Page 33 - 1959-12
P. 33
H u n e ii o r.:
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA. 'r * / —1/—¦* /•—»r~*r *1
1
Colţul învăţămintutui 1
3
t Cum colaborez cu organizăţia 3
[ U.TM .'a clasei (pag. 2-a) j
^ 0 Casa raională de cultu- ]
[ ră — centrul activităţii cui- 3
L tural-artistice din raion -j
\ (P ^ . 2-a) j
^ ® I.C.I.L. Simeria poate )
{ deveni o unitate rentabilă! 3
Anul X! Nr. 1544 Joi 10 decembrie 1959 4 pagini 20 bani t (pag. 3-a) 1
a(XHatmammaminaBMaBam a a
Siderurgiştii din Călan SUB CONDUCEREA PARTIDULUI
sporesc producţia de metal
SPRE NOI SUCCESE IN MUNCA
Primele tone de fontă lan sînt bine cunoscute întregu
lui colectiv. Echipele conduse S i muncim eu toată însufleţirea pentru înfăptuirea
peste plan de ei îşi depăşesc cu regularita
te sarcinile de plan. Numai în ' lo r ee ne
Recent, la Uzina „Victoria“- perioada 1-8 decembrie, a.c., de
Călan a intrat în funcţiune fur păşirile de plan realizate de a- Marţi la ora 14, după termi Convorbirea agitatorului muncă însufleţită, mereu mai
nalul nr. 1, reconstruit Ia capa ceste echipe variază între 25 şi narea lucrului, agitatorul Anton ANTON RACEANU de la secţia rodnică. De aceea noi trebuie
citate mărită. Încă din primele 58 la sută. Acest lucru a făcut Râceanu de la secţia furnale a să luptăm cu elan sporit pentru
zile de funcţionare, furnaliştii ca planul de producţie la piese uzinei „Victoria"-Călan, a orga furnale a uzinei „Victoria“ înfăptuirea politicii partidului,
şi-au însuşit pe deplin procesul turnate pe întreaga turnătorie nizat o convorbire cu muncito Călan pentru îndeplinirea cu cinste a
tehnologic. Acest lucru le-a dat să fie depăşit în acelaşi inter rii din cele două schimburi pe sarcinilor ce ne revin din planul
posibilitatea să obţină încă de val cu 6,5 la sută. marginea expunerii tovarăşului tre pe drumul construirii socia de stat pe 1960.
pe acum indici de utilizare ri Gh. Gheorghiu-Dej la plenara lismului. Cunoaştem cu toţii
dicaţi. Acest lucru îl dovedesc La semicocserie C.C. al P.M.R. din 3-5 decem faptul că în acest an la uzina Au luat apoi cuvintul tov.
cele 141,8 tone de fontă elabo brie a.c. noastră a fost reconstruit fur Marcel Semciuc, maistru fu m a
rate peste prevederile planului In dorinţa de a trimite coc nalul nr. 1 la capacitatea de ţist, Ioan Blaj, furnalist şef, Ru-
primelor 7 zile din luna curentă. surilor din Hunedoara cîi mal Plenara C.C. al P.M.R. din 250 m.c., se află în construcţie dolf Renck, maistru electrician,
mult semicocs, muncitorii, teh 3-5 decem brie a.c. — a spus a- turnătoria de lingotiere şi ba care s-au angajat să lupte ou
Un merit deosebit în obţine nicienii şi inginerii semicocseriei gitatorul — a făcut un bilanţ teria a H-a carbo-fluid. De ase rlvtiă pentru obţinerea unei pro
rea acestui rezultai revine îur- din Călan şi-au sporit efortu al realizărilor obţinute de oa menea, a început construcţia ducţii sporite de fontă de bună
naliştilor din echipa a IÎI-a, ca rile. Acest lucru, precum şi în menii muncii, sub conducerea noului oraş muncitoresc Călan. calitate şi la un preţ de cost
re şi-au depăşit sarcinile de trecerea socialistă desfăşurată partidului, in dezvoltarea eco cit mai redus.
plan în perioada respectivă cu între echipe şi colectivele de ba nomică a ţării, subliniind faptul Uzina noastră — aşa cum
50,3 tone fontă. 48,6 şi, respec terii, au făcut ca fn primele 6 că prevederile planului de stat se arată in expunere — va cu In anul viitor X X Comunistul Gheor-1
tiv, 42,9 tone fontă peste plan zile din luna curentă planul pe 1959 vor fi îndeplinite şi noaşte o continuă dezvoltare. In ghe Dumitru, rich- ţ
au elaborat şi echipele conduse semicocseriei să fie depăşit cu depăşite. . Apoi, plenara a dezbă anul viitor va începe construi Noi obiective de interes obştesc
de prim-topitorii Ioan Blaj şi 262,3 tone de semicocs. tut proiectul planului de stat rea unei secţii de tuburi de din contribuţie voluntară u tuitor la fabrica
Emiliăn Puşcaş. pe anul 1960. Prevederile pla scurgere. In proiectul planului „Ardeleana" din
Din această cantitate, 214 to nului de stat pe anul 1960 în de stat pe 1960 se prevede o In raionul Alba La realizarea acestor obiective Alba Iulia, îşi de
In acelaşi interval, furnaliştii ne de semicocs peste plan au sufleţesc pe toţi oamenii mun creştere a producţiei siderurgice au participat efectiv cetăţenii, păşeşte cu regularitate norma j
de la furnalul nr. 2 — furna cii pentru că ele oglindesc gri cu peste 28 la sută. Im înfăptui Pînă în prezent. în raionul care la îndemnul deputaţilor, au
lul tineretului — au produs cu fost livrate de colectivul bate ja partidului pentru continua rea acestei prevederi sînt che Alba s-au ţinut 30 de adunări prestat un număr însemnat de jîn m edie cu 15-20 la sută.
128,7 tone de fontă ¦ mai mult dezvoltare a industriei şi agri maţi şi furnaliştii noştri să-şi populare pentru votarea contri ore de muncă voluntară. Numai jAcest lucru, se datoreşte fo-
decît era planificat. riei a Iil-a carbo-fluid/ iar res culturii, ridicarea nivelului de buţiei voluntare pe anul 1960. în ultima săpiămînă, cetăţenii
viaţă al oamenilor muncii şi aducă o contribuţie de seamă. In cadrul adunărilor, cetăţenii din oraşul Petroşani, au prestat losirii din plin a celor 480 j
tul de colectivul bateriei l-a, continua înflorire a patriei noas- au analizat modul cum au fost 490 ore de muncă voluntară la minute ale zilei de muncă »
Partidul ne cheamă la o folosite fondurile din acest an. diferite demolări. şi organizării judicioase a lu
Fruntaşii turnătoriei Ab-der-Halden. S-au evidenţiat A reieşit, de pildă, că în comu crului.
nele Criscior, Galda şi Benic, Votînd contribuţia voluntară
Numele tovarăşilor Francisc în mod deosebit tovarăşii Gheor- cea mai mare parte din fonduri pentru anul viitor, cetăţenji din IN C LIŞE U : Tov. Gh.
Mavruşca, Dumitru Crişan, Ioan ghe Puşcaş, Ilie Balea, Vasile a fost destinată îndiguirii văilor raion au hotărît ca majoritatea Dumitru la locul de muncă. ^
Graivei şi Henigului. Un mare sumelor să fie folosite pentru
Roaină, Alexe Lixăndroi, Emil Lazăr, Eremie Oprea, Sava Că- volum de lucrări au fost exe modernizarea drumurilor, între Schimb de
Libich, Anton Sepniczki, Ludo rucioru şi alţii. cutate aici şi prin munca volun ţinerea şcolilor şi a' căminelor experienţă
locuinţe tară a cetăţenilor. S-au săpat culturale etc.
vic Cojan, şefi de echipă la tur IOSIP PEKF.Tr astfel 36.606 m.c. pămînt şi s-au Un grup de inovatori şi mi
plantat 200 pomi. In raionul Hunedoara neri fruntaşi de la exploatarea
nătoria Uzinei „Victoria“ - Că corespondent mai ta ie şi mai ieftine carboniferă Lupeni s-a depla
In cadrul adunărilor care au In raionul Hunedoara, din sat recent la exploatarea minie
-228- avut loc pînă în prezent, s-a suma de 124.490 lei votată pînă ră Fiii peştii de Pădure într-un
votat drept contribuţie volunta în prezent drept contribuţie vo schimb de experienţă privind
Lucrările recentei plenare a cest cvartal, date pînă acum în ră pentru anul viitor, suma de luntară pentru anul viitor, s-a armarea galeriilor cu inele de
C.C. al P.M.R. au stîrnit un in folosinţă, au fost construite în 355.985 lei. De asemenea, iot hotărît să se construiască trei bolţari şi folosirea transportoa
teres deosebit în rindul construc mai puţin de 6 luni. In felul a- în cadrul adunărilor s-a hotă localuri de şcoli şi trei cămine relor cu benzi de cauciuc.
torilor din cadrul grupului I de cesta noi ne-am realizat încă la rît ce anume lucrări de interes culturale în satele Sccet, Cer-
şantiere a! T.R.C.L.H. Expune sîîrşitul lunii octombrie anga obştesc trebuie să se execute. băl, Goleşi, Topliţa şi Strcisîn- Minerii din Lupeni au făcut
rea tovarăşului Gh. Gheorghiu- jamentul de a economisi, peste Astfel, în adunarea populară din giorgiu. De asemenea, s-a mai apoi o vizită la întreprinderea
Dej la această plenară consti sarcinile de plan, 130.000 lei, ob- Galda de Jos, cetăţenii au hotă stabilit construirea unui dispen „Eiectroaparataj“ din Bucureşti
tuie un măreţ program de acti ţinînd chiar o depăşire a pro rît să construiască un cămin sar în Streisîngiorgiu, şi împrej care lucrează aparate electrice
vitate, care însufleţeşte pe fie priului angajament cu 20.000 cultural, iar cei din Vinţu de muirea cu garduri a unui nu pentru exploatările carbonifere
care om al muncii. Iei. Jos să construiască un pod din măr de 7 şcoli şi cămine cultu din Valea Jiului.
beton peste Mureş în dreptul' sa rale în satele Hă.şdat, Nădăşiia,
Maistrul Irotiim Pescarii ide la secţia mecanică a Uzinei Nouă, constructorilor ne revi La baza succeselor a stat ela tului Vurpăr. Nandru, Strei etc. -LCmL -
„Victoria“ din Călan se îngrijeşte in mod deosebit de tinerii ne sarcina ca în anul 1960 să nul muncitorilor, în frunte cu
elevi veniţi de la şcoala profesională pentru a face practică sporim volumul lucrărilor de comuniştii, care atît în adună De menţionat că în cadrul ă- In afară de acesfe lucrări, Pînă dud?
în uzină. El le împărtăşeşte cu dragoste şi căldură din cunoş construcţii de locuinţe care să rile de partid cît şi în consfă cestor adunări s-a şi încasat o cetăţenii din raionul Hunedoara
tinţele sale. lic tot mai ieftine şi mai con tuirile de producţie au făcut pro sumă de 8.615 lei din contribu au hotărît să continue construc
fortabile. puneri de îmbunătăţire a muncii. ţia voluntară pentru anul viitor. ţia a 6 localuri de şcoli şi 4 că
IN C LIŞE U : Maistrul Ironim Pescarii, arătind elevului mine culturale începute în cursul
Viorel Covaci din anul II al şcolii profesionale Călan, cum Şi acest lucru este pe deplin Sîntem siguri că în baza ex in raionul Petroşani acestui an. Votînd o. sumă de
se m ăsoară cu sublerul. realizabil. Aceasta o dovedesc perienţei cîştigate pînă acum şi 82.600 lei drept contribuţie vo
realizările noastre din acest an. aplicînd propunerile venite din Din adunările populare care
-BB- Dacă pînă mai anul trecut rea ritului muncitorilor, vom reuşi au avut loc pînă în prezent în luntară, cetăţenii din Nandru şi
lizam apartamente Ia un cost să ne achităm cu cinste de sar raionul Petroşani, a reieşit că în
A n g ajam en tu l tinerilor ridicat, anul acesta am reuşit cinile ce ne revin din planul pe acest an s-au realizat cu ajuto Valea Na-ndrului, au hotărît s-o
din S ilvaşu Inferior să reducem costul unui aparta anul 1060 şi că vom construi rul fondurilor din contribuţie
ment sub 40.000 Iei. De pildă, pentru oamenii muncii locuinţe voluntară lucrări importante. folosească pentru electrificarea
în oraşul Deva Ia blocurile tip mai ieftine, mai bune şi în timp Cetăţenii au arătat, de pildă, că
I.R.P. din strada Aurel Vlaicu, mai scurt. satelor. Pentru buna gospodări
am construit apartamente la un s-a mărit capacitatea -Şcolii de
preţ de cost de 38.000 lei. Blo Ing. ABF.L POPOVICI re a fondurilor din contribuţie
curile cu 6 apartamente din a- şeful grupului I de şantiere al 7 ani din Petroşani, s-au făcut
voluntară şi pentru buna des
T .R .C .L .H . o seamă de amenajări la cămi
făşurare n lucrărilor hotărîte, ce
Cu planul anual îndeplinit nele culturale din raza raionu Unul din importantele o-
tăţenii din raionul Hunedoara au biective industriale ce ss con
In cursul zilei de ieri colecti In perioada ce s-a scurs de la lui şi s-au modernizat un în- struiesc in regiunea noastră
vul fabricii de aglomerare a mi începutul anului, productivitatea semnat număr de străzi. ales şi un număr de 30 comi este şi distileria de gudroane
nereurilor de fier din G. S. Hu muncii a crescut cu 10 la sută, a Combinatului siderurgic
nedoara a raportat îndeplinirea iar la preţul de cost s-au reali tete de cetăţeni formate din cei
înainte de termen a sarcinilor de zat economii în valoare de pes Hunedoara. Lucrările de
plan pe anul în curs. te 1.500.000 Iei. mai destoinici oameni, gospodari
însufleţiţi de chemarea lansa Tot pînă la 30 Decembrie, ti construcţie şi montaj slut a-
tă de către tinerii brigadieri din nerii colectivişti din Silvaşu La acest succes s-a ajuns da Un merit deosebit în obţine buni şi cu iniţiativă.
oraşul Graiova şi de dorinţa de Inferior vor colecta o cantita torită intensificării întrecerii so rea acestor succese revine tova proape terminate. Au mai ră
a contribui prin muncă volun te de 1.000 kg. fier vechi. Ei au cialiste, precum şi traducerii în răşilor Aurel Surdu, Valentin
tară la realizarea unor noi hotărît să pornească această ac viaţă a planului dc măsuri teh- Răileanu, Victor Smarandache, mas de executat lucrările de
construcţii şi la înfrumuseţarea ţiune sub lozinca: „Fiecare tî- nico-organizatoricc. Ghcorghe Ostatic s.a.
sediului gospodăriei agricole năr să colecteze 30 kg. fier instalaţii. O mare parte din
colective, cei 36 de tineri care vechi“. De asemenea, pentru
formează brigada utemistă de acestea insă, sint rămase în
muncă patriotică din Silvaşu ridicarea nivelului cultural, ti
Inferior au hotărît într-o adu urmă. Pentru a se putea
nare generală a organizaţiei nerii din Silvaşu Inferior vor
U.T.M., să întîmpine ziua de 30 scurta cit de cit termenul lor
Decembrie cu noi succese în viziona în colectiv mai multe
muncă. Astfel, ei s-au angajat de dare in folosinţă, este ne
să efectueze în această perioa filme şi vor face prezentarea
dă 720 orc de muncă volunta vAPBHEMâMj Muncitori fruntaşi de la U. M. Cu< cesar ca instalatorii şantieru
ră la terminarea construcţiei acestora în faţa tuturor tineri
grajdului din G.A.G. şi la să lui nr. 1 instalaţii, grupul in
parea a 500 de gropi pentru lor din comună. Totodată, mem
plantarea de pomi fructiferi pe stalaţii I.C.S. Hunedoara, să
terenul gospodăriei. brii acestei brigăzi s-au anga
jat ca pînă la 30 Decembrie să lucreze cu eforturi sporite.
se înscrie cu toţii la concursul Dar, oricit s-ar strădui ei
„Iubiţi cartea“. este zadarnic deoarece de cir
SIDONIA RUSAN
corespondentă ca trei săptămîni primesc cu
regularitate mai puţin de ju
mătate din cota zilnică de
tuburi de oxigen planificată.
Aşa că cu toată bunăvoinţa
sînt nevoiţi să lucreze în per
Persfry © cîf mai buna aprovizionare manenţă cu efectivul incom-
plect.
a lui hunedorean
Deşi serviciul tehnologic
In zilele de 8 şi 9 decembrie a.c. a avut ioc la Combinatul siderurgic
din H unedoara o consfătuire de lucru in scopul studierii posibilităţilor de a- din cadrul întreprinderii de
provizionare rit.mioti a combinatului cu materii prime şi m ateriale. La cons
fătuire au participat organele de resort ale Ministerului Industriei Grele, construcţii siderurgice Hune
Ministerului Transporlurilor şi Telecomunicaţiilor, reprezentanţi ai Combina
tului carbonifer Valea Jiului, ai Combinatului m etalurgic Reşiţa, şi alie or doara cunoaşte această situa-
gane care participă la aprovizionarea combinatului din Hunedoara.
ţje, măsuri nu se iau.
Au fost prezentate referate de către direcţiile de transport şi aprovizio
nare din combinat. Re m arginea referatelor s-au discutat măsurile ce tre EMIL MĂRGINEAN MICLEA MACAVEI NICOLAE IANCU EMERIC COTOR Pe bună dreptate întreabă
buie luate pentru aprovizionarea combinatului, în vederea asigurării îndepli
nirii sarcinilor de plan pe anul viitor. In acest sens s-au făcut o seamă de este unul clin cei mai buni lă forjor. In secţia în care lu maistru şef instructor la şcoa forjor. In fiecare lună obţine instalatorii: pînă cind vor fi
recom andări, pe baza cărora s-a întocm it un plan de măsuri.
cătuşi din secţia sculărie. Lună crează constituie un exemplu la profesională de ucenfci. Fap depăşiri de plan de 20-25 la nevoiţi să lucreze tot aşa ?
de lună el îşi depăşeşte sarci de urmat pentru ceilalţi mun tul că şcoala este fruntaşă în sută. Ca agitator el mobilizea Şi răspunsul nu e greu de
nile de plan cu 15-20 la sută, citori. Lunar ei îşi depăşeşte ce priveşte pregătirea teoretică ză muncitorii în lupta pentru
executînd în aceiaşi timp piese planul c!e producţie cu 20-30 şi practică a ucenicilor este şi îndeplinirea şi depăşirea sarci- , d a t : pînă cînd se vor lua mă
dc înaltă precizie. fa sută un merit al Iui. ni lor de producţie. suri corespunzătoare!
L-JV. -•y*vr a w /W“' /w- . . . V W ^.'\ * r*\fV¦<..
IVs.ytv'v —a j