Page 37 - 1959-12
P. 37
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, IJNIŢ1-VA! C itii i in pag. V-,
® Adunarea Generală a în L ucrul s-a terminat. Membrii — Lucrările nu aşteaptă după
cheiat discutarea aşa-numitei brigăzii conduse de Ilea calendar, de aceea ne străduim
probleme ungare. Vicenţiu de la Atelierele centra să le executăm cit mai repede
le de reparaţii I.C.S.H. stau de şi oît mai bine — spun ei.
° La Moscova a fost sem
Anul XI Nr. 1545 Vineri 11 decembrie 1959 4 pagini 20 bani nat un acord comercial sovie- vorbă. Cel care vorbeşte este şe Ortacii lui Ilea sînt fruntaşi
to-brazilian. ful brigăzii. şi în lupta pentru realizarea de
economii la preţul de cost. Nu
9 Omul trăieşte în mijlocul — Băieţi, e aproape bine — mai în ultimele 3 luni au înre
prietenilor. gistrat economii în valoare de
spuse el. 10.565 lei, prin economisirea
° Dezarmarea — problema Apoi, din buzunarul şalopeţei electrozilor, a carbidului, oxige
principală a zilelor noastre. nului, recuperarea materiilor pri
scoase nişte hîrtii pline cu cifre
şi începu să explice :
— La compensatoarele pentru
IMCSQa!«ra»»asuB*suisaHUai linia de termoîicare, la care a me, recuperarea pieselor uzate,
lucrat toată brigada, evidenţiin- reducerea timpului de lucru etc.
IERI, ! I Prezidiul Marii Adunări Naţionale du - se în mod Din carnetul Trebuie remarcat
REGI UNEA a Republicii Populare Romîne deosebit lăcătu corespondentului că la reducerea
şii Wilt Vaier, timpului de lu
DECRET Constantin Bar- cru au contri
bu, G. Dobriţa, buit în mare
HASTIA sudorii Gheorghe măsură inovaţi
Pentru convocarea Marii Adunări Naţionale a Republicii Boitoşi şi Georgică Constantin, ile aplicate de membrii brigăzii.
Populare Romîne. indicele de depăşire est§ de 20 Gum a ajuns brigada lui Ilea
Angajament In temeiul articolului 37 litera A din constituţia Republi la sută. Rafturile de magazie au Ia asemenea realizări ?
cii Populare Romîne,
fost executate în timp record de Organizaţia de bază TJ.T.M.
îndeplinit 3 Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare către lăcătuşii Wilt Vaier, Con i-a analizat periodic activitatea,
Romîne convoacă Marea Adunare Naţională în a 8-a sesiune a
In cinstea Conferinţei raiona- celei de-a treia legislaturi, pentru ziua de sîmbătă 26 decem stantin Soare şi G. Dobriţă. La deficienţele semnglate au fost
brie 1959, orele 9 dimineaţa, la sediul Marii Adunări Naţionale.
t le de partid, brigada condusă j şasiul pentru amestecătoare, ne înlăturate la timp, iar în unele
t de toa. Mihai Pantiru de la 1 cesare cocseriei combinatului si probleme mai grele, birou! or
derurgic, timpul de lucru a fost ganizaţiei de bază U.T.M. a ce
L sectorul VII investiţii al minei ţ redus cu 10 la sulă. Tot în luna rut sprijinul organizaţiei de par
noiembrie lăcătuşul Constantin tid. Apoi, mai trebuie amintit
f Lupeni s-a angajat ca pină la Preşedintele Prezidiului Secretarul Prezidiului Soare, împreună cu mine, a e- că în brigada lui Ilea preocupa
xecutat şi probat pentru cabine rea pentru pregătirea profesiona
C data de 10 decembrie, să strâ- 3 Marii Adunări Naţionale Marii Adunări Naţionale tul tehnic două prototipuri de lă a tinerilor ocupă qn loc de
inovaţii. La confecţionarea pie frunte. De această problemă se
L pungă cu galeria direcţională, in 1 selor necesa-re cărucioarelor fle ocupa atît şeful de brigadă, c.ît
xibile pentru cablu, am realizat şi toţi ceilalţi tineri cu califi
L culcuşul straiului V de la ori- .j ION GHEORGHE MAURER GHEORGHE STOICA o depăşire de 15 la sută... Me care mai înaltă, ajutaţi fiind în
dia depăşirilor noastre pe luna deaproape de maistrul Diaco
L zontul 440. Ieri, brigada mai } noiembrie este de 15,50 la sută. nescu şi tehnici,enii secţiei. Doi
tineri din brigadă sînt plecaţi la
Î sus menţionată şi-a îndeplinit 3 Bucureşti. 10 decembrie 1959 Membrii brigăzii, se uitau şcoala de maiştri din G a la ţi;
mulţumiţi uottl la altul. Mais
C angajamentul, terminind lucrări- 3 tru! Constantin Diaconescu şi Lucă Negru şi Gheorghe Cio-
inginerul Alexandru Pătraşcu,
^ le de străpungere. -j zîmbind, urmăreau cu interes b’otairu, alţi d oi: G. Ba'rliu şi î.
^ Deschiderea stratului V de la -j C e planul anual îndeplinit discuţiile. Iordăchescu, frecventează şcoala
^ orizontul 440, constituie an suc¦ C olectivul cooperativei „Munca colectivă" din Simeria<
şi-a realizat zilele trecute sarcinile de plan pe anulj
L ces de seamă al colectivului sec- 3 1959. Pînă Ia începutul lunii decembrie producţia globală j
anuală a fost realizată în proporţie de 105 Ia sută. Numai la^
l torului VII investiţii. Brigada 3 indicele producţiei marfă s-au dat peste planul anual produse« / \Nu de mult la fabri La O, S. M. nr. 1
l iov. Mihai Pantiru şi-a realizat ^ în valoare de 293.000 lei. De asemenea, în primele opt zile<
ale lunii curente s-au prestat peste planul anual servicii pen-j ca „Ardeleana"-Alba Iu- Zi de salariu
^ planul de producţie la aceste lu- -j tru populaţie în valoare de 90.000 lei. Cele mai frumoase re-*
zultate le-au obţinut secţiile tîmplărie, croitorie şi electrobo- Ulia a sosit o nouă ma 9 decembrie. La secţia O.S.M.
L crări in proporţie de 155 la su- j binaj. nr. 1 a Combinatului siderurgic
şină pentru tras pan Hunedoara este zi de salariu.
L tă_ Din brigadă s-au evidenţiat 3 tofi pe calapod. Foto De pe listele de plata salariilor,
grafia de faţă reprezintă pe mais tov. Alexandru Corpaci, norma-
(. in mod deosebit minerii Vaslle .j trul Gheorghe Pancu, împreună cu torul secţiei, citeşte numele oţe- medie serală, trei urmează
nepotul său, Troian Pancu, făcin- larilor care urmează să ridice
t Belciug, Florea Pamfiru, loan ^ du-i revizia înainte de montare. salariile. Mulţi dintre aceştia, B rigada de tineret condusă cursurile universităţii muncito
care au înregistrat succese în de Ilea Vicenţiu a realizat reşti al cărui director este chiar
L Amariei, Teodor Bălăucă şi Au FOTO: I. TEREK semnate în luna noiembrie, au
primit salarii între 1.700-2.000
^ rel Mărgineam. lei. Printre aceştia se numără lună de lună depăşiri de plan
între 16 şi 18 la sută. Planul a-
[ Curs de instruire lăcătuşul Constantin Soare.
L In scopul cunoaşterii am㦠nual şi l-a îndeplinit încă de la NICOLAE TEHEI
[ minţite a problemelor agroieh-
C nice şi organizatorice din gos- -j începutul lunii noiembrie. ___ corespondent
Penfru o productivitate cîf mai înaltă în indusfria extractivă ------------------------ ---------- BBBH
ORGANIZAREA M U N C lP^ întîlnire cu cetăţenii
CHEZĂŞIA SUCCESULUI De la ultimele alegeri de de s-au transportat şi împrăştiat
putaţi în staturile populare şi pe drumul principal 500 m. c.
t colective din regiunea noastră. 3 Petru Forţu, Constantin Mogo- pînă în prezent, în satul Seu- pietriş, evidenţiîndu-se în mod
L Instructajul va dura i zile. 3 Mihailă, Partenie leşti, raionul Hunedoara, s-au deosebit Arghir Pădurean, Nico-
f 3 nea, Simion înfăptuit multe lucruri bune. In
Găsirea căilor sectorul nostru a Marişca ş.a. AVARIA STOICA special în domeniul gospodăririi lae Radu şi alţii.
l ^ de sporire a pro trecut cu mai corespondentă satului cetăţenii au adus un a- Cu ocazia întîlnirii, cei peste
Blocuri centre Plenara C.C. al P.M .R. din 3-5 decembrie a.c. a pus cu tărie problema port deosebit. Acest lucru a ie
şit la iveală şi cu ocazia întîl- 100 de cetăţeni au votat şi con
muncitori 3 ductivităţii mun sporirii necontenite a productivităţii muncii în industrie. „Proiectul de mult curaj la nirii pe care am avut-o zilele tribuţia voluntară pentru anul
cii a constituit p la n — arată tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej in expunerea făcută la plenară — introducerea teh viitor. Totodată ei au hotărît ca
3r din această contribuţie să se
L
3 Un I@ca!
In cursul zilei de ieri, Ui ora-
q şui Deva, s-a făcut recepţia bloj 3 în acest an una prevede ca productivitatea muncii să crească în industrie cu nicii noi în mi
din preocupări 11% faţă de anul 1959; peste 80% din creşterea producţiei tre nerit. Astfel, din l
r cului .cu 18 apartamente, de pe 3 le de seamă buie să se realizeze pe calea ridicării productivităţii muncii". cele cinci abata de c@©p@ratlvă trecute cu alegătorii din Seu- termine împrejmuirea şcolii, fo-
C strada Titu Maioreseu, destinat l Ioşindu-se plasă de sîrmă. Ce
I- muncitorilor de la uzina electri- ale colectivului je ale sectorului, Zilele trecute în comuna Pe- leşti. tăţenii din Seuleşti s-au anga
de conducere al sectorului I de trei au fost mecanizate. De ase ţelca, raionul Alba, s-a termi jat să sprijine în continuare lu
L că. Acest bloc a fost terminat i materialele şi vagonetele goale Cu acest prilej, cetăţenii au crările de construcţie a grajdu
apreciat iniţiativa pe care am lui.
^ cu 20 de zile inainie de ier- 3 la mina Vulcan. Sub îndruma în mai bune condiţiuni şi ca ur menea, pînă în prezent, au mai nat construcţia în roşu a unui luat-o împreună cu deputaţii Pe
[ men. Tot in cursul zilei de ^ rea organizaţiei de partid, în mare volumul de lucrări obţinu fost armate în bolţari peste 140 nou local de cooperativă. Con tru Lădaru şi Remus Cornea de IOAN IVONICI
a Împrejmui localul şcolii din
C ieri s-a mai făcut recepţia la -j trecerea socialistă a fost mai te de acestea, a depăşit realiză m.l. galerie, iar în fier peste 110 strucţia localului, începută în localitate. La această acţiune au deputat în circum scripţia elec
participat numeroşi cetăţeni.
(• trei blocuri cu 18 apartamente 3 bine organizată iar planul dc rile anterioare. Pentru a concre m.l. această toamnă, a fost execu Muncind voluntar ei au extras torală nr. 35 — Sculesti
şi transportat din albia Mure
L din cvartalul de locuinţe de pe 3 măsuri tehnico-organizatorice a tiza acest fapt amintesc că nu Succesele obţinute în creşte tată de cooperativa „9 Mai“ din şului 20 m.c. pietriş şi au tur
^ strada Aurel Vlaicu. -j fost tradus în viaţă. Drept re mărul brigăzilor transferate de rea' productivităţii muncii pu Tciuş şi prin munca voluntară a
l3 zultat, productivitatea muncii în la înaintări în cărbune s-a ridi teau fi mult mai mari dacă s-ar locuitorilor din comună. Un a-
acest an a crescut în mod sim cat la patru. Acest lucru a dus fi luat din timp măsuri pentru port deosebit l-au adus cetăţenii
C Noi utilaje intrate 3
cL I-n-----f--u--n---c-ţ--iu.—ne __ 33 ţitor. la depăşirea simţitoare a sarci eliminarea lipsurilor care per Petru Popa, Octavian Ciortea, nat pînă acum 80 m.l. de gard.
De pildă, în trimestrul I, pro nilor de plan. Numai în luna no sistau. Mă refer în special la De asemenea cetăţenii din Seu-
U La întreprinderea „Ceramica "] iembrie, spre exemplu, planul a problema ridicării brigăzilor ră Teodor Domşa ş.a. Prin darea leşti au muncit şi Ia turnarea
ductivitatea muncii pe cap de fost depăşit cu 11 procente. mase în urmă la nivelul celor fundaţiei ia grajdul gospodăriei
j: din Baru Mare, a fost pusă ieri 3 muncitor a crescut faţă de p-lan fruntaşe. In acest fel, pînă în în folosinţă a acestui local, în agricole colective. Un aport deo
cu 3,58 la sută. In trimestrul II, Determinarea tuturor brigăzi prezent, sarcinile de plan anua sebit l-au adus cetăţenii şl la
^ în funcţiune presa de 1.000 io- 3 lor să-şi îndeplinească sarcinile le ar fi fost realizate. comuna Peţeloa se va putea face întreţinerea drumurilor. Pînă în
productivitatea muncii, compa de plan, a constituit de aseme prezent prin munca voluntară
ne, primită din R.P. Ungară, ^ rativ cu realizările primului tri nea o preocupare a conducerii Şi în ce priveşte partea meca o mai bună aprovizionare a
mestru, a crescut cu 11,52 la sută sectorului în vederea creşterii nică, în primele trei trimestre,
(. pentru presarea semiuscată a că- -j productivităţii muncii. In acest ain întîmpinat unele greutăţi se populaţiei. Hunedoara — auîostaiia
pe cap de muncitor, iar în tri scop am urmărit aplicarea şi ex rioase. Aplioînd însă măsurile
mestrul III cu 23,51 ia sută. tinderea iniţiativei Valentinei tehnico - organizatorice propuse N. T. pentru autobusele care cir
Gaganova. Rezultatele nu s-au
^ rămizilor refractare. Prin pune- •j Aceste realizări se datoresc lăsat prea mult aşteptate. La in plan, situaţia s-a îmbunătăţit. corespondent culă in direcţiile Ghelar,
preocupării fiecărui şef de bri sectorul nostru, multe din brigă Cu toate acestea, pe viitor, în
^ rea în funcţiune a acestei prese j gadă, maistru şi inginer, pentru zile rămase în urmă, au ajuns această direcţie, mai avem încă -EE2B-
organizarea în condiţiun-i cit mai la nivelul celor fruntaşe. In a- multe de făcut. Greutăţi întîm-
L şi prin folosirea metodei de 3 bune a tuturor locurilor de mun ceastă direcţie, merită a fi scos pinăm şi din partea sectorului Teliuc şi Cinci.ş.
că, pentru îndeplinirea şi depă în evidenţă faptul că brigăzile VI transporturi, care deşi în ul
L presare semiuscată,cărămizile .j şirea înainte de termen a sarci a căror conducere au luat-n to timele luni ne-a asigurat în con Ora 8 şi 40 de minute.
nilor de plan. Trebuie să amin varăşii Csiki F.meric şi Gheor diţii mai bune cu vagonete goa
L refractare işi îmbunătăţesc mult tesc sprijinul primit din partea ghe Bogdan, brigăzi codaşe îna le, toh.işi nu a reuşit încă să se — Unde călătoreşti, mă-
conducerii minei în ce priveşte inte, acum se numără printre ridice la nivelul sarcinilor ce-i
I calitatea şi rezistenţa, iar pro- 3 organizarea muncii sectorului. brigăzile fruntaşe pe s e c to r . revin. Dacă în cursul lunii no tuşă ? i
Astfel, cu toate că sarcinile de iembrie am fi fost aprovizionaţi
^ ductivitatea muncii creşte sirn- ^ plan ale sectorului la lucrările Un a.port deosebit la obţine cu materiale şi vagonete goale — La Ghelar, maică. )
de înaintări erau realizate, ran rea randamentelor frumoase a- la timp şi în cantităţile cerute,
ţitor. damentele brigăzilor de la îna min-tite, l-au adus maiştrii, ca atunci, în mod sigur, puteam Dar matale ?
intări erau mici şi totodată se re, în urma muncii politice des extrage în afara sarcinilor de
înregistrau mari pierderi la pre plan peste 2.000 tone de căr — Tot la Ghelar.
ţul de cost din cauza aprovizio făşurate de către organizaţia bune.
Sărbătoarea nării greoaie cu materiale şi va- noastră de partid au înţeles că — Nu ştii la ce oră plea
gonete goaie. Acest lucru a dus Pentru a traduce în viaţă sar
majoratului pe de altă parte la nefolosirea trebuie să depună mai multe cinile trasate în expunerea tova că cursa ?
integrală a celor 480 minute ale răşului Gh. Gheorghiu-Dej la
zilei de lucru. eforturi pentru aprovizionarea la plenara C. C. al P. M. R. — O tovarăşă de la au-
timp a locurilor de muncă cu din 3—5 decembrie a. c.,
Ieri, la Haţeg, a avut loc o 3 In această situaţie, la propu colectivul sectorului nostru se togară mi-a spus că din
nerea conducerii minei, am luat materiale şi cu vagonete goale. va strădui să lichideze toate
adunare festivă dedicată sârbă- o parte din aceste brigăzi şi neajunsurile, să răspîndească oră-n orp¦ Dar să ne ui
le-am trecut la lucru în cărbune. Toate acestea au făcut ca sec experienţa brigăzilor fruntaşe,
toririi majoratului celor 40 de ti- j Prin aceasta, am putut asigura torul I al minei Vulcan să dea tăm în p rog ram ; trebuie
brigăzilor rămase la înaintări
f neri din oraş, caré împlinesc vir- 3 patriei, pe seama creşterii pro să fie afişai.
ductivităţii muncii, în perioada
C sta de 18 ani. ^ 1 ianuarie — 1 decembrie a.c., — M-am uitat doar şi
L Cu acest prilej, tov. Mircea ) nu-i afişat nici un pro
(_ Morarii, secretar al coinitetu- 3
L lui orăşenesc U.T.M., a vorbit .j gram. Dar, dacă zici ma
tale că din oră în oră, aşr.
I- despre drepturile pe care le a- -j o fi...
L sigură Constituţia R.P.R. tutu- ¦)
L ror tinerilor din patria noastră. 3 — Cit e ceasul, maică ?
L Printre cei sărbătoriţi se nu- 3
— Nouă şi cinci minu
mără tinerii Dionisie Gross, sa- j
L lariat la U.R C.C., Romulus Sa- -! te. 1'
^ lasan, de la întreprinderea „Va- ]
[ sile Roaită", Elena Jurju, ope- } —Oare ce-o fi cu au
tobusul de nu mai vine ?
— ?!...
L raloare la staţia de radioficare 3 Ora 9 şi 30 de minute.
Bătrânica se apropie de mi 1
> şi alţii. ^ ne şi-m-i spune compăti
mitor :
.A — Să ştii, maică că cine
peste sarcinile de plan, 5.163 să introducă cu mai mult curaj ţi-a spus ori n-a ştiut, ori
Cînd munca este bine orgamzata tone de cărbune. De asemenea, tehnica nouă şi să-şi organizeze a vrui să scape de m ata
preţul de cost pe tona de căr mai bine munoa, astfel îneît în
pozitul de cherestea, bune a fost redus în primele 10 anul 1960 să realizeze o produc le. De-aşi şti că nu vine
care şi-a realizat luni cu 6,96 lei. tivitate a muncii din ce în ce
îndeplinirea şi de producţie, in luna planul în proporţie mai sporită. curînd, m-gş duce să mai
păşirea planului la noiembrie valoarea de 106 Ia sută. Aceste realizări se dator&sc
toţi indicii a fost o producţiei globale a în mare măsură şi faptului că Ing. KOVACS EM ERIC tirguiesc cite ceva din o-
preocupare perma fost realizată în pro raş...
Ora 11. A sosit auto
nentă a colectivului porţie de 108,11 Ia Printre muncitorii personalul tehnico-ingineresc din şeful sectorului I al minei Vulcan busul. M-am interesat şi
de muncitori de la sută, valoarea pro fruntaşi în producţie am aflat plecările: la ore
U.l.L. Orăştie. ducţiei marlă 114,21 se numără Franeisc Creşte numărul depunătorilor la C;E.C. le 8 şi 11. Ca să aflu a-
După ce conduce la sută, iar produc Furna, brigadier la cest lucru am aşteptat...
rea administrativă, tivitatea muncii a încărcarea chereste Ca urmare a creşterii nivelu la sută mai mari decit cele de două ore şi jumătate. Ce
sub îndrumarea or crescut cu 20,60 ia lei în vagoane lui de trai al oamenilor muncii, puse în anul 1958. In întreg ra s-ar fi întîmplat însă da
ganizaţiei de partid, sută. Economiile rea C.F.R. Deşi tînăr, în raionul Orăştie sporeşte ionul există 11.400 depunători pe că în autostaţia din Hune
a luat o serie de mă lizate în această pe librete de econom ii în afară de I înarul Vasile Spătaru es!e cel mai bun sudor al întreprinderii de doara ar fi fost afişat pro
suri tehnico-organi rioadă se ridică la tovarăşii săi de continuu numărul depunătorilor depunerile pe obligaţiuni. C.E.C. explorări miniere din Lupeni. In frecare lună el îşi depăşeşte sarcinile gramul ? Simplu : ’ n-aş
zatorice menite să a- suma de 23.174 Iei. Numai în acest an numărul de de plan în medie cu 5-10 la sulă. De asemenea în ultimul timp, printr-o fi pierdut în zadar două
sigure buna desfăşu muncă l-au reales ca la C.E.C. Pînă in prezent su punătorilor la C.E.C. a sporit folosire judicioasă a carbidului a realizat o economie de 5.000 lei. ore şi jumătate!
rare a procesului de In această perioa şef al brigăzii. cu 2 .000.
dă s-a evidenţiat de- mele depuse la C.E.C. sînt, cu IN C L IŞ E U : Sudorul Vasile Spălării la locul de m uncă. GH. PORUAtBACU
E. I. 49 la sută mai mari clecit cele
Loto: GH. STOISOVICI
corespondent J depuse in anul 1956 şi cu 13