiale, deşi
z e ş li; fabrica de celuloză ¦din stuf de producţiei siderurgice cu peste
funcţiune a secţiei dc. la G ălău ţaş;
28%, a construcţiilor de maşini
producţia de mobilă va creşie
cu 17%, a industriei chimice cu cu 3 1 % pe baza. m ar bunei folosiri
a capacităţilor existente şi a intrării
