Page 32 - 1959-12
P. 32
PaL. 4 [)!<l M U L S Ü L i A i . l t M U LUI Nr. 1543
P IM W H B
La Pittsburg a izbucnit o mare gravă Lupfele din A lg e ria
PITTSBU RG 8 (Agerpres) — La 8 decembrie în 'centrul CAIRO 8 (Agerpres). — In
comunicatul dat publicităţii la
industrial Pittsburg a .izbucnit o mare grevă la care participă Cairo de comandamentul armatei
naţionale algeriene de eliberare
salariaţii de la căile •ferate şi troleibuse precum şi şoferii de se arată că în zilele de 3 şi 4
decembrie trupele algeriene au
autobuse. '. ; continuat operaţiunile militare
pe mai multe fronturi. Comu
Circulaţia a fost paralizată complet. nicatul relevă că forţele algerie
ne au atacat 5 posturi întărite
Greva a izbucnit datorită faptului că administraţiile; socie
tăţilor' au refuzat să, satisfacă revendicările muncitorilor în le
gătură cu sporirea salariilor. Orientarea spre destindere în relaţiile Un elicopter militar
occidental a violat
„Pravda“ despre internaţionale îşi croieşte drum în spaţiul aerian al
Plenara franceze şi au desfăşurat 8 lupte rezultatele tratativelor opinia publică din S. U. A. R. D. Germane
PARIS 8 (Agerpres). La 8 aC. l . Francezîn cursul cărora pierderile fran-' militare anglo-vest- BERLIN 8 (Agerpres). După cum
ceze s-au ridicat la 40 de soldaţi germane transmite agenţia ADN la 6 decem
Waldeck Rochet, membru al Bi ucişi şi 42 răniţi. Cinci soldaţi
decembrie fa Paris au început roului Politic şi secretar al C.C. francezi au fost făcuţi prizonieri MOSCOVA 8 (Agerpres). NEW YORK 8 (A gerpres). Orienta faţă de Uniunea Sovietică sînt siliţi brie un elicopter m ilitar occidental a
lucrările •plenarei Comitetului al P. C. Francez. şi alţi 5 s-au alăturat armatei TASS anunţă : Comentînd rezul
Centrai al Partidului Comunist naţionale algeriene de eliberare. rea spre destindere în relaţiile inter astăzi, sub presiunea evenimentelor, violat spaţiul aerian al Republicii De-,
Francez. Pe ordinea de zi a ple — Lupta oamenilor muncii Comunicatul adăugă că unîîăţi- tatele tratativelor militare an-
narei figurează două probleme : pentru apărarea revendicărilor atger’iene de şoc au silit pe fran glo-vest-genmane care au avut naţionale care îşi croieşte drum in să-şi modifice atitudinea. Editorialul m ocrate Germane. Elicopterul a pă
lor. Raportor Gustave Ansart, cezi să evacueze 5 sate şî au loc zilele trecute lă Bonn zia
— Situaţia de Ia sate şi a- membru supleant al Biroului oricinuit inamicului pierderi ma rul „Pravda" arată că vizita opinia publică din S.U.A. se oglindeşte propune ca poporul am erican, însuşin- truns în spaţiul aerian al R.D.G. pe o
lianţa clasei muncitoare cu ţără Politic şi membru al C. C. al teriale care se ridică lă 11 ma ministrului de război al Angliei,
şini distruse şi două trenuri a- Watk’inson în Germania occiden înfr-o serie de ziare sindicale am erica du-şi orientarea nouă care se mani adîncime de aproximativ 35 km. din
nimea muncitoare. Raportor — P. C. Francez. tală şi tratativede sale cu cole
ne. Editorialul numărului din noiembrie festă pe plan internaţional „să se în spre Germania occidentală în apropie-;
al publicaţiei Ciirpcnter, organ al sin drepte ferm spre pragul păcii", re de Heihgenstdat.
dicatului unit al tîmplarilor şi dulghe Ideea coexistenţei paşnice a domi Secţia de presă a Ministerului Afa
Şedinfa C o m ife fuiui Nafronal albanez de runcate în aer. A fost de aseme gul său ‘de la Bonn, Strauss au rilor întitulat „Nu trebuie să ne te nat discuţiile congresului Asociaţiei cerilor Interne al Republicii Democrate
ne.? capturată o însemnată ran- fost întreprinse în b’aza acor
mem de pace", este consacrat unei a- părinţilor şi profesorilor care s-a ţinut Germane este împuternicită să dedare
tita’fh dr 'armament si echipa dului seoret încheiat în timpul
pregătire a în tîln irii tin e re tu lu i şi studenfilor nalize a propunerilor Uniunii Sovie fn statul M innesotta. că cei care se fac vinovaţi de astfel
ment militar. recentei vizite la Londra a lui
tice privitoare la dezarmarea generală O rezoluţie este consacrată sfrînge- de violări ale spaţiului aerian al
din regiunea B a lc a n ilo r şi M ă rii A d ria tic e Adenauer. Aceste evenimente', şi totală. Autorul constată că nume rii relaţiilor în domeniul cultural şi R.D.G. poartă totala răspundere pen
scrie „Pravda“, pün în adevăra roşi cetăţeni am ericani, induşi în e-
TIRANA 8 ( Agerpres). — şi Mării Adriatice, care va avea La Moscova s-a deschis ta lor lumină tratativele care au roare de propaganda monopolurilor in ştiinţific între state cu orînduiri dife tru consecinţele şi daunele ce' decurg
ATA a n u n ţă: La 7 decem brie a loc la Bucureşti intre 30 ianua o expoziţie de mostre avut loc la Londra şi care au teresate în comenzile de armament rite. de aici.
avut loc la Tirana, o şedinţă a rie şi 4 februarie, tineretul al fost o încercare de a atenua
Comitetului Naţional, albanez de banez să fie reprezentat de o aie mărfurilor din contradicţiile economice anglo- sporite de pe urma războiului rece,
pregătire a întîlnirii tineretului delegaţie alcătuită din 50 de Brazilia vest-germane pe baza continuă
persoane. Comitetul a aprobat rii cursei înarmărilor. îşi închipuie că dezarm area ar putea Comitetul Politic al O.N.U. cere încetarea
şi studenţilor din regiunea Bal programul delegaţiei şi textul MOSCOVA 8 (Agerpres). —• produce un declin în econom ia S.U.A. tocului şi tratative în Algeria
canilor si Mării Adriatice, sub unei declaraţii. Ei a hotărit, de TASS anunţă: La 7 decembrie, Amintind faptul că Bundes- Subliniind că „înarm area poate fi în
preşedinţia lui Todi Liubonia, asemenea, să organizeze în cin- într-una din sălile hotelului „Me- wehrul a efectuat primele ex locuită printr-un program care să în NEW YORK 8 (Agerpres). — legaţii ale unor state latino-a-
tropol“ din Moscova, s-a des drepte investiţiile spre construcţii pu In seara zilei de 7 decembrie Co mericane, precum şi delegaţiile
prim-secretar al C.C. al Uniu- stea întîlnirii o ştafetă şi o ex chis expoziţia de mostre ale perienţe ou proiectilul teleghidat blice, şcoli, locuinţe şi spitale“, revis mitetul Politic al Adunării Gene Japoniei, Iranului, Suediei,. Fin
nii Tineretului iMuncitor mărfurilor produse de industria ta Carpenter cheamă membrii sindi rale al O.N.U. a încheiat dezba landei şi Laosului. Delegaţia
Albania. poziţie de fotografii privind via Braziliei. „Honest John“, furnizat de en catului să participe activ la lămurirea terile pe marginea problemei al franceză a lipsit. In rezoluţia a-
acestei probleme. „Este de necrezut, se geriene. doptată de Comitetul Politic se
Comitelui a Hotărit ca ta in- ţa şi munca tineretului şi stu Această expoziţie este organi glezi forţelor armate ale R.F.G. spune în încheierea editorialului, că
tilnirea tineretului şi studen zată de delegaţia guvernamenta în conformitate cu acordul se
ţilor din regiunea Balcanilor, denţilor din Albania. cret, precum şi faptul că în pacea, această preocupare aproape' uni La discuţiile care au durat exprimă o profundă îngrijorare
lă comercială braziliană care se prezent s-a căzut de acord Ia versală a omenirii, poate t! o cauză exact o săptămînă au participat în legătură cu continuarea ope
La Budapesta s-a semnat află la Moscova şi care duce Bonn asupra colaborării dintre de team ă. F ă ră îndoială că acest lu reprezentanţi a peste 50 de ţări. raţiunilor militare din Algeria si
tratative cu privire fa stabilirea specialiştii englezi şi vest-ger-
Planul de muncă romîno-ungar de de legături comerciale între mani p~entru producţia noului cru este absurd. Ceea ce avem nevoie Cu o majoritate de voturi co se consideră că actuala situaţie
este ca în cam pania penlru p.ice să mitetul a aprobat proiectul de din această ţară reprezintă o
colaborare ştiinţifică pe anul 1969 Uniunea Sovietică şi 'Brazilia. proiectil teleghidat „Blue Wal- dăm dovadă de entuziasm, şl 6ă re rezoluţie prezentat de delegaţi primejdie pentru pacea şi secu
In cursul convorbirilor care ter“, „Pravda" se întreabă cît nunţăm la zelul cu care sprijineam ile a 22 ţări din Asia şi Africa. ritatea internaţională. Rezolu
BUDAPESTA 8 Coresponden mîne fa Budapesta. Planul de valorează, după toate acestea, propaganda de război“. Pentru proiect au votat delega ţia cere insistent "câ cele ’două
muncă a fost semnat de prol. au avut loc au fost stabilite căile asigurările oficiale ale autorită ţiile a 38 de ţări printre care ale
tul Agerpres anunţă: In seara Remus Rădulef din partea romî- lărgirii comerţului dintre cele ţilor engleze că ele continuă să Publicajia sindicatului Internaţional părţi interesate să înceapă tra
zilei de 7 decembrie s-a semnat două ţări în perioada imediat rămînă adversare înarmării nu al salariaţilor din hoteluri şl restau ţărilor din Asia şi Africa şi ale
la Clubul oamenilor de ştiinţă nă şi Pal Gomori din partea apropiată, precum şi cerinţele cleare a Bundeswehrului ? rante are editorialul din decembrie tative pentru a crea condiţiile
planul de muncă a colaborării ungară. După semnare condu părţilor în ce priveşte varieta consacrat schimbărilor produse în at ţărilor socialiste. împotrivă au
ştiinţifice pe 1960 între Acade cătorii celor două delegaţii au mosfera politică a S.U.A. Dcclarînd necesare în vederea traducerii
că „poporul am erican, ca şi alte po votat delegaţiile a 26 de ţări cît mai grabnice în viaţă a
—- ale S.U.A., Angliei şi ale a- 'dreptului poporului algerian la
mia R. P. Romîne şi Academia rostit scurte cuvîntări în care tea şi caracteristicile mărfurilor, Acţiunile autorităţilor engleze poare, este gata să salute orice sem liaţilor lor din blocuri militare, autodeterminare, precum şi con
ne de spărtură în gheaţa războiului 17 delegaţii s-au abţinut de la diţii pentru încetarea focului în
Ungară de Ştiinţe. La semnare s-au referit la importanţa cola Schimbul de păreri a demon care încurajează în mod făţiş în rece, articolul subliniază primejdia şl vot. Printre acestea au fost de Algeria.
au fost de ţaţă Sandor Szerenyi, lipsa de perspectivă a politicii duse
membru al C.C. al P.M.S.U., borării dintre cele două acade strat dorinţa reciprocă de a lăr tărirea potenţialului militar al re
Ferenc Erdei, secretar general mii pentru adîncirea cercetării
a! Academiei Ungare de Ştiin gi comerţul dintre U.R.S.S. şl vanşarzilor vest-germani, subli de oamenii de stat am ericani care ac
ţă, oameni de ştiinţă, reprezen ştiinţifice şi a prieteniei dintre
tanţi ai Ministerului Afacerilor Brazilia pe baza egalităţii în niază ziarul, stîrnesc- îngrijo ţionau sub deviza „echilibristldl în Noi proteste împotriva ruşinosului
Externe al R. P. Ungare. A par cele două popoare vecine, con pragul războiului" lansată de Dulies. proces de la Dusseldorf
ticipat ,de asemenea Vasife Po- drepturi şi a avantajului reci rare şi indignare în opinia pu- Revista- arată - că propunerile de pace
găceanu, ambasadorul R. P. Pto- structoare ale socialismului. In
aceeaşi seară Prezidiul Aca proc. v blică din Anglia.
demiei a oferit o recepţie în
cinstea delegaţiei R. P. Romîne. -s b - afe U .R .SiS ; au cîşti'gat prcttuliirdetll b BERLIN 8 (Agerpres). Orga- ¦ '! .'5 «ţ:?. x*rs i V . J .yeit
largă simpatie. Chiar în Statele Unite nizaţiite obşteşti din R.D.G.
Conferinţa de presă a lui condiţiile politice s-au schimbat. Pînă continuă să protesteze împo- sseldorf intentat reprezemtanţi-
şi acei conducători politici care în tre triva ruşinosului proces dAe 1lan lor , Comitetului luptătorilor
Luiz Carlos Prestes cut nu-şl ascundeau ostilitatea făţişă Düsseldorf intentat luptătorilor pentru pace din R.F. Germană
éstIAe o~ 1l1ovitură^ d,i atiăv ti utiuror oa
îngrijorare fafă de politica de refacere menilor din Germania occiden
a militarismului vest-german PRAG A 8 (Agerpres). — Du simpatie în întreaga .Americă -O - vest-germani pentru pace. tală care se pronunţă pentru
pă cum transmite agenţia tele Latină şi sprijinirea acestei miş Conducerea Uniunii jurişti slăbirea încordării internaţio
— O corespondenţă semnificativă grafică cehoslovacă, la 7 decem cări este considerată de popoa Convocarea unei nale, pentru înţelegerea recipro
brie a avut lor la Praga o con rele Americii Latine. în frunte conferinţe la nivel lor democraţi din Germania a că şi pace. Cu ajutorul acestui
publicată de „hew York Times“ — ferinţă de presă a lui .Luiz Gar- cu clasa muncitoare drept pri înalt—o necesitate reală cerut să se acorde libertate ac proces, subliniază autorii rezo
los Prestes, secretarul general ma lor sarcină. tiviştilor mişcării vest-germane luţiei, militariştii vest-germani
NEW YORK 8 (Agerpres). Intr-un organizarea aviaţiei. Acum R.F.G. de al C. C. al P. G. din B ra BAGDAD 8 (Agerpres) TASS pentru apărarea păcii, să înce încearcă să se opună destinde
număr recent, ziarul „New York Ti clară în mod oficial că îşi înzestrea zilia, care, la invitaţia G.C. al Prestes a subliniat că pentru anunţă: Sub titlul „Conferinţa teze procesul de la Düsseldorf rii încordării care s-a contu
m es“ a publicat la rubrica scrisorilor ză armata cu submarine. „Ce va ur P.C. din Cehoslovacia se află situaţia actuală din Brazilia la nivel inalt şi aspiraţiile po şi să se pună capăt politicii
o corespondenţă semnata de Bentley m a' apoi“ — adaugă Kassal — care de cîteva zile în Cehoslovacia, este caracteristică intensifica poarelor“ ziarul ,„As Soar“ pu „războiului rece“. După cum rat în relaţiile internaţionale,
Kassal, reprezentant al regiunii Albany îşi pune întrebarea: „Am uitat oare după o vizită prin Republica rea luptei forţelor patriotice pen blică comentariile observatorului transmite agenţia ADN, în re să împiedice orice înţelegere pe
din Adunarea legislativă a statului atît de repede experienţa anilor 1919- Populară Chineză, U .R .S.S., Po tru independenţă naţională a său politic care se pronunţă în zoluţia adoptată de conducere întreaga Germanie şi orice în
New York, care îşi manifestă îngrijo 1939?“. • lonia şi R. D. Germană. favoarea convocării unei confe se spune: Procesul de Ia DÜ- ţelegere internaţionala,
rarea faţă de politica de refacere a ţării.
militarismului vest-german. „Recent, Argumentul invocat de unii oameni Vorbind despre impresiile sa In ţară se realizează unita rinţe la nivel înalt pentru rezol D eclarafia F. C. din Venezuela
scrie autorul scrisorii, în ziare a apă politici ai S.U.A. că existenţa unei le asupra vizitei în U .R.S.S., varea unor probleme internaţio
rut o mică informaţie anunţînd că Germanii occidentale militarizate „ar Prestes a declarat că l-au im tea tuturor forţelor antiimperia-
Bonnul va începe construirea unor întări poziţia Occidentului la tratati presionat în mod deosebit suc nale cum sînt dţezarmarea gene CARACAS 8 (A gerpres). — Toate In declaraţia sa partidul comu
submarine. D acă în aparenţă ştirea vele Est-V est“ este respinsă fiind cu cesele poporului sovietic, uria liste care încearcă să obţină le rală şi statutul Berlinului occi ziarele au publicat declaraţia Partidu nist cere guvernului Betancourt să
părea neînsem nată, ea cuprinde în fotul neîntem eiată. Autorul scrisorii a- şul avînt al- econom iei' şi pro galizarea Partidului Comunist, dental. lui Comunist din Venezuela care chea ducă o politică în folosul poporului şi
sine implicaţii foarte m ari". ¦Kassal vertizează asupra primejdiilor care pot gresului general din Uniunea anularea legilor reacţionare şi mă înlrcgul popor la ascuţirea vigi să rezolve problemele urgente, relevînd
face un scurt istoric, a ¦reînarmării Ger decurge pentru S.U.A. din continuarea acordarea dreptului electoral tu „Convocarea unei conferinţe lenţei şi-l avertizează împotriva com totodată că mizeria, şomajul, costul
maniei occidentale şi aminteşte că la acestei politici ş i. scrie în încheiere: Sovietică. Bl a caracterizat po turor ce-tăteniilor. la nivel înalt, scrie autorul, plotului pus la cale de reacţiunea in ridicai al vieţii şi foametea, creează
«“început s-a spus că aceasta va avea „Acum, cît mai este încă timp se im este astăzi o necesitate reală. ternă în vederea unei lovituri de stat condiţii favorabile acestui complot.
dreptul de a avea doar cîteva unităţi litica U .R.S.S. ca fiind o ba El a arătat că vizita lui N. S. Domnul Hruşciov — stegarul împotriva actualului guvern. Declara Partidul comunist, subliniază declara
de infanterie. Ulterior "a început re pune să luăm imediat o Tiotărîre imno- Hruşciov în S.U.A., a contribuit ideii convocării unei conferinţe ţia arată de asemenea că adepţii fos ţia, cheamă întregul popor al Ver.ezu-
ză trainică a aqtualei destin la intensificarea mişcării din Ia cel mai înalt nivel — a do- tului dictator Perez Jim enez, în com elei la unitate penlru a apăra demo
triva oricăror acţiuni de întărire â noii Brazilia pentru stabilirea de re bîndit succese ridicînd această plicitate cu capitaliştii monopotişti, craţia.
maşini de război germane“. deri a . încordării internaţio laţii diplomatice şi economice problemă pe arena internaţiona caută să creeze în ţară o „stare de
cu Uniunea Sovietică. lă. Propunerile sale ati fost spri panică economică“.
nale. jinite de întreaga opinie publică
mondială“.
Prestes a avut cuvinte din ce
le mai elogioase pentru succe
Dezbateri în Cam era Comunelor în sele poporului chinez.
problema discriminării rasiale
El a scos în evidenţă situa Conflictul comercial dintre cele două blocuri occidentale
ţia politică şi economică com
LONDRA 8 (Agerpres). La vernul nu a făcut totul pentru plicată din Brazilia şi din alte ameninţă să se transforme intr-un război economic
7 decembrie în Camera Comu a pune capăt discriminării ra ţări ale Americii Latine, pre
nelor din Anglia au avut loc siale în Anglia. El a cerut să cum şi avîntul luptei din aceste NEW YORK 8 (Agerpres). Londra se consideră că deoare rabile a plăţilor externe ameri puri din Europa ar provoca un
dezbateri în problema discrimi se adopte o lege care să decla ţări împotriva politicii. imperia Conflictul comercial din Europa ce nu este posibilă concilierea
nării rasiale. re. discriminarea rasială — cri occidentală concretizat prin e- celor două grupuri de interese cane" şi că Statele Unite şi oa puternic cutremur comercial în
mă de drept comun. liste a S.U.A. xistenţa celor două blocuri eco care se opun în Europa occiden
In numele opoziţiei laburiste Mişcarea din •Cuba, a spus nomice Piaţa economică euro tală cele 6 ţări din Piaţa comu menii de afaceri din S.U.A. vor centrul alianţei atlantice“.
deputatul D. Callaghan, a pre Callaghan a .fost sprijinit de peană şi Asociaţia europeană a nă şi cele 7 ţări din Asociaţia
zentat o rezoluţie în care pro Prestes, se bucură de o mare liberului schimb ameninţă să se liberului schimb, trebuie făcut întreprinde „o campanie vigu Revista arată că Statele Uni
testează împotriva discriminării laburistul Dugdale. transforme într-un adevărat răz ceva în sensul unei alianţe at
rasiale şi cheamă guvernul că boi economic. Iată de ce atît în lantice cu caracter economic. roasă“ pe pieţele străine pentru te îşi vor exercita presiunile în
în toate împrejurările, şi îndeo ţările Europei occidentale cît şi Ideea acestei alianţe, se spune
sebi la O.N.U., să acţioneze în în Statele Unite, direct intere la Londra, a fost examinată Ia intensificarea exporturilor ameri două direcţii: spre lichidarea di
conformitate cu principiul re sate în acest conflict, se lucrea recentele convorbiri Macmillan»
nunţării la discriminarea rasia-. - 811' ză febril la elaborarea unor noi cane. vergenţelor dintre ceie două
planuri menite să pună capăt Adenauer şi în favoarea ei s-âu
lă. Coastele Angliei bîntuite de o divergenţelor economice tot mai pronunţat printre alţii von Bren- Şi mai semnificativ este un blocuri vest europene şi spre
Callaghan a spus că votînd puternică furtună acute din lagărul occidental. tano, ministrul Afacerilor Exter
ne, şi Erhard, ministrul Econo articol apărut în revista ameri unirea lor în vederea stabilirii
în luna trecută la O.N.U., îm Ziarul londonez „Daily Tele- miei al R. F. Germane. cană „Newsweek“ în care se unor raporturi de „Liberă con
potriva rezoluţiei care condam graph" afirmă că sînt în curs
nă politica discriminării rasiale, LONDRA 8 (A gerpres). In ultimele Iar mai mulţi pasageri au fost răniţi. tratative şi sondaje pentru con Dar la baza acestei idei se spune: „Sciziunea dintre ceV curenţă" în întreaga alianţă a-
în Uniunea sud - africană. An cîteva zile coastele de est şi de sud Pe coasta Angliei ău căzut puternice stituirea unei „comunităţi eco află nu numai contradicţiile din
glia s-a aflat în compania altor ale Angliei au fost bîntuite de o fur nomice atlantice“ care să „ab tre ţările Europei occidentale, cl două grupuri (din Europa oc tlantică.
două ţări coloniale — Franţa tună puternică. Cîteva nave sub di ploi torenţiale care în unele locuri, soarbă“ atît Piaţa europeană şl presiunile exercitate de Sta
şi Portugalia. Primul ministru ferite pavilioane s-au scufundat. Po îndeosebi în comitatul Devonshire, au comună cît şi Asociaţia liberului tele Unite. Intr-o vizită făcută cidentală NR) este o chestiune O declaraţie în acelaşi sens a
Macmillan care intenţionează să trivit unor date preliminare au pierit provocat inundaţii. Fluviul Exe s-a re schimb. Statele Unite şi Canada recent la Londra, Friederick Mii-
facă o vizită în ţările Africii, a aproximativ 30 de marinari. Pînă acum vărsat inundînd mai multe cartiere din urmează să participe la cefe ller, ministrul Comerţului al în care sînt vital interesaţi atît făcut şi Hallstein, secretar de
spus Callaghan,' trebuie să fa nu se ştie nimic despre zeci de mici oraşul Exeter. Comunicaţiile cu o se două organisme existente as S.U.A., a declarat în cadrul unui europenii cît şi americanii. Un stat al R.F.G., care, la conferin
că o declaraţie limpede asupra vase de pescuit pe care furtuna le-a rie de localităţi se menţin cu ajutorul tăzi în Europa Occidentală. La interviu că „nu mai este posi război comercial între ele ar ţa de la Strassbourg a miniş
politicii guvernului englez în surprins în M area Nordului şi M area bărcilor. Liniile pentru transportul e- putea duce în mod inevitabil la trilor Pieţei comune, a spus că
problema discriminării .rasiale. Mînecii. Din cauza furtunii, cel mai nergiei electrice de telecomunicaţii au bilă menţinerea balanţei defavo două tipuri de discriminare: „unii americani se tem că vor
Callaghan a' subliniat că gu- mare transoceanic, Gueen Elisabeth, fost avaria! una îndreptată împotriva expor fi excluşi de la un sistem pre
nu a putut intra zile întregi în portul turilor americane şi cealaltă îm ferenţial creat de europeni. Da
Southamton. Valuri uriaşe de 20-25 me Marea a inundat o mare porţiune potriva exporturilor grupului ri că nu acordă atenţie acestui lu
tri înălţime au inundat puntea supe din litoralul cuprins între oraşele Ex- val. Statele Unite, care încă a-
rioară. Nava a fost serios avariată mouth şi Torguay. Şoselele sînt inun nul trecut au vindut Europei oc cru, americanii ar putea fi de*v
date. Au fost distruse mai multe con cidentale un sfert din exporturi terminaţi să ia măsuri protec-
strucţii. le lor, nu pot permite ca acest.
(ioniste care ar avea efecte ne
lucru să se întîmple. O sciziune gative pentru Europa occiden
economică între cele două gru tală".
Redacţia ş» administraţia ziarului: str. S Marile nr. 9. Telefon: 1S8[1891 75. Taxa plătită fn numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P; I , I R. nr. 230 320 din 8 noiembrie 1049. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" - Deva
