Page 26 - 1959-12

Pag. 2 DRUMUlS mOIAhISMVLUI Nr. 1542

Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej

(Ormare din pag. l-a) şase noi complexe pentru industriali­ zute de investiţii pentru accelerarea şi depăşi sarcinile de reducere lemnos şi cazurile de risipă de pe Vor trebui stabilite norme de con-, ajungem Ia o substanţială m ărire â
zarea lemnului, o nouă fabrică de za­ dezvoltării economiei naţionale. a normelor de consum prevăzu­ unele şantiere de construcţii sînt în­ sum cu motivare tehnică pentru toate suprafeţelor cultivate cu porumb desti­
natura exploatării lor necesită hăr, o fabrică"de ulei, trei instalaţii de te în proiectul de plan. lesnite de faptul că normele de con­ produsele şi generalizate metodele nat însilozării,. ceea ce, fără îndoială,
recondiţicnări de zidării şi con­ viuificare, reutilprea şi modernizarea Comitetul de S ta t pentru C onstruc­ sum sînt prea largi. bune folosite de fruntaşii în produc­ va duce la creşterea producţiei de
strucţii metalice, cum ar fi cazul a şase fabrici.de conserve.de legume ŞJ ţii, Arhitectură şi Sistem atizare1 va In industria constructoare de m a­
.cuptoarelor supuse tocului continuu şi fructe. trebui să elaboreze neînlîrziat măsuri
altele. de simplificare şi de ieftinire a pro­ şini sin t'm a ri posibilităţi de reducere Proiectanţii trebuie să prevadă în ţie, pentru a elimina diferenţele mari lapte şi carne.
In ce priveşte noile lucrări prevăzute iectării îneît să fie folosită <?u rezul­
înlăturarea lipsurilor în legă­ să înceapă în 1960, acestea vor primi tate mai bune capacitatea actuală a1 a consumului dc metal prin reproiec- proiecte soluţii bazate pe un consum de consumuri care mai există între Calculele arată ce importanţă deo-
tură cu planificarea şi finanţa­ un volum sporit de investiţii, ceea ce­ organizaţiilor de proiectare. C .S.C.A .S.
rea investiţiilor sub limită şi a va permite grăbirea punerii în funcţi­ trebuie să îndrume institutele de proj tarea şi m odernizarea unor maşini şi cît mai redus de lemn de . răşinoase. întreprinderi cu condiţii tehnice simi­ sebită ar avea pentru creşterea pro-!
reparaţiilor capitale va trebui să une a unor capacităţi de producţie, ca iectare în vederea reducerii continue
ducă la folosirea cu mult mai e- fabrica de anvelope Popeşti-Leordeni a costului de deviz al lucrărilor, în utilaje, precum şi prin introducerea în Trebuie combătută cu tărie practica lare. ducţiei de furaje şi a producţiei de
ficientă decît pînă în prezent a şi dezvoltarea unor unităţi ca fabrica primul rînd a celor industriale.
fondurilor de care dispune eco­ producţie a procedeelor tehnologice nejustă a unor conducători de între­ Prin reducerea consum urilor speci­ lapte şl carne dacă în anii următori
nomia naţională şi să contribuie de ciment Fleni, fabrica de radiatoare Trebuie să se depună în con­
la accelerarea dezvoltării pro­ şi obiecte sanitare „Fero-Em aiT'-Plo- tinuare eforturi perseverente înaintate care duc la ridicarea indi­ prinderi care în loc să ia măsuri pen­ fice, îmbunătăţirea sortimentelor şi din cele 4.000.000 ha. ce se vor cui-
ducţiei şi ia creşterea venitului eşti, flotaţiâ centrală la Baia Mare, F i­ pentru ieftinirea costului con­
naţional. latura Romîneascâ de Bumbâc-Bucu- strucţiilor de locuinţe, asigurîn- celui de folosire a metalului. \ tru reducerea preţului de cost Ia ex­ extinderea folosirii înlocuitorilor în tiva cu porumb, 1.000.000 ha. vor fi
reşti şi altele. du-se îmbunătăţirea cohfortuluî In industria de prelucrarea m etale­ ploatarea lemnului, lasă însemnate industria textilă şi a pielăriei, se vor
Biroul Politic ai C.C. al P.A4.R. lor. cantităţi de m aterial lemnos să putre­ economisi anul viitor faţă de 1959 destinate pentru siloz, vor fi culti­
consideră că resursele suplimen­ Creşterea volumului de inves­ lor s-a prevăzut o reducere a consu­ zească în pădure, considerînd opera­ peste 1.500 tone lînă şi fibre chimice,
tare, rezultate din aplicarea mă­ tiţii pe anul 1960 impune mă­ Plenara Comitetului Central din murilor specifice de laminate de cel ţiunile de scos ca „nerentabile“. peste 3.400 tone fire bumbac şi cca. vate în condiţii optime şi vor fi re­
surilor cu privire la reparaţiile suri hotărîte pentru ca acest vo­ noiembrie 1958 a trasat ca sarcină puţig 6 ,3 % . ’ Din analiza 'făcută la 2.000 tone piei.
capitale, trebuie să fie destinate lum să fie realizat şi ca fondu­ scurtarea duratei de execuţie a unor principalele maşini şi utilaje produse Comitetul de Stat pentru Construc­ coltate în faza de lapte-ceară. . ;
investiţiilor. !n felul acesta vo­ construcţii şi importante obiective in -' în serie de Ministerul Industriei Grele ţii. Arhitectură şi Sistematizare, mi­ In întreprinderile industriei cărnii
lumul investiţiilor pe anul 1380 rile investite să dea cît mai re­ dustriale. Unele ministere şi organi­ a reieşit că este posibilă o reducere nisterele şi comitetele executive ale şi laptelui, s-au obţinut în ultimul La o producţie medie dé 35.000—
va îi de 23,5 miliarde lei. pede rezultate concrete. In acest zaţii de construiţii nu şi-au realizat a normelor de consum la laminate cu sfaturilor populare vor trebui să ia timp rezultate pozitive în ce priveşte 40.000 kg. m asă verde la hectar s-ar
scop trebuie acordată toată a- pe deplin angajam entele în ce pri­ peste 7% faţă de indicii realizaţi în măsuri ca în anul 1960 consumurile sporirea producţiei, lărgirea sortimen­ obţine o cantitate de 35— 40 milioane
O parte a fondurilor' suplimentare tenţia pregătirii proiectelor şi veşte realizarea acestei sarcini. 1959, economisindu-se prin aceasta o specifice de ciment şi oţel-beton să telor, calitatea şi prezentarea produse­ tone porumb-siioz. Folosind această
trebuie folosită pentru accelerarea lu­ respectării termenelor de dare cantitate de metal din care s-ar putea fie reduse cu cel puţin 5-8% ' sub ni-’ lor. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii cantitate de porumb-siioz la furajarea
crărilor pe şantierele de construcţii, în funcţiune. Nelntrarea în producţie a obiective­ produce 16.000 autocamioane sau velul celor din anul 1959. din industria cărnii şi laptelui au de­ vacilor de lapte, ş-ar obţine o pro-
pentru scurtarea termenelor de punere lor la termenele planificate dăunează 24.000 tractoare. pus eforturi susţinute pentru reduce­ ddeţie de 70 milioane hl. lapte, ceea
în funcţiune a unor obiective impor­ Este necesar să se asigure in­ economiei naţionale. De pildă, faptul M erită să fie scoasă în evidenţă în rea preţului de cost la aceste prepa­ ce ar reprezenta de aproape 3 ori pro­
tante ca de exem plu: Uzina de sodă tensificarea activităţii de proiec­ că s-a întîrziat punerea în funcţiune Pentru aceasta, este necesar ca Mi­ mod deosebit iniţiativa muncitorilor rate', obţinînd rezultate care m erită o ducţia actuală de lapte din ţara noasi
Govora, marele Combinat petrochimic tare, pentru elaborarea unor a bateriei a IlI-a de cocs de la Hu­ nisterul Industriei Grele să ia măsuri textilişti şi a celor din industria pie­ apreciere pozitivă. tră, iar dacă aceeaşi cantitate de po-
Borzeşti, noi cuptoare la oţclâria proiecte de bună calitate şi în nedoara sau a turnătoriei de lingotiere pentru a extinde ia cea mai mare lăriei care a făcut posibil obţinerea rumb-siloz s-ar folosi pentru îngrăşa-
Martin de la Hunedoara, dezvoltarea termene scurte, astfel incit pe de la Calan s-a repercutat şi în alte parte a produselor de serie ce se vor unor importante economii de materii Lucrătorii din cadrul întreprinderi­ rea bovinelor, s-ar obţine o producţie
şantierele existente să se poată ramuri ale economiei — în întreprin­ fabrica normele de consum stabilite prime şi materiale în aceste sectoare. lor şi aparatului Ministerului Indus­ de 1,4— 1,6 milioane tone de cârne.
filaturii „Constantin lvănuş" din re­ realiza ritmul susţinut prevăzut deri ale industriei carbonifere şi în pe baze tehnico-ştiinţifice. De asem e­ De exemplu, numai 'î n industria pie­ triei Bunurilor de Consum nu trebuie
giunea Ploeşti. pe 1960 şi, totodată, să se cre­ întreprinderi siderurgice. nea, Comitetul de Stat al Planificării lăriei s-a redus în 1959 importul de să se mulţumească cu cele realizate. In ce priveşte dezvoltarea creşterii
eze condiţiile de a se începe va trebui să m ărească numărul pro­ piei cu 3.600 tone, în com paraţie cu Este necesar să fie aplicate în conti­ animalelor în ţara noastră şi mai ales
O altă parte a fondurilor suplimen­ încă din primele luni ale anu­ Ministerele şi sfaturile popu­ duselor pentru care se stabilesc norme 1958, iar în 1960 acest import se va nuare m ăsuri şi mai hotărîte pentru în gospodăriile agricole de stat şi în
tare va fi destinată dotării cu utilaje a lui viitor construcţia unor im­ lare trebuie să înţeleagă că pu­ de consum prin planul de stat. reduce cu încă 3.100 tone, cu toate că îmbunătăţirea activităţii în acest sec­ gospodăriile colective au fost mai
industriei construcţiilor de maşini şi a portante obiective industriale nerea cît mai rapidă în funcţi­ producţia de încălţăminte din piele va tor, pentru creşterea continuă a acu­ demult stabilite sarcinile concrete cu
industriei construcţiilor precum şi pen­ noi. une a obiectivelor construite în­ Consumul de cherestea răşinoase continua să crească. m ulărilor, valorificîndu-se mai bine privire la sporirea numărului de bo-i
tru începerea lucrărilor la unele noi seamnă crearea condiţiilor ca este încă prea ridicat la lucrările de rezervele m ateriale şi financiare, mic- vine, porcine, oi, păsări. De asemenea,
obiective industriale, cum sîn t: com­ M inisterele vor trebui să asigure în investiţia respectivă să înceapă construcţii-montaj, unde se folosesc In acelaşi timp este necesar să atra­ şorîndu-se preţul de cost Şi îmbună­ s-au stabilit şi măsurile ce 'trebuie
binatul chimic de la Craiova, o secţie timp util documentaţia tehnică pre­ să dea roade mai devreme, în­ mari cantităţi la schele, cofraje şi di­ gem atenţia că în industria uşoară tăţindu-se cu perseverenţă calitatea' şi îndeplinite pentru asigurarea bazei
de tuburi de scurgere la Călan, dezvol­ cum şi utilajele necesare îneît să se seamnă sporirea cantităţii de verse lucrări auxiliare. sînt încă mari rezerve pe care trebuie prezentarea produselor. furajere şi sporirea producţiei de Car­
tarea fabricilor de ciment B icaz si mărfuri pe piaţă, ere Berea ve­ să le descoperim şi să le folosim. ne, lapte, lînă şi ouă. Totuşi, rezul­
folosească pe deplin importantele re­ nitului naţional. Folosirea neraţională a materialului tatele obţinute pfnă acum nu sînt pe
!Turda, a fabricii de geamuri la Scăcni, niăsura posibilităţilor de care dispu­
surse materiale şi financiare prevă­
Dezvoltarea culturii porumbului pentru siloz, nem', •* .V
Pentru a obţine b creştere impor-

baza creşterii rapide a producţiei de carne şi lapte fantă şi rapidă a şeptelului şi, pe
această bază, a producţiei de carne şi

Mai huna folosire a suprafeţelor productive şi a utilajului O rezervă importantă pentru spo­ cea mai m are cantitate de unităţi nu­ brună au fost hrănite în iarna trecută lapte, odată cu reducerea preţului lor
întreprinderilor. Ridicarea nivelului tehnic rireaproducţiei animale în ţara noas­ tritive la hectar. cu cîte 33 kg. porumb însilozat pe zi, de cost, conducerile gospodăriilor agri­
tră o constituie folosirea, în mod in­ în afară de alte furaje. Producţia de cole dé stat trebuie să folosească din
Folosirea mai intensă a uti­ paraţiilor pe principiul pieselor de lecomunicaţiilor, în colaborare tensiv, a porumbului siloz, în hrăni- Deosebirea la cultura porumbului lapte s-a menţinut în medie la 12— 15 plin im portanta rezervă pe care o re­
lajului întreprinderilor, utiliza­ schimb, există posibilităţi ca unele a- cu Ministerul Industriei Grele, rea animalelor. pentru siloz faţă de acea pentru boabe litri pe zi de fiecare v acă furajată, prezintă, potrivit condiţiilor specifice
rea cît mai eficientă a suprafe­ teliere cu o suprafaţă productivă de să elaboreze măsuri eficiente cu priveşte recoltarea, operaţie care la de la uncie vaci obţinîndu-se peste 20 ale ţării noastre, porumbul pentrit
ţelor existente constituie surse cca. 70 mii m.p., să fie transform ate şi privire la concentrarea repara­ Porumbul pentru siloz recoltat în porumbul pentru siloz trebuie să se litri la p te ’ preţul de cost al laptelui siloz.
ţiilor capitale de autovechicole faza de coacere lapte-ceară dă posi­ facă în faza de lapte-ceară, culegîn- a fost redus în această perioadă cu
importante în vederea creşterii profilate în fabrici constructoare de în mari unităţi de reparaţii, bilitatea să se obţină cantităţi mai du-se toată m asa verde. Porumbul re­ 20 bani Ia litru, faţă de cît a fost Consiliile de' conduceri alé gospo­
repartizate raţional pe întregul terito­ m ari de unităţi nutritive, să poată fi coltat în această fază conţine o mare planificat. dăriilor colective trebuie să ia măsuri
capacităţilor de producţie cu in­ maşini. crescute şi hrănite mai multe ani­ cantitate de substanţe nutritive şi are hotărîte pentru dezvoltarea creşterii
riu al ţării, avînd în vedere folosirea male pe aceeaşi suprafaţă de teren, suculenţa necesară obţinerii unui nu­ Prin introducerea po'rumb'ului-'siloz animalelor, îngrijindu-se ca furajele să
vestiţii minime şi eliberării de Comparînd indicii de folosire a m a­ decît atunci cînd porumbul se folo­ treţ însilozat de bună calitate. în hrana' vacilor la gospodăriile ag ri­ fié folosite cu chibzuinţă, spre a se
capacităţilor existente indiferent de seşte sub formă de boabe. cole de stat a sporit an de an pro­ asigura în primul rînd dezvoltarea'
fonduri pentru construirea de şini lor-unelte realizaţi în întreprinde­ organul central căru ia îi aparţin în Sînt unele gospodării agricole dë ducţia de' lapte pe cap de v acă fura­ şeptelului proprietate obştească. Este
prezent aceste capacităţi. La o producţie de 3.000 kg. stat şi gospodării colective care obţin jată şi a scăzut preţul de cost. în propriul interes âl colectiviştilor
noi uzine şi fabrici. rile constructoare de m aşini din cadrul boabe la hectar se obţin 3.480 producţii mari aplicînd o agrotehnică să lărgească în acest séóp suprafeţele
In atelierele mecanicului-şet unităţi nutritive, în timp ce Ia corespunzătoare şi cultivînd soiuri şi Experienţele dovedesc că porumbul cultivate cu poruhlb pentru siloz şi să
in această privinţă, munci­ Ministerului Industriei Grele cu cei din întreprinderi, capacităţile de o producţie de numai 40.000 hibrizi de porumb productivi. Astfel, însilozat, folosit în hrana bovinelor asiguri m ărirea producţiei la hectar a
producţie şi forţele de muncă kg. porumb de siloz Ia hectar gospodăria agricolă, de stat „Dună­ puse la îngrăşat, dă m ari sporuri .de- acestei culturi, care duce Ia obţinerea
torii, tehnicienii şi inginerii mo­ din întreprinderile altor ministere, re­ vor trebui folosite în cea mai recoltat în laza de lapte-ceară rea", • regiunea G alaţi, a obţinuU în crşştere îfl. greutate. De , asemenea. ,ăe_ unor producţii mari de carne şi lapte,
mare măsură pentru moderniza­ se obţin 8.000 unităţi nutritive. anul acesta o producţie de 140.000 kg. poate spori m asa de furaje, folosindu- şi deci la o însemnată creştere a ve­
bilizaţi de partid au obţinut suc­ zultă că aceştia sînt mai scăzuţi cu rea maşinilor, pentru mecaniza­ la ha. porumb, de siloz, în faza de se şi cocenii de porumb, tocaţi ime­ niturilor gospodăriei colective şi ale
rea şi automatizarea proceselor Importanţa pe care o are porumbul coacere lapte-ceară, G.A.S.-Pietroiu, diat după recoltarea ştiuleţilor, în fiecăruia dintre éi.
cese importante, asigurînd în a- 28% la Ministerul Construcţiilor, de producţie, folosindu-se pe fnsilozat în hrănirea animalelor şi în regiunea C onstanţa — 104.000 kg. la am estec cu uree şi cu m elasă. In
scară largă creditele bancare pe sporirea productivităţii lor este Cunos­ ha,; G.A.S.-Dudeşti, din aceeaşi re­ toamna, anllluî 1958 şi iarna anului Trebuie păşit cu toat$ h'dtărîrea Iâ
cest an creşterea producţiei in­ Industriei M aterialelor de Construcţii ter.men scurt puse Ia dispoziţie cută mai de mult de către tehnicienii giune, 90.000 kg., C.A.S.-Puchenii Mari 1959, la baza experimentală Fundulea dezvoltarea culturii porumbului pen­
în acest scop. şi inginerii care lucrează în agricul­ — 65.000 kg. porumb siloz Ia hectar. a Institutului Porumbului a fost în­ tru siloz, combătîndu-se cu tărie stă­
dustriale cu peste 10%'. şi Industriei Lemnului şi cu 25%' tură ; cu toate acestea, cultura porum­ Gospodăria agricolă colectivă „Zi­ g răşat un lot de 300 bovine, iar la ce­ rile de spirit înapoiate ale' unora care
O sarcină principală a condu­ duri“, regiunea Ploeşti, a obţinut o lelalte staţiuni ale Institutului — 500 se cram ponează de metode' şl concep­
In industria siderurgică a sporit la Ministerul Industriei Bunurilor dc cerii Ministerului Industriei Gre­ bului pentru siloz în gospodăriile agri­ producţie de 54.000 kg., iar G.A.C.- bovine, folosindu-se zilnic pentru fie­ ţii învechite şi rezistă la introducerea
le, a proiectanţilor şi tehnologi­ cole de stat şi în gospodăriile colec­ Pătiieşti, regiunea Baia Mare, a obţi­ care animal cîte 10— 15 kg. coceni în practică a cëea ce esté nou şi îna­
gradul dc folosire a agregatelor cu Consum. lor, a tuturor muncitorilor, ingi­ tive şi folosirea lui în hrarta anim a­ nut 45.000 kg. porumb-siioz la' hectar. intat.
nerilor şi tehnicienilor din a- lelor s-au desfăşurat într-un ritm cu însilozaţi, 1— 1,5 kg_ concentrate, 700
cca. 10% la furnale, cu peste 20% la Reparaţiile capitale de autovchicole ceastă ramură este ridicarea pro­ totui n’esatisfăeător.
cuptoarele M artin şi cu 7%. la Iami- se realizează astăzi în cadrul tuturor ducţiei de maşini şi utilaje la
hoarele în funcţiune, ceea ce a con­ ministerelor, staturilor populare şi nivelul tehnicii înaintate.
ţi ibuil la creşterea producţiei de fontă cooperativelor — ceea ce face ca a-
cn peste 100 mii tone, a producţiei de ' ceste reparaţii să fie necorespunză­ Studii sim ilare celor făcute în in­
oţel cu cca. 460 mii tone şi a lami­ toare calitativ şi la un preţ de cost
natelor şi ţevilor cu cca. 250 mii tone. ridicat. dustria constructoare dc maşini, în­

Numai pe seama îmbunătăţirii Pentru diferite utilaje de serie, dreptate spre o folosire mai eficientă La Consfătuirea de Ia Constanţa a Experienţa gospodăriilor agricole de gram e m elasă şi 80— 100 gr. uree. In Pentru a obţine o sporire sim­
ţăranilor şi muncitorilor din sectorul stat şi a gospodăriilor colective care felul acesta s-a obţinut un spor de ţitoare a şeptelului, şl îndeosebi
folosirii agregatelor siderurgice folosite în toate sectoarele de a mijloacelor fixe existente, trebuie să socialist al agriculturii, din aprilie au obţinut producţii mari de porumb- creştere în greutate de 700— 800 gra­ a vacilor de lapte, precura şi
1958, s-a arătat marCa însemnătate a siioz Ia hectar trebuie să fie studiată me în medie pe zi de fiecare animal, mărirea productivităţii lor, se
se va realiza în anul 1960 un activitate, reparaţiile capitale se reali­ fie întocmite şi în celelalte ramuri folosirii porumbului siloz pentru spo­ cu atenţie de lucrătorii de partid şi la un preţ de' cost de numai 3,76 lei impune ca Ministerul Agricuî-
rirea şeptelului. După consfătuire de stat, de specialiştii în agricultură kilogramul de carne în greutate vie. turii şi Silviculturii, comitetele
spor de producţie de circa 70 zează în unităţi m ici, cu productivitate industriale şi îndeosebi în industria şi răspîndită cît m âi larg.
s-au obţinut unele' rezultate în ce pri­ Avem acum un număr important de executive ale staturilor populare,
mii tone fontă, 170 mii tone o- redusă, în condiţii tehnice necorespun­ lemnului, industria m aterialelor de veşte însilozarea porumbului. F a ţă de Porumbul însilozat trebuie să unităţi agricole socialiste, gospodării organele de partid, ingineri?,
anul 1951, cînd s-au însilozat numai constituie furajul de bază pen­ ag rico le' de stat şi gospodării colecti­ tehnicienii şi toţi lucrătorii din
fet şi 115 mii tone laminate şi zătoare, ceea ce duce la scurtarea du­ construcţii, industria alim entară şi in­ 35.000 tone nutreţ. în 1958 s-a însilo- agricultură să studieze condiţi­
ţevi. ratei lor de exploatare. Executarea a- zat 1.527.000 tone, iar în anul 1959 — tru creşterea şi îngrăşarea ani­ ve, care au obţinut rezultate conclu­
ccstor reparaţii într-un sistem organi­ dustria uşoară. In toate aceste ra ­ peste 3.000.000 tone, din care 800.000 dente în ce priveşte producţiiile m ari ile şi posibilităţile fiecărei gos­
Este o datorie de onoare a lamino- zat pe principiul reparaţiilor în flux, tone la gospodăriile agricole de' stat malelor şi îndeosebi pentru spo­ de porumb pentru siloz şi au dobîn-
Hştilor de a asigura prelucrarea pro­ cu folosirea metodelor de lucru mo­ muri este necesar să se urmărească, şi peste 1.500.000 tone la gospodăriile dit o experienţă pozitivă în sporirea podării agrico'e de stat şi gos­
ducţiei de oţel prevăzută, dînd indus­ derne şi a pieselor de schimb va duce colective. rirea producţiei de lapte producţiei şi reducerea preţului de podării colective şi să ia măsuri
triei constructoare de maşini, cons­ la economii însemnate atît prin redu­ concentrarea producţiei în unităţi e- Observaţiile iăcute la Staţiunea ex­ c o s t' la lapte şi carne prin folosirea pentru extinderea suprafeţelor
trucţiilor şi celorlalte ramuri ale eco­ cerea volumului reparaţiilor capitale, Cu toate acestea, cantităţile de po­ acestui nutreţ deosebit de valoros. cultivate cu porumb de siloz s?
nomiei naţionale cantităţile, sortimen­ cît şi prin prelungirea perioadelor de chipate cu utilaj de înaltă productivi­ rumb pentru siloz sînt încă nesatis­ perimentală Săftica a Institutului de folosirea lui raţională în hrana
tele şi calităţile de laminate nece­ lucru ale maşinilor. făcătoare, datorită suprafeţelor restrîn- cercetări • pentru cultura porumbului Ţinînd seam a de avantajele m ari pe animalelor, în vederea cţeşterii
sare. tate, îmbunătăţindu-se folosirea supra­ se cultivate pentru această destinaţie dovedesc că hrănirea vacilor cu canti­ care le prezintă porumbul pentru creş­ simţitoare a producţiei de lapte
Pentru o mai bună organizare a feţelor existente prin modernizarea şi mai ales randam entelor la hectar, tăţi mari dé porumb însilozat sporeş­ terea producţiei animale, trebuie să
In ce priveşte construcţia de maşini, producţiei în industria constructoare te şi ieftineşte producţia de lapte. La şi carne şi a scăderii preţului Io*
mai toate ministerele şi-au con­ de maşini, Ministerul Industriei Grele utilajelor, acolo unde aceasta se va această staţiune, 106 vaci din rasa
struit unităţi proprii pentru construc­ va trebui să întocm ească într-un de cost.
ţ i a de maşini şi utilaje — ceea ce timp scurt propunerile de m ăsuri con­ dovedi economic, sau prin reutilarea
a dus la cheltuieli nejustificate de crete care să asigure o încărcare co­ sub posibilităţi, ca urmare a agroteh­ îmbunătăţirea conducerii economiei de către organele
fonduri de investiţii şi la folosirea ne- respunzătoare a fiecărei unităţi, indi­ lor cu maşini şi instalaţii de înaltă nicii necorespunzătoare aplicată ta a-
econom icoasă a' suprafeţelor şl utila­ ferent de organul central căruia îi
jelor de producţie. Trebuie combătute productivitate, asigurîndu-se totodată ceastă cultură. locale de partid şi de stat
asemenea tendinţe de autonomism de­ aparţin în prezent aceste unităţi — Cultura porumbului pentru siloz este
partamental, care îngustează posibili­ prevăzîndu-se totodată adîncirea spe­ o justă repartizare teritorială.
tăţile de cooperare şi specializare a cializării şi lărgirea cooperării în ca ­ privită încă cu nepăsare de către' con­ Regiunile ţării noastre au cunoscut arde lei în 1955, Ia circa 24 mi­ cea mâi m are parte a cheltuielilor. 1
producţiei. drul ramurii. U ncie din aceste unităţi In dezvoltarea capacităţilor de ducerile multor gospodării agricole 0 dezvoltare puternică, activitatea lor liarde lei în anul 1960. Experienţa dobînditâ de către Co­
vor trebui să treacă în cadrul M iniste­ producţie, ministerele, sfaturile de stat şi de unele consilii de con­ economică a crescut şi, odată cu aceas­
. La centrele mecanice de la Minis­ rului Industriei Grele. populare, Uniunea Centrală a ducere din gospodăriile agricole co­ ta, rolul şi răspunderea organelor de In anul 1960 — din totalul misiile economice regionale constitui­
terul Agriculturii şi Silviculturii, după Cooperativelor Meşteşugăreşti şi lective. Tocmai de aceea gos­ partid şi a sfaturilor populare în con­ de 31.000 apartamente ce se vor te pentru întocmirea lucrărilor privind
'datele statistice din mai 1959, m aşi- Ministerul Industriei Grele va Uniunea Centrală a Cooperati­ podăriile agricole de stat au rea­ ducerea economiei locale. S-a îmbo­ construi — peste 24.000 vor fi planul de perspectivă s-a dovedit
nile-unelte au o încărcare cu aproape trebui să stabilească normativele velor de Consum trebuie să-şi lizat abia jum ătate, din planul de în- găţit experienţa şi calificarea cadre­ realizate de sfaturile populare. foarte pozitivă. Studiile şi propuneri­
30 la sută mai m ică decît în între­ îmbunătăţite şi să organizeze e- concentreze eforturile materiale lor, care rezolvă cu succes problemele le făcute de către Comisiile econom i­
prinderile constructoare de maşini din xecutarea industrială a repara­ si financiare spre produsele care silozare a porumbului. In multe ca ­ ce le stau în faţă. Comitetele executive ale sfaturilor ce regionale reprezintă un mare aju­
Ministerul Industriei Grele. ţiilor de maşini-unelte, electro­ reprezintă necesităţi reale, ale e- zuri, semănatul porumbului pentru si­ tor pentru organele centrale în ela­
motoare,- transformatori, motoa­ conomiei naţionale — maşinile loz se face tîrziu, cu săm înţă necon­ Sfaturile populare răspund de în­ populare trebuie să gospodărească cu borarea planului economic pe anii
Din studiile întocmite pe baza indi­ re cu combustie internă, pompe, necesare reutilării tehnice a în­ diţionată şi pe locurile cele mai slab treaga producţie vegetală şi animală şi mai multă chibzuială fondurile m a­ 1960— 1965 şi a schiţei de dezvoltare
caţiilor conducerii partidului a rezul­ ventilatoare etc., folosind capa­ treprinderilor şi mărfurile menite
tat că la atelierele Departamentului cităţile existente în toate între­ să satisfacă cerinţele meţ-eu cres- teriale şi băneşti, să evite orice risipă
Căilor Ferate, datorită îmbunătăţirii prinderile ministerelor şi sfatu­ cînde ale pieţii interne. Trebuie a investiţiilor pe obiecte mărunte 'şi
organizării reparaţiilor, au devenit rilor populare. să se acorde o grijă deosebită
disponibile importante capacităţi. Prin sporirii producţiei de mărfuri pregătite, de multe ori în arătură us­ din cuprinsul regiunii, de realizarea neeconomicoase şi să le îndrepte în în perspectivă a economiei R. P; Ro-
dotarea cu utilaje moderne şi folosirea Pentru îmbunătăţirea calităţii repa­ cerute pe piaţa externă, în sorti­ cată dc primăvară. Porumbul pentru primul rînd spre lucrări industriale mîne pînă în 1975.
mente, calitate şl prezentare co­ siloz se seam ănă prea des şi nu i se fondului de stat de produse agricole im portante, asigurînd punerea lor
mai complectă a m aşinilor şi suprafe­ raţiilor de autovehlcole şi reducerea respunzătoare, la un preţ de aplică lucrările de întreţinere cores­ vegetale şi animale. Valoarea produc­ în funcţiune în cel mai scurt timp, Comisiile economice regionale au
cost redus. punzătoare pentru ca să fie curăţat pentru a da producţie de bunuri de făcut numeroase propuneri judicioase
ţelor de producţie, prin m ărirea num ă­ costului lor, este necesar ca de buruieni. ţiei globale a industriei locale repre­ consum de bună calitate şi ieftină- în legătură cu dezvoltarea economică
a regiunilor — creşterea producţiei
rului de schimburi şi organizarea re­ Ministerul Transporturilor şi Te­ M ăsurile agrotehnice necesare la zintă aproape 10 miliarde lei. Trebuie dezvoltate acele întreprin­ industriale şi agricole, folosirea unor
cultura porumbului pentru siloz sînt deri care au materia primă asigurată noi resurse naturale, sporirea eficien­
Micşorarea consumurilor specifice aceleaşi ca şi la porumbul cultivat Sfaturile populare adminis­ în regiune. ţei unor investiţii, folosirea mai' bună.
pentru boabe. Pregătirea terenului, trează un buget de aproape 9 a unor capacităţi de producţie, îmbu­
Plenarele C .C, al P.M .R. din noiem­ în economie în vederea reducerii con­ să facă posibilă reducerea şt modul de sem ănat, alegerea şi tra­ miliarde lei — ceea ce repre­ Ar fi bine ca sfaturile populare nătăţirea desfacerii de mărfuri.
brie 1958 şi iulie 1959 au pus în cen­ sumurilor specifice la materii prime şi mai însemnată a normelor de zintă peste 18 fa sută din tota­ să-şi creeze o rezervă din fondul de
trul preocupărilor organelor şi orga­ materiale, energie, combustibil şi a consum la materii prime şi ma­ tarea seminţelor de porumb, numă­ lul bugetului ţării — din care investiţii pe care să o utilizeze în pri-> Pe baza acestei experienţe ar
nizaţiilor de partid, conducerilor de a lto r.cheltuieli de producţie. teriale în anul 1960. Ministerele rul de plante la , hectar, lucrările de peste 4,2 miliarde lei se acope­ mul rînd pe'ntru diverse activităţi eco­ fi indicată crearea în fiecare re­
ministere, comitetelor executive ale şi comitetele executive ale sfa­ întreţinere privind cultura porumbu­ ră din veniturile lor proprii. nomice, a căror necesitate poate apare giune a unor Consilii Economi­
sfaturilor populare şi tuturor munci­ Iniţiativele valoroase şi me­ în cursul anului. ce afe sfaturilor populare regio­
tori lor, inginerilor şi tehnicienilor todele înaintate folosite în acest turilor populare trebuie să ie lui pentru siloz trebuie făcute la fel Planul de investiţii al sfaturi­
an pentru obţinerea de economii măsuri pentru descoperirea şi ca şi la porumbul cultivat pentru lor populare, care a crescut an Sfaturile populare primesc din bu­ nale care să se ocupe de pro­
problema descoperirii şi valorificării peste pian dovedesc că există valorificarea cît mai largă a a- boabe. Numai în astfel de condiţii de an, va ajunge în 1960 Ia pes­ getul republican peste 4 miliarde lei
agrotehnice se poate obţine o produc­ te 2,3 miliarde lei. faţă de circa pentru acoperirea cheltuielilor lor. blemele economice de ansamblu
cît mai depline a rezervelor existente suficiente rezerve interne care cestor rezerve, pentru a realiza 1 miliard lei în 1955. ale regiunii.
ţie bogată de m asă verde şi mai ales Este necesar ca sfaturile populare
de ştiuleţi în lapte-ceară, care dau Valoarea desfacerilor de măr­ să-şi m ărească necontenit veniturile Pe lingă problemele ce in i:a
furi către populaţie, prin comer­
ţul de stat de subordonare fo­ pentru a-şi acoperi din aceste venituri (Continuare In pag. 3-a)
cală, creşte de la circa 16 mili­