Page 28 - 1959-12
P. 28
Pag. 4 Ma— afţşaa—gMBgajg*inwww DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1542
BCtoaâOttKâue; &«*»c
HMMWtiwiS BBsaM Bffimagg»
Scrisoarea adresată de N. S. Hruşeiov -olUmale şlLrJL • -uiturtebe şjtirj. . abítemele siiri •?rítmete s îirl
} redacţiei ziarului „Nepszabadsag“
B U D A P E S T A 7 (Agerpres). — Ziarul vizita familii ale oamenilor muncii.
„Nepszabadsag“, organul C.C. al P.M .S.U., a Intrucît nu am posbilitatea să dau curs aces
publicai la 6 decembrie următoarea scrisoare tor invitaţii şi să răspund la fiecare scrisoare în
adresată de N. S, Hruşeiov redacţiei ziarului. parte, îngăduiţi-mi, dragi tovarăşi, ca în numele
„In timpul participării delegaţiei P.C.U.S. la delegaţiei P.C.U.S. ş; al meu personal, să ex
Congresul al VII-lea al Partidului Muncitoresc prim prin ziarul dv. profunda noastră mulţumire Ieri s-a înapoiat în U r i l e sesiunii H n rii Generale a D M
Socialist Ungar, pe adresa delegaţiei au sosit şi recunoştinţă pentru toate aceste scrisori căl
numeroase scrisori de salut din partea colective' duroase, care constituie o mărturie strălucită a Capitală NEW 7 (Agerpres). O.N.U. a adoptat rezoluţii care riiătilor neozelandeze s i i se a-
lor unor întreprinderi industriale, cooperative de prieteniei şi alianţei frăţeşti de nezdruncinat din stabilesc termenii de acordare a corde independenţa în cursul a-
producţie şi organizaţii obşteşti şi de stat, din tre popoarele ungar şi sovietic. JSÎntem profund D elegaţia P . M. R . care Sesiuriea Adunării Generale a independenţei pentru două teri- nulul 1961.
partea unor colective studenţeşti şi instituţii de convinşi că prietenia ungaro-sovietică se va în a participat la cel Organi.zaţiei Naţiunilor Unite a
învăfămîţrt, precum şi din partea unor cetăţeni tări şi mai mult spre bucuria popoarelor din torii de sub tutela, Togo fran- După aceea, Adunarea Gene-
din R. P. Ungară. în aceste scrisori se exprimă toate ţările socialiste, spre binele păcii în în de-al VII-lea Congres terminat discutarea a numeroase
sentimente de. prietenie frăţească faţă de Parti treaga lume. Vă dorim din toată inima, dragi al P . M. S. U.
dul Comunist al Uniunii Sovietice şi faţă de în prieteni din Ungaria, să îndepliniţi cu succes Luni dimineaţă s-a înapoiat puncte de pe ordinea de zi şt a cez la 27 aprilie 1960. iar pen- ra li a acrobat in unanimitate
tregul popor sovietic, sînt exprimate urări de noi remarcabilul program de construcţie socialistă, In Capitală venind de la Buda tru Somalia italiană la 1 iulie rezoluţia prezentată de Comite-
si mari succese în construcţia comunistă. în prevăzut de Congresul al Vll-fea al P.M .S.U., pesta delegaţia Partidului 'Mun adoptat rezoluţii corespunzatoa- 1960. începînd din aceste zile tul pentru problemele economi-
re m legătură cu ele. _
lupta pentru pace ,în întreaga lume. Multe scri vă dorim toate cele bune în muncă şi în viaţă. citoresc Romîn care a partici m .ost prezentate spre exami- tutela Franţei şi Italiei asupra ce şj financiare, care recomandă
sori conţin invitaţii cordiale de a vizita întreprin .. . Cu profund, respect pat la lucrările celui de-al VII- narea Adunării Generale a- Or- acestor teritorii va înceta, iar întărirea şi dezvoltarea pieţei
deri, cooperative, organizaţii obşteşti şi institu? - \ •• N. HRUSCIOV lea Congres al Partidului Mun ganizăiiei Naţiunilor Unite, ra- statele formate vor fi primite în mondiale şi îmbunătăţirea con-
ţii, de a participa Ia' adunări şi mitinguri, de a 5 decembrie 1959". citoresc Socialist Ungar. Din poărtele Comitetului de tutelă Organizaţia Naţiunilor Unite ca diţiilor de comerţ pentru ţările
’ V» ” delegaţie au făcut parte tova şi Comitetului pentru proble- membri cu drepturi egale', siab dezvoltate din punct de ve-:
................. " 1- »' 1111 1 răşii Emil Bodnăraş, membru mele economice şi financiare.
în Biroul Politic al C.C. al O altă rezoluţie oropune ca dere economic.
N. S. Hruşeiov a părăsit Budapesta P.M.R., şi Isac Martin, membru După raportul Comitetului de teritoriului Samca de vest care
supleant al C.C. al P.M.R., tutelă, Adunarea Generală a se află sub administraţia 'auto- Adunarea Generală a O.N.U.
BUDAPESTA 7 (Agerpres). dului Muncitoresc Socialist Un călătoresc Janos Kadar, prkn- prim-secretar al Comitetului re a adoptat o rezoluţie propusă rde
gional Timişoara al P.M.R. delegaţia R. P. Romîne şi de
TASS anunţă : La 7 decembrie, gar, a plecat din Budapesta cu seeretar al C. C. al P.M .S.U., alte trei' delegaţii în favoarea
La sosire in ' gara Băneasa, colaborării internaţionale în do
N. S. Hruşeiov, prim-secretar un tren. special. La gară, N. S. Bela Biszku, membru al Birou membrii delegaţiei au fost în- Problema Algerieiîn meniul dezvoltării industriei pe
timpinaţi de tovarăşii Nicolae trolifere din ţările slab dezvol
al C.C. al Partidului Comunist Hrusciov a fost condus de mii lui Politic al G. C. al P.M .S.U., Ceauşescu, Alexandru Drăghici, tate, precum şf o rezoluţie ,care
Leonte Răutu, Vladimir Gheor-
al Uniunii Sovietice, conducăto de oameni ai muncii din capita Sandor Gaspar, prim-secretar al ghiu, membri a i C.C. al P.M.R., Comitetului Politic O.N.U.
miniştri, activişti de partid.
rul delegaţiei P.C.U.S. la cel la Ungariei. Comitetului orăşenesc Budapes
de-a! VII-lea Congres al Parţti- împreună cu N. S. Hruşeiov, ta al P.M.S.U. NEW YORK 7 Agerpres). — tative pentru asigurarea condiţi- prevede, să se acorde sprijin e-
De 6 zile Comitetul Politic al ilor realizării cît mai grabnice a feoh’v statelof membre ale
A-n' _____________ L . O.N.U. discută problema Alge dreptului poporului algerian la O.N.U. în înfăptuirea reformei
% riei. In acest timp şi-au expus
poziţia delegaţiile, a peste 30 de autodeterminare şi pentru înce-
Ş ilin g u l de I® U jgorod ţări, în special delegaţiile din tarea focului în Algeria. a&rare‘
ţările Asiei şi Africii. M ajorita , Au fost de asemenea adoptate
UJGOROD 7 (Agerpres).A şi se află în drum spre Mos- ciov din gara de frontieră Ciop Au fost de faţă însărcinatul In acelaşi timp, ••numeroase
-TASS anunţă : La 7 decembrie j cova. cu automobilele la Ujgorod, un cu afaceri ad-interim al R.P. tea covîrşitoare a celor care aii ln unariirn^ate două rezoluţii
a sosit în regiunea subcarpati- ţ împreună cu N. S. Hrusciov Ungare la Bucureşti Jeno delegaţii ale ţârilor occidentale,
de a avut loc un miting. luat cuvîntul s-au pronunţat în d,ntre ca,re mZ P r o P “ n e .r« a r e a
că a R .S.S. Ucrainene, N. S. \ au sosit Janos Kadar, prim- La miting au luat cuvîntul Gyorgij şi membri ai am basa printre care delegaţiile Angliei,
sprijinul proiectului de rezoluţie S.U.A., Italiei şi altele au adus -P,e! e “ T , ? -
Hruşciov, conducătorul delega- ? Secretar al C.C. al P:M .S.U„ cu N. S. Hruşeiov şi Janos Kadar. dei R.P. Ungare. (Agerpres). al celor 22 de state, care se a- argumente neconviHg'atoare, In-
t atma- ,,af f f ’f 'U r K ?man<,a
ţiei P.G.U.S. la cel de-a! VII-lea ’ soţia, membri' ai Biroului Poli- flă în discuţia Comitetului Poli sistînd ca Organizaţia Naţiuni. e u ^ l o r .eWeior membre ale
tic şi care cere ca cele două lor Unite să nu adopte nici o
Congres al P.M .S.U., care a pă- tic al C.C. al P.M.S.U. Ei au Lupfa peniru pace — principala sarcină rezoluţie, ci să se limiteze lă ? r8an,M lel D ţ T Jn **
a zile lo r noasfre părţi interesate să înceapă tra’-
răsit la 7 decembrie Budapesta' plecat împreună cu N. S. Hruş- simpla discutare a acestei pro mcuraJ«ze sct,lmbal “ n i"™ .
bleme experienţă ştiinţifică şi tehnică
......... .......... — t—— * ...... ............................. între toate statele şi să sprijine
O faptă eroică a marinarilor rom în i BERLIN 7 (Agerpres). — In principala sarcină este lupta măsurile care se iau în această
cadrul unei adunări care a avut pentru pace în lumea întreagă.
foc la 0 decembrie din iniţiativa El s-a pronunţat împotriva in direcţie.
In urmă cu cîtva timp, mari- In legătură cu fapta eroică a In baza raportului Comitetu
narii de pe vasul romînesc „Ar marinarilor romini, Ministerul „Internaţionalei adversarilor ser terzicerii organizaţiilor demo Comunicatul asupra tratativelor dintre lui pentru problemele 'adminis
deal", aflat în cursă în Oceanul de Externe al Iranului a adresat trative şi bugetare, Adunarea'
indian, au salvat de la înnec e- comandantului echipajului va viciului militar“ (R .F .G .), apro cratice şi împotriva interzicerii preşedintele Eisenhower şi oamenii Generală a adoptat o rezoluţie
chipajul unei nave sub pavilion sului „Ardeal", prin intermediul ximativ 500 de locuitori ai ora Uniunii vest-germane a persoa care subliniază necesitatea res
iranian. Nava a fost surprinsă legaţiei R.P. Romîne la Tehe pectării principiului justei repar
de o furtună violentă şi scufun ran, mulţumirile guvernului i- şului Essen au adoptat o rezo nelor persecutate de nazişti plă de stat italieni tizări geografice Ta complectn'reă
dată la ieşirea din golful Per ranian. (Agerpres). luţie în care condamnă planu nuită în Germania occidentală. personalului Secretariatului Or
sic. • rile guvernului francez de a ex ROMA 7 (A gerpres), — După cum tea intensificării ajutorului acordat ţă ganizaţiei Naţiunilor Unite.
perimenta bomba atomică în Sa- Cei prezenţi au sprijinit pro transmite agenţia ANSA, la Roma au rilor slab dezvoltate din punct de ve
hara. Participanţii la adunare testul „Internaţionalei adversa luat sfîrşit tratativele dintre preşedin dere economic şi se exprimă „hotă- Şcopul călătoriei Tul
rilor serviciului militar“, împo tele S.U.A., D. Eisenhower şi oamenii rîrea fermă de a duce o politică avînd Douglas Dillon în Europa
de stat italieni. In comunicatul dat drept scop slăbirea, poverii înarmărilor
s-au pronunţat de asemenea îm- triva interzicerii Uniunii vest- publicităţii se subliniază că în cursul în întreaga lum e". In legătură cu a-
Reforma agrara din Cuba potriva reluării experienţelor cu germane a persoanelor persecu-
se înfăptuieşte cu fermitate
arma atomică. tate de nazişti, precum şi împo-
După cum transmite agenţia - triva procestiiui intentat frunta-
NEW YORK 7 (Agerpres)', - Zia „Iată, spune Medina, un loc in care ADN, luînd cuvîntul Ia aduna- şilor mişcării peniru pace din convorbirilor au fost discutate o serie ccasta, guvernele celor două ţări au occidentală
rul „Chicago Daily News" publică un trei mari proprietari posedau aproxi re, prof. Harder de Ia Academia Germania occidentală-,'“ proces ’de probleme internaţionale interesînd declarat că sînt hotărîte să facă tot
articol, al corespondentului său din mativ 495.000 acri de pămînt. Noi am de Ştiinţe pedagogice din Wup- care se desfăşoară în- prezent Ta Italia şi Statele Unite. ce le stă în putinţă pentru a obţine WASHINGTON 7 (Agerpres). —
Havana despre efectuarea reformei a- expropriat aceste pămînturi. In prezent perthal a subliniat că astăzi Dusseidorf. ca Comitetul pentru dezarmare format La 7 decembrie secretarul de stat ad
grare în Cuba. • „In ie - priveşte ¦pro- lucrează acolo 3.000 de oameni“. Preşedintele Gronchi . ş i ' preşedintele din 10 ţări, din care fac parte Italia junct al S.U.A., Douglas Dillon, pă
¦gram ul reformei agrare în Cuba, scrie —-----------------— -------- --------- ------------- ------------- Eisenhow er au făcut un schimb de şi S.U .A ., să creeze bazele pentru o so răseşte Washingtonul plecind într-o că
corespondentul, un lucru este incontes „După calculele şefului secţiei juri păreri în legătură cu vizitele pe care luţionare acceptabilă a problemei dezar lătorie de o săptăm înă îii Europa oc
tabil —¦ acesta se înfăptuieşte cu fer dice, scrie corespondentul, Institutul Noî amănunte asupra fotografierii Lunei fiecare dinlre ei intenţionează să le m ării. cidentală. EI se va opri la Londra,
mitate". Referindu-se la o convorbire •pentru reforma ag rară a expropriat facă anul viitor în Uniunea Sovieti Paris şi Bruxelles. Scopul oficial al
pînă în prezent aproxim ativ 1.650.000 Lunik III îşi va continua existenta acestor vizite este de „a exam ina în
cu Vaido Medina, membru ,al tribu acri şi în cea m ai mare parte l-a îm pînă în aprilie 1960 că. Ei au declarat că aceste vizite In comunicat se acordă un loc im mod aprofundat cu guvernele respective
nalului suprem din Cuba, care conduce părţit unui număr de aproximativ 200 vor fi întreprinse în speranţa că ele portant problemelor comerţului. P ri o serie de probleme econom ice inter
secţia juridică a Institutului pentru de gospodării cooperatiste din care MOSCOVA 7 (A gerpres). treaptă a rachetei purtătoare, vor contribui la cauza păcii şi la so mul ministru al Italiei, Segni, l-a in naţionale“ (France Presse). Cercurile
reforma agrară, corespondentul scrie : fac parte 80.000 membri". TASS anunţă: Marea Visuri laboratorul interplanetar s-a luţionarea principalelor probleme inter format pe Eisenhower despre măsurile econom ice din Occident îşi exprim ă
lor şi golful astronauţilor îşi aş rotit în jurul centrului său de naţionale. adoptate de guvernul italian, în scopul părerea că de fapt, misiunea lui Dil
„Un oaspete străin trebuie să aibă Corespondentul nu îşi ascunde atitu teaptă columbii şi aş dori să greutate, continuîndu-şi zborul liberalizării continue a comerţului cu lon constă în a expune în cele trei
o inimă de piatră (sau să fie proprie dinea negativă faţă de planurile de cred că primul traseu pe care pe orbită, savantul sovietic a Exprimîndu-şi în continuare „convin zrfna dolarului. Totodată părţile au capitale „problema deosebit de spinoa
tar de pămînt în C uba) pentru a ră- expropriere a pămînturi lor aparţinînd ei vor pleca spre Lună va lega subliniat că din această cauză gerea fermă“ că pacea mondială tre discutat măsurile indicate pentru în să a dificultăţilor financiare ale
rnîne cu totul indiferent ascultînd de am ericanilor. „Consider că cei ce e- Moscova de Marea Moscovei, a in momentul stabilirii staţiei pe buie sa se bazeze pe înfăptuirea depli S.U .A ." şi a cere sprijin pentru redu
feefuează . reforma ag rară în Cuba.
claraţiile emoţionante ale lui Medina scrie el,' nu trebuie să se atingă de o declarat într-o convorbire cu un linia Soare — Lună a fost co nă a principiilor proclamate de Carta lăturarea piedicilor care stau în c a cerea lor. La Londra, după cum ara
proprietate străină pînă cînd nu vor corespondent al revistei ..,Uniu nectat un sistem special de o- O.N.U., conducătorii S.U.A. şi Italiei lea comerţului mondial şi au ajuns tă France Presse, se consideră înte
despre lupta pe. care o duce Institu avea o valută stabilă pentru a plăti nea Sovietică“ Vladimir Sifo- rientare. Aparate puternice — şi-au reafirm at totodată apartenenţa la la concluzia că „este necesar să se meiată îngrijorarea guvernului ameri
compensaţii proprietarilor". rev, membru corespondent al captatoare optice şi giroscopi Uniunea Atlantică care „rămîne baza întreprindă continuu acţiuni pentru li-: can faţă de aşa-num ita „scurgere" a
tul pentru reforma agrară împotriva Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., ce, dispozitive electronice logice aurului care s-a accelerat în ultimul
foam etei". k - =« *1 r*,-." J
cunoscut specialist în radioelec- şi m otoare directoare — au pus politicii externe a ţărilor lori'j eludarea restricţiilor discriminatorii îri an ameninţînd stabilitatea dolarului.
Dag Ham m arskjoeld va v irila o serie de jă r i ?n A frica tronică, automatică şi telemeca- capăt rotaţiei arbitrare a staţiei. In com unicat se recunoaşte necesita acest domeniu“. Secretarul de stat adjunct, va insista
nicăt Apoi sistemul de orientare, di ca ţările aliate ale S.U.A. să înceteze
NEW YORK 7 (Agerpres). Se- ganika, Kenya, Uganda, Abisi- rijat, de captatoarele solare, a de a mai preschimba dolarii de care
cretariatul Naţiunilor Unite a Vladi/nir Siforov a arătat că, început „să întoarcă" .calota dispun cu aur din rezervele am ericane.
corriunieat presei că începînd nia şi Sudanul, după cum reiese din prelucra inferioară a staţiei spre Soare. Sosirea preşedinfelui Eisenhower în Turcia Totodată el va propune ca aceşti do
din cea de-a doua parte a lunii rea preliminară a măsurilor a- Un dispozitiv o plic special a e- lari să fie folosiţi pentru a' spori im
decembrie, Dag Hammarskjoeld, Itinerarul secretarului general supra traiectoriei de zbor a la porturile din S.U .A ., fiind absolut ne
seoreiarul generali al O.N.U1. boratorului interplanetar sovie fectuat mai iutii o reglare a- cesar să se reechilibreze balanţa co
al O.N.U. cuprinde de aseme- tic, aceasta îşi va continua e- proximativă după Soare, iar a- ANKARA 7 (Agerpres). - La Preşedintele S.U.A. a fost în- merţului exterior american care are
eva face o călătorie de 5 săptă- xistenţa pînă în aprilie I960, e- poi a deconectat orientarea spre 6 decembrie, preşedintele S.U.A., tîmpinat de preşedintele Turciei un deficit de aproape 4 miliarde de
nea Egiptul, Tunisia şi Maro- feduind în acest răstimp 11-12 Soare şi a dirijat staţia cu pre Eisenhower a sosit fa Ankara, Celal Bayar, de primul'ministru dolari.
mini intr-o serie de ţări ale A- revoluţii. cizie spre Lună. Cînd această o- într-o vizită oficială, venind de Adnan Mendere9, de miniştri şi
fricii. El va vizita Camerunul cui. La Tanger, Dag Hammar- peraţie a fost terminată, siste Ia Roma. alte persoane oficiale. Un alt scop al convorbirilor Iui
francez, Camerunul britanic, Ni- După ce a arătat că din mo mul optic a dat semnalul „pre Dillon este de a duce tratative cu re
geria, Congo francez, Congo skjoeld, va asista la cea de-a zenţei“ Lunei în cimpul vizual
mentul desprinderii de ultima
belgian, Ruanda Urundi, Tan- cjolla sesiune a Comisiei Eco-
. ~ Mn au-;
« « • » O.N.U. peniru Afn-
ca- La 31 ianuarie el se va îna- Comunicatul asupra întrevederilor
poia la New York. u ...
al aparatului de fotografiat. Fo Eisenhower - Menderes prezentanţii pieţei comune şi zonei li
tografierea a început abia după berului schimb, in această privinţă zia
Noi profesie.împotriva ruşinosului ce acest semnal fusese recepţio ANKARA 7 (Agerpres). La tre S.U.A. şi Turcia în cadrul rul „New York Times" aminteşte că
proces de la Dusseidorf nat pe Pămînt şi de acolo s-a aii:a,nţelor militare — N.A.T.O. cele două organisme vest-europene in
transmis dispoziţia „să se în sfîrşitul •tratativelor pe .oare tegrale pot constitui o avantajoasă
ceapă". preşedintele Eisenhower le-a şi G.E.N.T.O. piaţă de desfacere pentru mărfurile a-
avut în timpul vizitei la Anka * mericane. Ziarul propune ca ţările
De pe Pămînt a fost dată ra ou preşedintele Turciei, B a
KARACI 7 (Agerpres). La 7 membre a!e acestor două organism e
BERLIN (Agerpres). Presa publicat la 6 decembrie declara- -relor şi pentru colaborarea tu- comanda de a se începe tran yar, şi primul ministru, Mende
demoorătă berlineză publică de- ţia lui Ostap Dluski, preşedin- turor statelor. Partizanii poli- smiterea fotografiilor. Viteza res, a fost dat publicităţii un decembrie, D. Eisenhower, pre să fie convinse să ridice barierele v a
claraţiile unor reprezentanţi ai tele grupului polonez aL Uniu- ticii de înţelegere -şi a dezar- transmiterii varia în funcţie de comunicat. în care se arată că şedintele S.U.A., a sosit la Ka- male şi în aceiaşi timp să ia măsuri
vieţii publice din R.D.G. şi din nii Interparlamentare, oare su- mării generale şi luptătorii pen- distanţa dintre staţie şi P ă au fost abordate „numeroase şi rad ntru 0 sourtă vizită oii- pentru a înlesni noi investiţii de ca
mînt : la distanţe mari viteza
alte ţări care protestează împo- bliniază că procesul de la. tru pace sînt ameninţaţi cu în- era mai mică, in apropiere de variate probleme de interes co cială. pital american.
triva ruşinoasei înscenări judi Dussel-dorf intentat luptătorilor chisoare în timp oe criminalii de mun“,
ciare de la Dusseidorf. Agen .pentru pace este o expresie a 'război de felul lui Oberlănde-r Pămînt — mai mare. Numărul .Comunicatul arată importanţa
rîndurilor în care era descom „creării unei atmosfere oare să
ţia ADN arată că,- luînd cuvîn politicii îndreptate împotriva tu- mai fac încă parte din guver- pusă imaginea varia de asem e poată duce la o destindere rea Sfarea sanitară gravă din Iran
nea în funcţie de condiţiile de lă în întreaga lume". Eisen
tul la Karl Marx Stadt în ca turor partizanilor păcii din Ger- 'nul : de la Bonn. transmitere. Numărul lor ma hower şi Bayar subliniază . că
această' destindere „trebuie să
drul u--n--e-i Tşe—dinţe -a C—o.n..s..i.l.iu—lui mania occidentală cu scopul de j n cursuj procesului, se spu- xim a fost de 1.000 la un ca se bazeze pe dreptate, egalita TEHERAN 7 (Agerpres). - In Iran la 19 milioane locui
dru. te şi să fie însoţită de garan Un medic fa 25.000 de oameni, tori există doar 155 spitale de
regional al luptătorilor pentru a netezi calea spre înarmlârea a - . rie> în declaraţie, izolarea inter- ţiile necesare“. Reprezentanţii un chirurg — la 500.000 locui stat cu 8.299 paturi. In ţara
Imaginea Lunei, a arătat S.U.A. i şi Turciei consideră că tori, un dentist — la 125.000 noastră, subliniază revista, sînt
pace, R. Zenker, secretar gene tomică a Bundeswehrului. naţională crescîndă a guvernu Vtadiinir Siforov, era înregis soluţionarea problemei dezar cetăţeni, un farmacist — Ia răspîndite pe larg numeroase
lui de la Bonn a devenit cla mării este posibilă în condiţiile 142.000 iranieni“ — iată recu boii ca variola, trahoma şi po
ral adjunct al Consiliului ger BERLIN 71 (A gerpres).. Reic- ră. Acest regim se'demască din trată in laboratoare terestre pe existenţei unui sistem eficient noaşterile triste din,raportul Mi jarul. Bolile ating proporţii ca
nou ca principalul duşman al o peliculă: fotografică şi pe o de control şi' inspecţiei nisterului Ocrotirii Sănătăţii al re ameninţă sănătatea întregii
man al luptătorilor pentru pa-, rindu-se la caracterul procesu destinderii încordării 1 interna hirtie electrotehnică s p ec ia lă : i- populaţii a ţării.
ţionale. In timpul procesului, maginea era desenată de ' un Iranului, publicat . de revista
ce, a subliniat că procesul de la lui de la Dusseidorf, Comitetul acuzaţii au devenit acuzatori. fascicul electronic pe skiairoa- „Potrivit unor date statistice
Cuvîntările lor curajoase împo re ( tuburi catodice cu ecran a b „Handaniha“ din Teheran. Po exacte — arată „Handaniha“ —
Dusseidorf dovedeşte intenţia pentru apărarea drepturilor o- triva politicii războiului atomic sorbant ) care păstrează timp în anul trecut în Iran au lost în
delungat imaginea pe ' ecran : porul iranian oropsit şi sărăcit, registrate 24.054 cazuri de tra-
guvernului vest-german de- a ! mului şi -Consiliul german al şi a agresiunii demască cercu
scrie revista, este lipsit de cea
continua „războiul rece“. luptătorilor pentru pace (R.D.
Participanţii la şedinţă au ă- Germană), subliniază, că, aşa
doptat o scrisoare în care îşi . după cum a demonstrat-o de-s-
făşurarea 0jpţrnoscievsSuluîmi, poetsdteva vor-
exprima s c M a n t a t e .c u lupta- J de oi , u.
torii pentru pace din Germa- turbr forţelor’ din 1Germania oc- rile conducătoare de la Bonn
nia occidentală. j . ; cide.ntală. care se pronunţă pen- ca antinaţionale, reacţionare şi ea a fost de asem enea înregis In comunicat se apreciază ca mai elementară asistenţă medi homă din care 13.805 in provin
Ziarul „News Deutschland“ a tru coexistenţa paşnică a: popoa- profund duşmănoase poporului. trată pe bandă de m agnetofon. fiind „utilă“ colaborarea din- cală. •-•• 1 cia Teheran".
Redacţia ţi adminMiaţia ziarului: str. 6 Martie nr. fi. leielim; iSbilSfii 75. laxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale i> I I R. nr. 235,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică' „T Mai" — Deva