Page 36 - 1959-12
P. 36
Pag, 4 DRUMUL SOCIALISMULUI IVr, 1544
Bfywmau
*W»sfWI*BII nanamarjumatáns
I N. S. H ru ş c io v a sosit
la L v o v
LVOV 9 (Agerpres). TASS oraş ucrainean au salutat cu
anunţă t La 9 decembrie N. S. căldură pe şeful guvernului so
Hruşciov, prim-secretar al C. C. vietic şi pe conducătorii Parti
al P.C.U.S., preşedintele Consi dului Comunist şi guvernului
liului de Miniştri al U .R.S.S., a
sosit la Lvov. Locuitorii acestui Ucrainei care îl însoţesc.
Pentru ce S-a decorat Popoarele Americii Latine se In sprijinul luptei pentru „Sînt convins că vom asigura p acea fff
Adenauer pe Meany pronunţă pentru reducerea libertate a poporului
algerian a declarat N .S.Hruşciov la mitingul din oraşul
MOSCOVA 9 (Agerpres). bugetelor militare
TASS anunţă : Comentind vizi BERLIN 9 (Agerpres). — LVOV 9 (Agerpres). TASS că, să muncească şi iar să mun cesta, seceta ne-a adus oarecari
ta la Bonn a preşedintelui MONTEVIDEO 9 (Agerpres). aică dezvoltarea posibilităţilor Peste 500 de studenţi vest-ger anunţă : Sînt convins că vom a- cească". Trebuie, a spus el, să prejudicii şi am achiziţionat cu
AFL CIO, Meany, coresponden mani şi arabi de la Universita sigura pacea, a declarat la 9 ne dezvoltăm industria, să ri aproximativ 600 milioane de pu
tul de la Bonn al ziarului Presa uruguaiană continuă să sale. tea din Gottingen au organizat decembrie Nikita Hruşciov la dicăm productivitatea muncii, duri de cereate mai puţin decît
„Trud“, Grigoriev, menţionează o demonstraţie care s-a desfă mitingul care a avut loc la Uzi pentru a livra mai multe produ anul trecut. Dar cerealele ne
că Meany a sosit în capitala comenteze cu însufleţire propu Sprijinind ideea preşedinţilor şurat sub lozinca luptei pentru na de autobuse din Lvov. se pe cap de locuitor, astfel in vor ajunge. Producţia animalie
R.F.G. nu în calitate de turist, nerile prezentate de Chile şi statelor Chile şi Peru, ziarul rezolvarea echitabilă a proble cit oamenii să trăiască în con
şi nici în calitate de oaspete al Peru cu privire Ia reducerea bu „Accion“ Ie recomandă să dea mei algeriene. La mitingul care Vom asigura pacea, a spus diţiile socialismului mai bine, ră se dezvoltă bine.
sindicatelor vest-germane. getelor pentru înarmare ale sta dovadă de vigilenţă şi să nu se a avut loc apoi, a luat cuvîntul în continuare N. S. Hruşciov, mai îmbelşugat, decit în restul lu Adresîndu-se muncitorilor pre
¦ El a fost invitat de guvernul telor latino-americane. Majori lase înşelaţi de propuneri for un reprezentant af „Uniunii stu pentru că toţi oamenii de pe mii. Atunci vor fi create la noi
vest-german pentru a priibi o tatea ziarelor sprijină ideea de mulate sub lozinca dezarmării denţilor din Asia şi Africa“, car« pămînt vor pace. Acesta este condiţiile pentru construirea so zenţi la miting, N. S. Hruşciov
decoraţie care i-a fost în mina zarmării îndemnînd Ia acorda de Statele Unite şi anume de a a declarat că conflictul din Al- un fapt. Dar faptul principal este cietăţii comuniste.
tă personal de cancelarul Ade rea celui mai cald sprijin ini se crea forţe poliţieneşti interna r-eria trebuie să fie reglementat că în lume există acum o forţă i-a întrebat dacă în oraş sînt
nauer. ţiativei preşedintelui statului ţionale pentru care S.U.A. nu şi şi că trebuie să se acorde liber- atît de puternică ca lagărul so N. S. Hruşciov a relevat că cantităţi suficiente de legume,
Chile. Ziarul „La Manhana“ alocat 30.000.000 dolari. „Nu tnfo cocorului algerian. cialismului. Adversarii noştri, în Uniunea Sovietică, treburile
1 După cum se vede, constată subliniază că ţările din Ameri putem fi de acord“, scrie zia care ar dori „să facă abstrac merg bine în toate republicile. cartofi, carne, lapte şi alte pro
corespondentul, „meritele" lui ca Latină „se înamează mai rul. deoarece aceasta nu are ni Planul de 4 ani ţie“ de construcţia socialistă din Planurile în industrie sînt de duse. El a primit un răspuns
Meany în domeniul aţîţării vraj mult decît este necesar pentru mic comun cu tendinţa spre de pentru dezvoltarea ţările noastre, nu pot face a- păşite şi este evident că septe-
bei şi războiului rece au stîrnit menţinerea ordinei lor interne zarmarea internaţională. cest lucru. nalul va fi îndeplinit înainte de afirmativ.
entuziasm în anumite cercuri şî pentru apărarea rezonabilă Irakului termen. El a adăugat că canti Subliniind că viaţa va deveni
vest-germane. Lui Meany i s-a a securităţii lor externe“, por BUENOS AIRES 9 (Ager Cred, a subliniat N. S. Hruş tatea mărfurilor a sporit şi ca
decernat cel mai înalt ordin nind nu de la oropriife ior in pres). După cum anunţă presa BAGDAD 9 (A gerpres). ciov, că există posibilitatea de litatea lor s-a îmbunătăţit. tot mai bună, N. S. Hruşciov a
vest-german pentru sîrguinţa terese ci în virtutea „îndenlini- columbiană, Lleras Camango, TASS anunţă: După cum anun plină să se ajungă la situaţia amintit că planurile de stat pre
depusă în răs.pîndireă calomnii ţă ziarul „Irak Times“, minis de a se asigura o pace traini Refer iudu-se la dezvoltarea văd creşterea salariilor, ridica
lor antisovietice, pentru spriji preşedintele Columbiei, s-a ală trul Planificării din Irak a ter că, de a se exclude războiul din agriculturii în Uniunea Sovie rea nivelului de trai al poporu
nul moral dat revanşarzilor şi minat elaborarea proiectului viaţa popoarelor. tică, N. S. Hruşciov a spu s: lui, construirea unui număr tot
militarjştilor vest-germani. La riî obligaţiilor internaţionale cu turat propunerii preşedinţilor planului provizoriu de 4 ani de Noi considerăm că agricultura mai mare de locuinţe.
Bonn, Meany a dovedit din nou dezvoltare a ţării. El a îndemnat pe oamenii se dezvoltă acum bine. Anul a-
că nu a primit degeaba deco privire fa apărarea reciprocă“. statelor Chile şi Peru, de a se muncii din uzină „să munceas N. S. Hruşciov a rostit cuvin
raţia 7 Planul cuprinde 890 proiec te de salut în cinstea „prieteniei
1 'Aceste fapte, sorie în încheie Propunerea lui Alessandri, îm lua măsuri pentru restrîngerea te diferite referitoare la toate între toate popoarele lumii, pen
re Grigoriev, arată încă odată potriva căreia este greu de o- cursei înarmărilor şi de a se domeniile vieţii economice a ţâ tru a se asigura pac*a p* pă
cît de mult este apreciată la biectat, arată ziarul, a fost pre convoca în această problemă, o rii. Pentru înfăptuirea acestui mînt".
Bonn isteria b’usinessmenilor zentată într-un moment propice: conferinţă a ţărilor Americii La
încordarea dintre marile blocuri tine. Intr-o scrisoare adresată
preşedintelui peruvian Prado,
politice slăbeşte. Totodată, scrie Lleras Camango subliniază că
„războiului rece“. In Germania ziarul, America Latină îşi dă tot reducerea înarmărilor trebuie să plan s-au alocat 390.808.000 Vicepreşedintele Nixon despre
occidentală, patrioţii oare chea mai limpede seama de necesita lie înfăptuită nu numai într-o dinari. Din această sumă
mă la pace şi prietenie între 47.148.000 dinari sînt alocaţi
popoare sînt duşi pe banca a- tea rezolvării problemelor ei c- parte a continentului, ci şi în vizita sa în U. R. S. S.
conomice şi sociale care împie- toate ţările emisferei. pentru nevoile agriculturii, iar
ouzaţilor, 38.289.000 dinari pentru dez
------------------- 7 Î3 L 3 -----------------------
voltarea industrială a ţării. a- NEW YORK 9 (A gerpres).- impresie asupra sa, Nixon scrie, trebuie să nutrim nici un Iei
Tres msiioane de m uncitori vest-germ ani 100.831.000 dinari au fost TASS anunţă: Revista lunară între altele, despre „numărul ui de iluzii, declară el, şi să cre
ce r m ârirea saiariiior de largă -popularitate „National mitor de clădiri noi“ îndeosebi dem că înţelegerea reciprocă —
locaţi dezvoltării transportului Geographie Magazine“ a publi despre clădirile cu multe apar manifestările de prietenie şi de
LONDRA 9 (Agerpres). „Re rul, amintind în legătură cu a- torilor din Industria siderurgi- cat în numărul său pe luna de tamente pe care le-a văzut par- bunăcredinţă, dorinţa de pace,
ceasta că asociaţia patronilor din şi mijloacelor de comunicaţie, cembrie un amplu articol al vi curgînd drumul de la aerodrom declarată de conducătorii comu
laţiile sociale în Germania oc industria siderurgică a respins în- că a calificat drept „calomnii* 76.412.000 dinari — pentru con cepreşedintelui S.U.A., A. Ni- la Moscova. Referindu-se la vi nismului mondial şi chiar schim
cidentală — scrie într-o relata afirmaţiile preşedintelui Conle- strucţiile de locuinţe, 50.484.000 xon intitulat „Rusia văzută cu zita sa de la Novosibirsk, vicepre bul de vizite dintre preşedinte şi
re din Bonn, corespondentul zia că de pe acum revendicările mun deraţiei patronale din Germa dinari — pentru construcţiile de ochii mei“. In genere articolul şedintele declară: „Este un o- premierul Hruşciov — vor so
rului britanic „Financial Times" citorilor. Insă dacă nu se va pu nia occidentală, care a încercat
— ameninţă să se înrăutăţeas tea ajunge la o înţelegere — scrie să respingă cererile de sporire instituţii publice, 24.595.000 di este consacrat impresiilor pe ca raş al viitorului, dinamic şi în luţiona brusc toate divergenţele
nari —: pentru ocrotirea sănătă
ţii iar 39.048.000 dinari — pen
tru nevoile culturale.
că". Corespondentul citează în ziarul — „consecinţele pot fi a salariilor prezentate de mun Pentru înfăptuirea proiecte re le-a produs asupra lui Nixon cântător, care se caracterizează care îi despart pe comunişti cb
citori sub pretext că satisface
acest sens revendicările de spo foarte importante“, deoarece — rea acestor revendicări ar des lor prevăzute în acordul sovieto- vizita în Uniunea Sovietică. printr-o deosebită cordialitate." lumea liberă.
rire a salariilor prezentate de adaugă „Financial Times“ — irakian de colaborare economică Relevîn’d că poporul sovietic Descriindu-şi vizita la Novo Totodată, însă, trebuie să ne
sindicatele muncitorilor vest- sindicatul muncitorilor din in chide drumul unei „avalanşe a şi tehnică se alocă 10 milioane este hotărît „să obţină o viaţă sibirsk şi Sverdlovsk, vicepre amintim următoarele: Deşi prin
germani din industria siderur dustria siderurgică poate deter preţurilor“. de 'dinari. mai bună şi o mai mare abun şedintele S.U.A. revine din nou sine însăşi înţelegerea recipro
gică şi din industria producă mina sindicatele oamenilor mun Plagiator distins cu „Premiul denţă“ şi să întreacă Statele U- la problema hotărîrii Uniunii că nu va asigura pacea, neîn
toare de maşini, precum şi de cii din alte domenii, cum ar fi nite, din punct de vedere eco Sovietice de a întrece S.U.A. în ţelegerea poale provoca războ
sindicatul muncitorilor poştali. ale muncitorilor din şantierele
nomic', Nixon scrie : „Asupra ce priveşte nivelul producţiei. iul, un război ca rezultat al u-
Trei milioane de muncitor» navale, din cele de construcţii Viareggio“ mea a produs o puternică im „In această chestiune, scrie el, nei erori de calcul sau ca rezul
din transporturi şi din servicii etc. să ia poziţie în lupta re
presie caracterul firesc al pre nu trebuie să se facă nici o gre tat al trecerii treptate la pozi
le publice au prezentat de ase vendicativă. ROMA 9 (A gerpres). In gio" pe anul 1959 tui Laca
mierului Hruşciov, încrederea lui
menea revendicări de spor’re a Subliniind combativitatea sin cercurile politice şi culturale lamita de către forurile lite neclintită în dezvoltarea' pe vii şeală. Astăzi, poate, noi mer ţii atît de dure îneît folosirea
salariilor care să permită oa dicatelor în actuala ofensivă din Roma a făcut mare vîl- rare — dominate de membri tor a uriaşelor resurse ale Uniu gem mult înaintea Uniunii So forţei ar putea deveni inevita
menilor muncii să Iacă laţă revendicativă, „Financial Ti vă zilele acestea cazul lui ai partidului clerical — şi- nii Sovietice, dorinţa perseveren vietice în ce priveşte auto bilă“.
creşterii costului vieţii. mes“ relatează că un purtător Micliele Lacalamita, „Auto faptul că acest „scriitor“ este tă a conducătorilor sovietici, matica, capacitatea de producţie
de cuvînt al sindicatului munci- rul“ cărţii „Civilizaţia ţără membru marcant al „acţiunii precum şi a poporului sovietic şi utilajul de bază, da-r Uniunea „Pentru a evita această si
Cercurile patronale se împo nească", lucrare care a fost catolice“ grupare politică con Sovietică depune eforturi apro'ă- tuaţie, continuă Nixon, trebuie
trivesc acestor cereri, scrie zia- distinsă cu „Premiul Viareg- dusă direct de Vatican. Zia să ţinem deschise toate canale
gio" pe anul 1959. Această rul „Paese Sera" arată în de a folosi aceste resurse“. pe supraomeneşti pentru a ne a- le de contact existente, să du
G uvernele S.U.A. şi A ngliei încearcă lucrare, după cum relatează continuare că în ultima vre Vicepreşedintele arată că „ho- junge din urmă şi a ne depăşi. cem cu seriozitate şi răbdare
să-şi coordoneze planurile în Africa ziarul „Paesa Sera“, este me Lacalam ita a fost numit tărîrea Uniunii Sovietice de a Ea are o atitudine deosebit de tratative păstrînd totodată fer
fructul unui plagiat groso director al centrului experi obţine o viaţă mal bună şi mai serioasă faţă de aceste sarcini“. mitatea neabătută în ce priveş
NEW YORK 9 (Agerpres). Kuh subliniază că au luat par lan. Ziarul precizează că „Ci mental de cinematografie şi bogată dă... loc la mari spe te principiile de bază".
TASS anunţă: Cercurile guver te la discuţii reprezentanţi mi vilizaţia ţărănească" a lui se intenţionează numirea lui ranţe" întruoît „această viaţă In încheierea articolului Ni
nante ale Statelor Unite şi An litari pentru anumite regiuni a- Lacalamita este de fapt copia ca director general pen poate prospera numai într-o at xon vorbeşte pe scurt despre re Articolul lui Nixon nu este
gliei, speriate de mişcarea de fricane. Acest lucru nu este în- a 124 pagini ( cartea are în tru problem ele spectacole mosferă de pace şi colaborare laţiile sovieto-americane în ge lipsit, totodată, de afirmaţii ale
eliberare a popoarelor africane tîmplător, scrie Kuh, dacă se ţi total 150 pagini) dintr-un lor. „Premiul Viareggio“ ur reciprocă între ţări si popoa nere, declarînd că este necesar perioadei „războiului rece“ de
împolriva colonialismului şi im nea seama de faptul că în curs pentru şcolile medii al ma să-i netezească drumul re“. Arătînd că multe lucruri să lie ţinute deschise toate ca felul născocirilor despre „peri
perialismului, caută să-şi pună cursul tratativelor autorităţile a- profesorului Alessandro D'Os- către acest post ¦ministeriat. nalele existente pentru contac colul potenţial sovietic“ despre
tiani din Messina. Zia
In prezent, o instanţă ju în Uniunea Sovietică au produs tul dintre cele două ţări. „Nu „cortina de fier" etc.
de acord politica astfel îneît să merfeane au scos în evidenţă rul arată de asem enea că lu diciară a oraşului Roma, se-
lupte în front unic împotriva „interesele strategice ale S.U.A. crarea lui Lacalam ita nu este zisată de prof. D’Ostiani „an -sssas-
popoarelor africane. După cum în Africa“, mai ales în ceea cc un plagiat aproximativ, ci un chetează plagiatul comis de Procesele de ia Dusseldorf şi Dortmund—
transmite din Washington, Kuh, priveşte coastă ei nordică, aşa Lacalamita. Prof. D'Ostiani a provocări împotriva păcii şt destinderii
corespondentul ziarului „Chica cum o atestă existenţa unor bă- plagiat total, iricluzind greşe
go Sun And Times“, acest fapt ze americane în Maroc şi Libia, lile de tipografie prezente in cerut totodată retragerea de internaţionale
este dovedit de întîlnjrea dintre precum şi ă unui centru militar cursul prof. D‘Oştiani. pe piaţă a cărţii „Civilizaţia
reprezentanţii oficiali suspuşi ai de comunicaţie în Eritreeă (o
celor două puteri, care a avut parte a Etiopiei)'. In cercurile politice italie ţărănească“ şi anularea dis
Ioc de la 21 la 23 noiembrie la ne se face o legătură intre a- tincţiei acordate acestei lu
Washington. „Faptul că oficia Kuh' arată în continuare că cordarea „Premiului Viareg- crări.
lităţi britanice suspuse (inclu oficialităţile americane şi engle
siv trei secretari de stat) au ze „se-tem “ ca nu cumva tul Scurte ştiri @ Scurte ştiri BERLIN 9 (Agerpres). — citită la adunare că încercările încetarea persecuţiilor împo
sosit la Washington pentru a burările în rîndurile populaţiei Procesul de la Dusseldorf îm duşmanilor păcii de a pune pie triva activiştilor mişcării de lup
discuta' problemele africane, sub africane din Congo belgian şi NEW YORK. — Curtea Supremă a din Argentina şi U ruguay. După cum potriva cunoscuţilor partizani ai dici mişcării vest-germane pen tă pentru pace din această tară.
liniază Kuh, arată că conducă S.U.A. a respins apelurile introduse subliniază ziarul „El Siglo“, Congre mişcării vest-germane pentru tru apărarea păcii îi determină
torii occidentali încearcă să-şi din Ruanda Ururidi să se ex de Charles Porter, membru al Came sul a fost animat de spiritul unită pace a fost caracterizat de scrii pe participanţii la această miş ?
coordoneze planurile în Africa“. tindă şi asupra altor regiuni din rei Reprezentanţilor, de ziaristul W il- ţii oamenilor muncii şi a constituit un torul Maximii ian Scheer, mem care să lupte şi mai ferm pen
F.i s-Iu întîlnit, scrie corespon Africă. In afară de această, ele liam Worthy şi scriitorul Waldo Frank, important eveniment în m işcarea mun bru al Consiliului Mondial al tru victoria definitivă a păcii BERLIN 9 (Agerpres). —
dentul în continuare, pentru a doresc să ştie dacă liderii con cărora Departamentul de Stal a refu citorească din Chile. Păcii, drept o mărturie a încer asupra războiului. Adolfo Riveiro, secretar a! Fe
„discuta cele 4 aspecte impor servatori din Africă controlea zat să le acorde viza de plecare în- cărilor cercurilor dominante din deraţiei Mondiale a Tineretului
ză situaţia pe teritoriile conti tr-o călătorie în Republica Populară CONAKRY. — Seku Ture, preşedin R.F.G. de a împiedica tratati A Democrat, căruia preşedintele
tante ale politichii fată de Africa nentului african care şi-au do- Chineză. Astfel a răm as în vigoare tele Republicii Guineea şi preşedintele vele internaţionale şi de a con tribunalului din Dortmund, (ca
hofărîrea instanţei inferioare, în spri guvernului din Guineea, a prezentat tinua politica pregătirilor de RANGQON 9 (Agerpres). — re judecă „procesul“ membrilor
la' suri de Sah'ara": politic, eco bîn-dit libertatea. jinul poziţiei Departamentului de Sfat. înlr-o şedinţă a Consiliului de Miniş război. Comitetul birmanez pentru apă fostului comitet pentru pregăti
nomic, cultural şi militar". tri al Republicii o dare de seamă cu rarea păcii a dat recent publi rea festivalurilor tineretului şi
BUENOS AIRES. — La Santiago privire ia călătoria sa în străinătate. Luînd cuvîntul la adunarea cităţii o declaraţie în care pro studenţilor din Germania occi
Reacţiunea franceză încearcă să-l şi-a încheiat lucrările cel de al doilea Seku Ture a făcut de asemenea o a- de protest care a avut loc în testează împotriva ruşinosului dentală), i-a interzis să facă o
reabiliteze pe trădătorul Petain Congres Naţional al Centrului Sindical naliză a situaţiei politice din Republi raionul vest-berlinez Grune- proces înscenat la Dusseldorf depoziţie ca martor al apărării,
Unic al oamenilor muncii din Chile. ca Guineea. wald, scriitorul Maximilian împotriva celor 7 fruntaşi ai a subliniat într-un interviu acor
PARIS 9 (Agerpres). După film în legătură cu viaţa şi Congresul a adoptat o serie de hotă- Scheer a chemat la solidaritate luptei pentru pace din R.F. Ger dat ziarului „Junge Weit“ că
cum relatează ziarul „l’Humani opera acestui trădător al poporu rîri importante avînd ca scop apăra NURNBERG. — După cum transmi cu acuzaţii care sînt judecaţi la mană. procesul de la Dortmund se a-
té“ asociaţia foştilor luptători lui francez. In protestul foştilor rea intereselor vitale aie oamenilor te agenţia ADN, în luna noiembrie Dusseldorf şi la continuarea flă în centrul atenţiei opiniei
din rezistenţă a înaintat procu luptători din rezistenţă se arată muncii şi a aprobat iniţiativa Cubei a.c., în R. F. Germ ană numărul şo luptei active pentru pace. In declaraţie se arată că în publice internaţionale.
rorului Republicii Franceze un că această manifestare de tip cu privire Ia crearea unei noi organi merilor a crescut cu 33.544. După cum condiţiile cînd pe arena inter
vehement protest în legătură cu fascist nu poate îi calificată de zaţii a sindicatelor din ţările Americii se apreciază, în luna decembrie şom a Participanţii la adunare au naţională s-a Înregistrat o oa „Dacă judecătorii ar asculta
faptul că „Asociaţia pentru apă cît ca un atac făţiş al forţelor Latine. Participanţii la Congres au jul creşte şi mai mult. Potrivit date cerut în unanimitate să înce recare destindere, Gefmania oc pe toţi martorii şi ar examina
rarea memoriei mareşalului Pe reacţionare la adresa poporului condam nat regimurile dictatoriale din lor furnizate de biroul de plasare a teze înscenarea judiciară împo cidentală continuă să se înar toate dooumentele care arată a-
tain“ a luat hotărîrea de a pre francez, care a luptat "»entru li America I.aţină, guvernul franchist din forţelor de muncă din Berlinul occi triva patrioţilor germani şi să meze cu arma atomică, acţiu devărata stare de lucruri, opi
zenta zilele acestea Ia Paris, un bertatea patriei sale. Spania şi măsurile represive împotriva dental, în aceeaşi perioadă numărul se asigure deplina libertate de ne care duce la creşterea încor nia publică internaţională s-ar
oamenilor muncii itiale de guvernele şomerilor din Berlinul occidental a acţiune participanţilor la miş dării în relaţiile internaţionale. convinge nu numai de nevino
crescut cu peste 4.500. carea de apărare a păcii. văţia acuzaţilor dar şi de ca
Comitetul birmanez pentru a- racterul politic al acestui pro
După cum anunţă agenţia părarea păcii cere eliberarea i- ces îndreptat împotriva ideilor
ADN, Oberhof, unul din acuza mediată a celor 7 fruntaşi ai festivalului, păcii şi prieteniei",
ţii în procesul de la Dussel luptei pentru pace din Ger a spus 7\ Riveiro.
dorf, subliniază în scrisoarea mania occidentală, precum şi
Redacţia fi adminislr aţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: IS8 j 1891 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiuni! Generale P.l f R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1940. — liparut: Inlreprinderea Poligrafică „I Alai" — Deva