Page 31 - 1959-12

Ni. 1543 DRUMUL SOCIALISMULUI watymw Pag. 3

VA PREZENTAM : Tot mai mult minereu furnalelor Cronica din Alba iulia

O brigadă fruntaşă Colectivul întreprinderii mi­ zaţiilor de bază şi comitetului me de muncă, să li se asigure C u planul lunar 10.000 lei. Economiile realizate
niere Ghelar s-a angajat să dea de partid al minei, au fost cri­ o asistenţă tehnică susţinută. în anul acesta se urcă la valoa­
în r 'n n n n r 'r ’ patriei pînă la finele anului cu­ ticate lipsurile şi s-au propus La mina Ghelar toate acestea rea de 81.000 lei.

L i/no din ce/e mai bune brigăzi de la fabrica ,iArdeleana1‘ rent 20.000 tone de minereu pes­ noi măsuri. Drept urmare s-a sînt probleme încă nesoluţionate. depăşit Pentru // onidul
l'din Alba Iulia este cea condusă de tovarăşa Paraschiva te plan şi să realizeze economii trecut la omogenizarea brigăzi­ O influenţă negativă asupra
CSchiau. După ultimele situaţii întocmite, această brigadă a eco- la preţuil de cost în valoare de lor în fruntea cărora au fost nu­ Colectivul de muncă de la coo­ p ă c ii
i nomisit 120.444 dm.p. p iele’din care se pot confecţiona 9.260 1.500.000 lei. miţi membri şi candidaţi de par­ productivităţii muncii şi deci a perativa meşteşugărească „Mu­
[fe ţe . pentru pantofi. Acest lucru se datorează atit conştiindozi- tid. S-a trecut apoi la- o redis­ preţului de cost, o are persona­ reşul" din Âlba Iulia şi-a înde­
[ tăţii cu care muncesc m embrele brigăzii, preocupării ei pentru După 10 luni de activitate, la tribuire a cadrelor la orizontu­ lul în regie, care depăşeşte 65
l a ’realiza cit mai mari econom ii, cit şi tovarăşei Schiau, care producţie s-a înregistrat un mi­ rile 4, 5; 6 şi 7, 'iar la'lucrările la sută din totalul angajaţilor. plinit planul de producţie pe lu­ ; Muncitorii, funcţionarii ¦şi in­
l caută 'să ridice necontenit calificarea tuturor muncitoarelor, nus de 1,609 tone, iar. la preţul de întreţinere s-a introdus plata Pentru îmbunătăţirea acestor doi na noiembrie în proporţie de ginerii de ta, Atelierul central de
I urmînd exemplul lui Nicolae Mi litaru de cost o depăşire de 944,000 muncii în acord etc-. indici, vor trebui luate măsuri reparaţii din Alba Iulia au de­
de reducere a acestui personal. 134,69 la sută, ¦ pus zilele trecute suma de 627
lei. Gît priveşte economiile lă pre­ De asemenea, vor trebui luate Printre secţiile care au con­ ¦lei, pentru „Fondul Păcii". .
Trebuie menţionat că numai
tribuit în cea mai mare mâsu-, Pînă în prezent, oam enii mun­
în luna octombrie mina a ră­ ţul de cost, ele s-au datorat în­ măsuri pentru preîntîmpinarea ră la obţinerea acestui succes, cii din raionul Albo. au depus
se numără secţia croitorie pen­
mas în urmă cu livrările cu cir­ cadrării riguroase în consumu­ fluctuaţiei cadrelor direct pro­ tru bărbaţi, condusă de Achim ,la „Fondul păcii" peste 3-000
Zaharia, cu o depăşire de pian lei.
ct- ca 5.400 tone minereu. Faptul rile specifice planificate. îmbu-. ductive, care în ultimele luni a de 75 la sută, secţia croitorie
se datorează unor deficienţe a- nâtăţirii calităţii minereului, pre­ fost nepermis de mare. Nu a
t tît în activitatea întreprinderii cum şi decontării juste a lucră­ fost încă rezolvată problema ca­
cl drelor calificate. In cadrul în­
miniere Ghelar cit şi a Combi­ rilor. _____ treprinderii pot fi deschise
t ~srT’rT . -ir cursuri sau instructaje săptămî-
natului siderurgic Hunedoara'. nale, cu participarea tuturor şe­
filor de brigăzi şi echipe, la
t Aceasta însă, nu constituie mo­ Că minerii din Ghelar au por­ care 'inginerii şi tehnicienii să pentru copii, condusă de Maria Factor, poştal
predea lecţii în legătură cu fo­ Oprea, cu o depăşire de 75 la
L. tivul principal al rămînerii în nit pe un drum bun este un. lu­ losirea raţională a utilajului,
I metodele de exploatare folosite
C urmă faţă de plan şi angaja­ cru cert. Realizările lor însă pot lă mină, organizarea lucrului în sută şi altele...................................... fruntaş
C ment. Explicaţia rămînerii în1 si trebuie să fie mult mal mari. brigadă, elementele preţului de LII ,t| l |JI ijflft Cl i va
i urmă se găseşte în lipsurile con­ Conducerea întreprinderii şi co­ cost etc. Acest lucru va contri­ I Comunistul Cornel ”Medrent,
bui la îmbunătăţirea calificării
L ducerii întreprinderii, ale comite­ mitetul de întreprindere, sub în­ cadrelor de mineri. nsemnate economii

C tului sindical de întreprindere drumarea comitetului de partid, Din cele semnalate mai sus. '?f){ \ q \ f p ?L sy i y 1 0 ¦ factpr poştcil ta ¦Ofipiul -PiŢ.T.R.
tC şi ale comitetului de partid, care trebuie Să creeze toate, condiţiile rezultă că la mină Ghelar. mai
sînt resurse neutilizate. Tn viitor peste angajament Alba Iulia a fost confirmat de
c nu s-au preocupat în suficientă pentru promovarea iniţiativelor este necesar să se ţină cont de curînd ca cel mai -bun factor
ele iar realizările cu siguranţă Membrii cooperativei meşte­ poştal din regiune, în munca de
c măsură de omogenizarea brigă­ noi ale minerilor. în scopul spo­ că vor spori simţitor. şugăreşti „Munca nouă” din difuzarea, presei.
l zilor şi chiar a orizonturilor, de ririi productivităţii muncii si ri­
l calificarea cadrelor,- de ridicarea dicării tuturor brigăzilor lă ni­ !ng. GH. COMŞUŢA Alba Iulia s-au angajat să ecry Datorită muncii sale neobo­
velul celor fruntaşe. In mod de­
c tuturor brigăzilor la nivelul sar­ osebit trebuie acordată o aten­ g>juhmefe nomisească pînă la sflrşitul a- site, el a reuşit să facă cel mai
c cinilor de plan. De asemenea, nului, materii prime şi m ate­ mare număr de abonamente la
c conducerea exploatării a dove­ ţie mare iniţiativei minerilor de IPIUB U C A T E
c dit lipsuri şi în ceea ce priveşte, ia Aninoasa şi a Valentinei riale în valoare de 20.000 lei. ziare şi reviste. Zilele acestea,
cl extinderea iniţiativelor noi. Toa­ A crescut numărul
c 7 te acestea au făcut ca în peri­ Gaganovă. cititorilor şi al cărţilor Datorită măsurilor tehnico- redacţia ziarului „Scînteia" l-a
Mai 'indicăm 'de asemenea ini­
împrumutate organizatorice luate ta locurile premiat cu-'suma de 600 lei,
ţiativa'' pornită de curînd lă mi-
cct Din timp in timp, şefa 3e brigadă organizează scurte con­. 7 oada' amintită producţia sa nu 'îia liupeni, aceea a lui Nagy In nr. 1.431 al ziarului nostru, de muncă, numai în cursul lu­ pentru realizările obţinute.
Andrei, de preluare a celor mai a apărut articolul „Despre acti­
7 grele locuri de muncă de către vitatea bibliotecii raionale din nii noiembrie, s-au făcut econo­ ' MARIA BOLDURA şl
7 brigăzile fruntaşe. Rezultatele, Haţeg“, în care se critica faptul
sfătuiri cu tovarăşele ei de muncă, în care discută cele mai ar­' se ridice la' nivelul cerinţelor.^ că la biblioteca amintită, nu se mii de m ateriale in valoare de- , PETRU TOMA
zătoare probleme ale producţiei, Ineepîod din lună noiembrie, pbţinute prin aplicarea acestor muncea cum trebuie.
fs 7 iniţiative In diferite întreprinderi
t lată-le în clişeu într-o astfel de consfătuire. se simte o oarecare înviorare. şi exploatări miniere din regiu­ De la apariţia articolului a
nea noastră, sînt cît se poate de trecut mult timp. In acest inter­
i 7 Planul lunar de producţie a fost val, tovarăşele Vera Nistor .şi Presa franceză despre rezultatele
L 7 depăşit cu peste 1.200 tone de Agafia Belea, de la biblioteca
C raională din Haţeg, şi-au îmbu­
L J minereu, iar la preţul de cost nătăţit activitatea. Aceasta o obţinute de medicii romîni
L dovedesc realizările obţinute.
7 s-a realizat o economie în va­
Pînă mai zilele trecute, nu­
C 1 lea re de peste 200.000 lei. în lupta împotriva bătrîneţii
t Sa vedem cum s-au putut în­
cC. făptui realizările din ultima bune.
lună. Pentru aplicarea şi extinderea PARIS Corespondentul Ager- De asemenea, zilele acestea
Cu ocâzîa iniţiativelor noi este necesar să
iuE* 7 adunărilor de dări se creeze brigăzilor condiţii opti- pres anunţă: Numeroase ziare ziare ca Paris Jour“ şau ,,1‘Au-
7 de seamă şi alegeri ale organi­
1 franceze publică Informaţii cu "io rel( au publicat scrisori din

1 privire la activitatea şi succe­ partea cititorilor care cer auto­
sele medicilor şi cercetătoriJor rităţilor competente franceze să
7 romîni de Ia Institutul de ge­ ia măsuri pentru, aplicarea în
C sJJ Acfiunî de rnunc^ patriotica
riatrie „Prof. C. I. Parhon“ din I•ranfa a rez uitatelor obţî nute

l n Cele 14 brigăzi utemiste de eaşf gospodărie. De asemenea, Bucureşti, subliniind rezultatele de medicina, romînă în domeniul
l muncă patriotică din oraşul atit brigăzile de la şcoala medie
l cît şi cele de la şcoala de mai­ remarcabile obţinute de medicii . gerlaţrtei. ,
c 7 Brad au efectuat pînă în pre­
romîni în lupta împotriva bătrî­ „Liberation“ publică de ase­

L zent peste 30.000 ore de muncă ştri, au ajutat colectiviştii din neţii. Ziare ca „Paris (’Intransi­ menea sub titlul. „L u p taîm p o­

L 1 voluntară la diferite acţiuni de raion la executarea lucrărilor gent“ cer Ministerului Sănătăţii triva-,bătrîneţii“ un reportaj în
al Franţei să organizeze o comi­ care înfăţişează aşpecte din ac­
l folos obştesc. Astfel, numai în din campania agricolă de toam­ sie care să analizeze rezultatele’ tivitatea .Institutului de Geria­
L 7 decurs de o lună. brigăzile de la nă. In prezent, aceste brigăzi,
L y.4: ' - } r 'i 7 şcoala medie „Avram Iancu“ participă efectiv la acţiunea de obţinute în acest domeniu de trie,din Bucureşti, pe care au­
t^ J din localitate au prestat peste împădurire, la pavarea şoselei cercetătorii romîni şi eventuala torul arijicplufiii, j.-a vizitat in
lo-r. aplicare în Franţa.
r Convmse--ca-numai prin ri dicarea nivelului de cunoştinţe1 17.000 ore rhuncă voluntară, Brad-Deva etc.. In'1mod deosebit cursul unei recente vizite în
Ziarul „Combat" se referă de R. P. Romînă. j
i profesionale şi politice pot obli ne succese din ce in ce mai i brigadierii‘'âu ajutat pe cdîecth s-ciU'Tnai evidenţiat şi brigăzile
asemenea la rezultatele cercetă­ ‘ . ..................
; frumoase, Paraschiva Schiau, Ana Moldovan, Ana Mauda Ana l viştii din Mesteacăn la însiloza- utemiste de muncă patriotică de . f,

[ Avram, frecventează cu regularitate biblioteca întreprinderii ] rea a 50 tone furaje şi au trans­ la cooperativa „Moţul“, între­ torilor medicinei romîneşti, , ci­ PARIŞ Corespondentul Ager-

r lată-le împriunutînd cărţi de la bibliotecă. * ’ 7 portat 140.000 bucăţi cărămidă prinderea de transporturi Ra- tind datele din comunicările pre­ pres anunţă: La' 5 'decembrie,

necesară construcţiilor din ace- hova şi altele. zentate în cadrul unor conferin­ ministrul R.’ P: Romîne îa Paris,

-- ----------------------------- m .- mărul cititorilor crescuse la ţe organizate la Paris de Socie­ M. Băjănescu, a oferit în saloa­
1.925, iar al cărţilor împrumu­
Din activitatea femeilor tatea Traneeză de geriatrie şi de nele legatjeL roinîne din capi-ta-
tate, Ia aproape 21.000. Aceste Centrul de cercetări în domeniul fă Franţei, o recepţie în cinstea
rezultate se datoresc faptului că geriatriei de către prof. de Ana prof. dr, i Ana Aş-Jau, directorul
Aslan, directorul Institutului de Institutului de Geriatrie „Prof.
Comitetele de femei din ra­ zat o economie de 9.000 lei. Fe­ în ultima perioadă au fost orga­ Geriatrie din Bucureşti, care a r|r: C. JDPârfioriV'.dîr! Bucureşti,

ionul Brad, sub îndrumarea or­ meile din satul Luneoiu de Jos, nizate mai multe acţiuni cu car­ lăcut o vizită de cîteva zile,-în ,pare a făcut o vizită, de cîteva
ganizaţiilor de partid, obţin suc­ toi la astfel de lucrări, au pres­ tea. Este suficient să amintim Franţa. „BătHneţea- nu ‘e d^cît zi ie 'în «Franţă. ' ' 4' •:
cese tot mai frumoase,- în acţiu­ tat 348 ore de muncă voluntară, cele 19 recenzii de ro­
nile de folos obştesc. evidenţiindu-se tovarăşele Leti- o boală care poate fi tratată ca La recepţie au participat nu­
ţia Ursa, Catiţa Cimolar, Do­ mane, 11 prezentări de cărţi, 8
Pînă în prezent, 10.000 de. fe­ rica Brădeanu şi altele. şezători literare, numeroase con­ orice altă boală“ — scrie ziarul, meroase personalităţi dîn viaţa
mei ari realizat economii în va­ sfătuiri cu cititorii, dimineţi de citind date din comunicările me­ ştiinţifică şi .!medicală a Fran­
loare de 124.500 lei. Acest, în­ basme, lecturi în grup etc. dicului romîn.
ţei.

semnat succes .a fost obţinut cu

ocazia lucrărilor efectuate la m PROGRAMUL UE
construcţiile de şco li, şi cămine

Is ii ^ M ' culturale, reparările de drumuri, C IIE M T H H F IG E 8
desfundările .de şanţuri, .con­ 10 DECEMBRIE 1959
strucţiile de saivane, plantarea 10 DECEMBRIE 1959

w$m de puieţi etc. In aceste acţiuni, DEVA : Faita cu ulciorul; AL­ Programul l : 6,15 Em isiunea pen­
111 se evidenţiază în mod deosebit BA IULIA : Startul tinereţii; tru s a te : Veşti de la corespondenţii
femeile din, comuna Baia de Dimineaţa mohorită ; BRAD : voluntari ’ 7,15 Muzică u şo ară; 7,30
!ş*; Criş. Patima ; ILI A : Trapez ; ORĂŞ- Melodii populare executate la clarin et;
mm , In ultima vreme', activitatea T1E : Koeiubei; Haiducii; HA­ 8,30 Muzică populară rom înească; 9,00
comitetelor de femei a fost mult ŢEG : Cerul infernului; HUNE­ „Mi-eşti drag şi te cînt B ucureşti“ —
Munca, viaţă, a făcut din brigadă un colectiv omogen. intensificată. La Băiţa, de pildă, DOARA : Teodora: PETRO ŞA ­ emisiune de cîn tece; 10,00 Drumeţii
Componentele ei sini în acelaşi timp şi prietene. Fotoreporterul un număr însemnat de femei, NI : Pe ţărmuri îndepărtate; veseli (reluare) : 11,03 Muzică popu­
nostru a surprins pe Paraschiva Schiau, Ana Magda şi Ana A- luerînd la nivelarea şoselei şi Căsnicia Lorenz ; S E B E Ş : Vîr- lară rom înească din M old ova; 11,30
vram Într-o vizită la Aha Moldovan. O muzică bună, o discuţie desfundarea şanţurilor, au reali­ sta dragostei; SIM ERIA : Soar­ Cotidiene; 11,40 Muzică din operele
despre viaţă, leagă şi mai mult prieteniile. ta unui o m ; LON EA: De par­ lui W eb er: 12,10 V alsu ri; 13,05 Con­
tea cealaltă ’, ZLATNA: Frunze cert simfonic popular • 14,00 Concert

roşii; TEIU Ş : Visul spulberat; de estradă ’ 14,40 M uzică instrumen­

BÂRU MARE : Zile de dragos­ tală ; 15,10 Din muzica popoarelor so­
t e ; APOLDU DE. SU S : Mel- vietice j 16,15 Vorbeşte M oscova ! ;
b a ; CÂLAN: Fata în negru. 16.45 Muzică u şo ară ; 17,30 Tinereţea

¦ —O—* ' ne e dragă. Emisiune pentru tinerii
ascultători; 18,30 Almanah ştiinţific;

19,20 Program •de cîntece şi jo cu ri;
m ie m m ic a m im e , 19.45 Transm isie din sala Ateneului

Bere ia fap a instala un ceas public în Pia­ ce cu sifon. La restaurantul PENTRU 24 ORE a concertului orchestrei simfonice R a­ întreprinderea de Industrie Locală
ţa Libertăţii din oraşul Hune­ „Mureşul“ din oraşul Alba lu- Vreme instabilă cu cerul va­ dio ; 22,45 Orchestre şi solişti de mu­ „I. C. FRIMU“ - ORAŞTIE
Ştiaţi că la restaurantul nr. doara a fost salutară. Cetăţenii, lia, şpriţul se serveşte fără... si­ riabil, mai mult noros. Tempe­ zică uşoară din ţări prietene.
I din Sebeş ( considerat cel mai în trecere prin centrul oraşului, fon. Cauza ? ! Gestionarului res­ ratura în uşoară scădere, ziua produce şi vinde ifaără repartiţie*
bun restaurant din localitate), aveau un mijloc de orientare taurantului, Vladimir Reiche, i între 1 şi 7 grade, iar noaptea Programul II: 14,07 M uzică popu­
nu se poate servi decît cu mare asupra orei exacte. se pare un lucru greu să-şi mai între minus 3 şi 1 grad. Vînt po­ lară ro m în ească;' 15,00 De toate pentru m PLĂCI DIN BETON PENTRU TROTUAR
greutate bere la ţap? bat’ă capul şi cu procurarea si­ trivit cu intensificări din sectorul toţi (relu are)'; 15,30 M uzică u şo ară! ’ ’ de dimensiunile 2 0 x 2 0 x 5 cm. a 3 lei bu­
Dar... toiul a fost, cum se fonului pe care-l fabrică 1.1.L. sud şi sud-esţ. Vor cădea ploi, J6,30 Muzică sovietică de cam eră;
Cum adică? veţi întreba. Aici, spune, ca-n poveşti...1 „lioria . iar în regiunea.de munte va 17,15 Viaţa culturală în oraşele pa­ cata (preţ de amănunt),
la restaurantul unde se perin­ ninge. : triei; 17,30 Sfatul medicului; Alim en-: m TABLE ŞCOLARE P E STATIVE a 632 lei
dă zilnic sute de cetăţeni, exis­ Ceasul nu a dispărut. E încă însăşi conducerea I.A.P., a PENTRU, URMĂTOARELE taţia şl igiena în timpul leh'uziei; 17,35
tă doar... 3 sticte-ţapi. în. aceiaşi loc, dar nu mai exis­ avut grijă să-i asigure un stoc Muzică uşoară sovietică; 19,00 Să în­ bucata.
tă preocupare pentru buna lui de circ.a 3.000 sticle apă mine­ 3 ZILE văţăm limba rusă cîntînd; 19,30 Gos­ m PATURI PENTRU COPII, TIP SNAGOV,
Şi, cu toate că gestionarului funcţionare. Ceasul stă zile în rală, stoc care-i poate acoperi Vreme schimbătoare , ou cerul podari, iniţiative’, re a liz ă ri! 19,45 Mu­
restaurantului, Radu Popescu, a- şir. Ciad, din întimplare, merge, necesarul de consum pentru cir­ mai mult acoperit. zică uşoară romînească f 20,30 Scrii­ din lemn de fa g semilustruit în culoare
cest lucru i-a fost semnalat de numai ora exactă a meridianului ca 100 de zile. Deci, pentru tori la microfon : Ion Bănuţă i 21,15 natur, de dimensiunile 146 x 69 x 99 cm.,
consumatori, nu a găsit cu ca­ nostru nu o arată. şpriţ.), este apă destulă. Părinţi 202,50 lei bucata ( preţ de amănunt),
le să seziseze conducerea Între­ Vechi •melodii populare romîneşti ‘ m D U L A P U R I CASNICE CU 3 UŞI, cu
prinderii de alimentaţie publică Poate că Sfatul popular al o- Conducerea l.A.P. si gestio- Oferiţi copiilor o lectură, corpul lustruit şi uşile din PLĂCI AGLO­
din Sebeş, de care aparţine, raşului Hunedoara va găsi mij­ nărui restaurantului, au uitat de plăcută şi instructivă, abo- 21.45 Părinţi şi cop ii! 22,00 „Festival MERATE, pe dimensiunile 2 1 0 x 1 8 3 x 1 5 5
pentru a lua măsuri. locul prin care să pună de a- nîndu-i la revistele „Arici Po- Bregenz — 1959“ > 23,15—24,00 Con­ cm., a 2.040,30 lei bucata (preţ de amănunt).
cord arătătoarele ceasului din cele 300 de sticle pentru sifon gonici“, ¦ „Luminiţa“, sau cert de noapte.
I se pare probabil că acest oraş cu ora exactă. ./W v .v
lucru este prea mărunt şi nu care stau in m agazia de mină „Napsugâr“. Buletine de ştiri: 5 ,0 0 ; 6 ,0 0 ; 7 ,0 0 ;
împiedică buna deservire a ce­ Şprif dar... fără sifon
tăţenilor (? !). a restaurantului. Şi cind ne gîn- Abonamentele se primesc 11,00; 13,00; 15,00; 17,00: 19,00;
De obicei, un şpriţ bun se fa ­ 20.00 ; 22 ,30 ; 23 ,52 ; (programul I ) ;
Ora exacfă?! dim că majoritatea sticlelor de prin oficiile, factorii poştali şi 14.00 j 16 ,00 ; 18,00; 21 ,00 ; 23,00 ;
difuzorii voluntari din şcoli.
'Ga vremea ei, iniţiativa de sifon au fost cumpărate în a- (programul II).

cest an, ne întrebăm pentru ce

oare ?