Page 38 - 1959-12
P. 38
Pag. 2 DRUM W m W A EISM U U J! N r 1545
mm í«rmii.n>wriiWrt
Cresc rîndurile LA MINA TELIU C Depozitarea şi păstrarea
organizaţiilor de partid
In 11 luni —4,552 fone ia babele de recep|sonare
La I. C. S. H.
minereu de fier
Organizaţia de bază de la anului şi pînă în prezent, această Sarcina princi IOAN F E IE R face în fiecare
grupul de construcţii nr. 2 din organizaţie de bază a primit un pesié plan . pală a bazelor directorul C.R.R. Deva zi, iar cînd pro
cadrul I.C.S. Hunedoara acordă număr de 32 membri şi 47 can de recepţiona-re dusele au o u-
o atenţie deosebită muncii de didaţi de partid. Ca membri de Minerii de la Teliuc acordă o
primire de noi membri şi candi partid au fost primiţi mecanicul atenţie deosebită sporirii canti o constituie de midifate sub 15
daţi de partid. Formîndu-şi un Ovidiu Pleşoianu, dulgherul tăţii şi îmbunătăţirii calităţii mi
larg activ fără de partid, ea se Schiister Martin şi alţii, iar în nereului de fier pe care îl livrea pozitarea şi conservarea produ la sută, se vor controla cel pu‘
ocupă cu grijă de educarea şi rîndurile candidaţilor de partid ză furnalelor de ia Hunedoara şi
antrenarea acestuia în rezolva au fost primiţi sudorul Aurel Călări. în acest scop au fost selor agricole pentru fondul cen ţin de două ori pe lună.
rea sarcinilor ce-i stau în fată. Popa, vopsitoarea Măria Năidin, construite şi date în funcţiune
Apropiindu-se mai mult de par dulgherul Kiraly Alexandru. în acest an un puţ central de ex tral al stâftliui, precum şi pre Reducerea umidităţii cereale
tid, cunoscînd mai bine scopul tracţie, un funicular de mare ca
politicii sale, numeroşi tovarăşi Toţi cei primiţi în rîndul tnefn- pacitate etc. De curînd a fost gătirea seminţellor selecţionate lor depozitate se face prin ae
din activul fără de partid au dată în folosinţă şi o staţie de
cerut Organizaţiei de bază să-i brilor şi candidaţilor de partid, antezdrobire a minereurilor, care necesare îh-Să-mî-ntărilor. risirea şi prin uscarea acestora
primească în rîndul candidaţilor sporeşte productivitatea muncii.
de partid. cu excepţia a doi ingineri, sînt An fost organizate, de aseme Ih afară de curăţirea şi de în uscătorii mobile sau fi,te sau
nea, consfătuiri între mineri şi
Aşa se face că de la începutul muncitori cu vechime în pro Iurnafişti, pe tefna calităţii mi zinfectarea prealabilă a depo prin uscarea la soare. Uscarea
nereului. zitelor pentru ca' produsele să la soare trebuie să fie folosită
ducţie, fruntaşi în munca şi în
Ca rezultat al acestor măsuri, se păstreze în bune condiţiuni, la toate bazele de recepţiona-
activitatea obştească. producţia a crescut anul acesta se impune respectarea a o se re, întrucît dă cete mai bune
cu 77 la sută faţă de anul tre
cut, iar calitatea minereului de rie de măsuri îg-ienice''în timpul rezultate. Pentru aceasta, cerea
fier s-a îmbunătăţit. depozitării şi manipulării produ lele se împrăştie pe o platfor
Ca rezultat al creşterii indi
selor. Se va ţine o curăţenie mă sau pe ramipele magaziilor,
cilor de mecanizare cit şl mai
bunei organizări a lucrului, mi perfectă a magaziei, nu se vor în strat de 10— 15 cm. şi se lo
nerii de la Teliuc au extras şl
livrat furnalelor de fa Căfan şi introduce resturi de a-Ii-mehte pătează din' oră în oră. Dacă
Hunedoara în primele îl luni
La fabrica „Sebeşul“ aîe acestui an. peste sarcina de sad noroi în masa cerealelor, cerealele au o umiditate de pes
pîari, 4.552 töne triinéréu de fier.
şi se va evita strivirea boabe te 17 ia sdtă, ele se vo.r depo
Şi organizaţia de partid de Ia de partid se numără lăcătuşul lor. zita în magazii în straturi d6
fabrica de ciorapi din Sebeş s-a mecanic Gheorghe TomeScu,
preocupat îndeaproape de creş In momentul . recepţionării, maximum 50 cm. Aerisifda pro
terea conştiinţei şi nivelului po muncitoarea Măria Anghel de
litic al futuror •muncitorilor la secţia finisat, Petrii Opinca- produsele au un procent r-idiba-t duselor în depozite se fade prin
fruntaşi în producţie Şi în acti ru tricoter lă maşina Cotlon şi
vitatea obştească, în vederea a- bobinatoarea Raveca MacoVei. de umiditate. Pentru buna con metode pdsivd şi active.
tragerii lor în rîndul cândjdaţi-
îor de partid. Rezultatele aces Meritul organizaţiei de partid La secţia forjă a U.M. Cugir, în timpul cit piesele se În servare a lor, e necesar ca ce Aerisirea pasivă se faed prin
tei munci sînt dintrd1'" cele mal de aici constă în faptul că do călzesc în cuptor, agitatorii citesc muncitorilor cete mai noi realele sa fie depozitate pe com deschiderea' uşilor şi ferestfelor
bune. In anul acesta organiza vedeşte multă operativitate şi în ştiri apărute în presă. partimente, în funcţie de pro magaziilor cînd femperalura este
ţia de bază a crescut cu încă 49 privinţa primirii în partid'a'Can centul de umiditate sau de cor- scăzută şl timpul uscat. Aeri
candidaţi de partid, 45 dintre a- didaţilor. Un număr de 30 tova IN CLIŞEU : Agitatorul Viorel Băieş, împreună cu munci ptiri străine. In felul acesta, pro sirea' activă se face cînd atmos
ceştia sînt muncitori fruntaşi răşi printre care t.ricoterii Ana torii Ioan Gross şi lordache Bulgaru citesc ştiri apărute in zia dusele cu umiditate ridicată vor fera este umedă, prin lopăfare
iar restul sînt ingineri şt teh Mohan. Îban Todor şi ajutorul rul „Drumut socialismului". fi condiţionate mai uşor pentru manuălă, lopătare mecanică, vîn-
nicieni. de maistru Petrii Sălişteănu, că reducerea umidităţii. La bazele turare, selectare sau aerisirea
fora' le-a expirat stagiul de can Sá iritéüSiftóátii activitatea cultural - educativă Concursul pentru de reeep'ţiohaire se conservă pro cu ajutorul iriaşinei reîulante.
Printre cei primiţi în această didatură, nu fost primiţi de cu in perioada de iarnă dusele prin reducerea procentu
rînd în rîndul membrilor de par lui de umiditate, reducerea tem La bazele de recepţionare se
perioadă în rîndul candidaţilor meMrh pornim, ă ipăfii cea mai tună piesă peraturii şi primenirea periodi pot ivi şi dăunători ca gărgă
tid. că â aerului. Perioada cea mai riţa griului, gînd-acul mie de făi
mmlăuul oifUú-mlúv- la lúb-iié-Méa ? ele teatru grea pentru păstrarea produse nă, precum şi diferite specii de
în comuna Balşa Chiar de la înfiinţare, adică din a- iiizi, un mure număr dé elevi du de lor agricole este imediat după acarieni care distrug o parte din
recoltare, întrucât acestea prezin cereale'. Combaterea dăunători
Organizaţiile de bază din ca Pot fi amintiţi printre aceştia nui 1953, colectiva! bibliotecii• comu venit cititori activi ai bibliotecii. Cu cîtva timp în urmă, Casâ re tă o serie de însuşiri fizice şi lor se face prin metode mecanice
drul întovărăşirilor agrozooteh tovarăşii Viorel Boldor, Nicolăe gională a creaţiei populare' a orga bioehiribee deosebite, boabele sau chimice. In cazul infestării
nice din satele Galbena, Ardeu, Gîndea şi Aron Părâu din satul nale din GeOagin, şi-a propus să fo Trebuie, să spun insă. că Cele mai nizat uri cô'ricurs perifru crearea dé fiind în plin proces de maturi cu insecte (gărgăriţe sau gîn-
Mada, Voia şi Balşa, toate din Ardeu, Gheorghe Gîţ şl Aron piese de teattu îritr-un act. L a concurs zare cu un procent mare de u- daci), şi cînd aceasta este de
comuna Balşa, îndrumate şi Danciu din satul Balşa şî mulţi losească metode cit măi variole pen bune rezultate le-am î‘nregistrat iii ur pot participa toţi membrii cercurilor miditate şi cu un conţinut ridi gradul I sau II, adică atunci
sprijinite etectiv de către comi alţii. Gele mai bune rezuftafe în literare din regiune. cat de corpuri străine. Boabele cînd la 1 kg. se găsesc pînă
tetul comunal de partid au des munca de primire în pârtiei le-au tru a face ca fiecare ţăran muncitor ma muncii de popularizare a cărţii. fiind organisme vii, în ele se la 10 insecte, produsele se vor
făşurat o muncă politică susţi obţinut organizaţiile de bază din Iubitorii de literatură sînt cliemaţi petrec diferite procese vitale cum harfa. La infestarea de gradul
nută pentru atragerea în rîndul cadrul întovărăşirilor existente- să devină un cititor pasionat. Voi a- Iată citeva exemple: Am organizat, să deptiriă éfórturi pentru a scrie piese este, de exemplu, respiraţia. III, sau în caz de invazie, pro
membrilor şi candidaţilor de în satele Ardeu, Balşa ş? Voia. de teatru care să surprindă aspecte Respiraţia intensă ditee la pier dusele se vor ghM cir sulfura
partid a celor mai buni întovă Mai slab a muncit organizaţia rătd în rîndurile de faţă nUrtiai citeva expoziţii pe diferite leihe ca: „Pe din viaţa şi activitatea oaritenilor derea substanţelor uscate din de carbon. Este interzisă lo'pă-
răşiţi. Drept rezultat, de_ la în inilncii munca pe 'c a fe o depun side- boabe, ridicarea temperaturii şi tarea produselor infestate cu
ceputul acestui an şi pînă în de bază de la întovărăşirea din dintre metodele folosite în decursul drumul belşugului", „Iubiţi Cartea" , lufgiştil. abnegaţia minerilor, străda sporirea umidităţii în maisa ce gărgăriţe, penft-U a bit ra.sp1m.li
prezent, organizaţiile de bază nia ţăranilor muncitori peritru récolté realelor. De' aceea, se iau mă insectele în întreaga masă â
din această comuna au primit satul Galbena, care deşi a avut acestui an. „Pentru o recoltă î‘mbelşugată" cic. bogate, activitatea pentru culturaliza suri corespunzătoare pentru re cerealelor. Combaterea acarieni-
îri rîndul candidaţi for de partid rea maselor depusă de către intelectu ducerea umidităţii şi accelera lor se execută prin operaţiuni
un număr de 41 întovărăşiţi. posibilităţi mult maî mari, n-a In vederea îndeplinirii sarcinilor ca expunind cărţile adecvate temei. Am alitatea nou? été. rea procesului de post maturaţie. mecanice (prin lopătare meca
nică pe timp uscat).
primit în acest an decît 4 can re stau în. faţa bi organizat de aseme Iniţiativa CaSei regionale 5 creaţiei In timpul păstrării produse
lor agricole aipare1 des îneinge- _ Ca o măsură preyentiyă care
didaţi de partid. bliotecii, noi am for nea vitrine cu căfţi popula, e este menită să facă cunos .r$.a c'erealelor. Incingerea se d!a- trebuie luată, este aceea că la
cute aceste aspecte ale vieţii contem toreşte proceselor fiziologice ca recepţionare, produsele agricole
mat mai îitiîi uti co Din experienţa şi ziare, panouri re au loc în boabe în timpul să fie analizate minuţios spre a
lectiv de muncă activiştilor culturali comparative, consfă- porane. Cu elf vot fi mai rriulţi cer depozitării, precum şi datorită nu înmagazina pe acelea care
din care fac parte tuiri cu citiiorii, slabei. conductibiiităţi termice a sînt infestate cu dăunători.
care să scrie, cu atît vor fi posibilităţi masei produselor. De asemenea,
cei mai activi ci seri literare urmate acţiunea vitală a insectelor şi a- Numai prin respectarea tutu
mai mari pentru a discerne ceea ce carieriilqr este urmată de dega ror măsurilor arătate,- produsele
titori (ţărani muncitori, intelectuali şi de programe artistice, prezentări de e mai valoros. jarea căldurii. Incingerea duce agricole din depozite se vor con
la scăderea calităţii produselor serva în bune condiţiuni, asigu
elevi). Fiecare membru al acestui co cărţi, lecturi in grup şi multé alíele. O contribuţie dé seam ă la această precum şi ia pierderea substan rând astfel o materie primă de
calitate superioară;
C on cu rs lectiv a primit sarcini precise, astfel Inperioada de iarnă, activitatea acfiürië o pot áducé céfcuriie Hiérate
c îş tig ăX ii ca munca să se desfăşoare organizat- bibliotecii, va !i şi mdi.bogdtă. Ö aléh-
ţie deosebită o voiri"ucbtda, pé lingă din regiune. Dacă ele îşi vor orienta
j» Preocuparea noastră a fost îndrepta altele, invăţămintului agrozootehnic de
tă ih primul rînd spre dezvoltarea masă. La 'noi, în cadrul .căminului cul munca spre realizarea unor piese în-
gustului de citit al ţăranilor ¦munci
tr-un act reuşite, aceasta va însemna
Duminica trecută, a avut loc lui, elevii au vizionat filmul, a- tori. In acest scop tie-am folosit de tural var funcţiona ¦un cerc agroteh iin frumos succes.
'i. sala cinematografului „Vă poi celor 10 concurenţi li s-au ţăranii muncitori — cititori mai vechi nic şi unui pomicol. Şi pentru că
ai bibliotecii. Ei au antrenat rînd pe cursanţii săpoată ăcuiHula cit hm Timpul dé 4 luni cît mal Stă Ia dis
ile Roaită" din Orăştie, un pUs întrebări. rînd, fiecare, cei puţin ctie unul sau multe cunoştinţe am luat măsuri să ţelor uscate. Pentru prevenirea
oncurs „Cine ştie• cîştigă". In Printre concurenţii care au doi ţărani muncitori. Astfel, am ajuns ti se asigure cărţile necesare. poziţia creatorilor este suficient ca,
adrul concursului, $-au între- ca in prezent să avem un număr ma-.
ut elevi de la şcoala medie şi dat cele mai bune răspunsuri re de cititori din riadul ţăranilor mun Colectivul bibliotecii noastre va cău prihtr-o murică susţinută, plină de in
coala de 7 ani din localitate, citori. ta ca şi de aici înainte să folosească,
'ema concursului a fost filmul se numără elevii Dragoş Ti teres, să poată fi scrise piese bune.
sovietic „Pavel Korceaghin“ miş, Aurelian Boancă, Constan Atenţie am acordat şi atragerii ele cele mai bune metode pentru ca să
tin Mihai, Iliana Gheorghe şi
Lia Lupea, care au fost premi vilor spre bibliotecă. Pentru aceasta, nu existe' o casă în caresă im pă degradării produselor este ne G rijă fafă de
cesar să se efectueze un control călători
upă romanul „Aşa s-a călit o- aţi cu diferite cărţi. am luat legătura cu conducerea şco trundă cartea, periodic amănunţit la produsele
ELEN A 10 AN
ilul" de N, Ostrovschi. corespondentă lii şi cu cadrele didactice. Roadele LUGOSI BELA depozitate. Cînd umiditatea este
In prima parte a concursă- de 17 la sută, controlul se va
muncii nu s-au lăsal aşieptdte. As- biblioteoar, comun-a Geoagiu Intr-una din zilele trecute, uri grup
de călători a vrut să ajungă la Sebeş.
Pentru acedsla au luat diri gata Vlnţa
de jos autobusul aparţinîhd InirepHhde-
Muzeul —oglinda trecutului de luptă un număr de peste 20 de artico ţarea partidului, congresele par însuşi rostul instituţiei, nici mu rii de gospodărie orăşenească din Sebes.
le de specialitate prin care s-au tidului, grevele anilor 1929-1933, zeele din Orăştie şi Sebeş şi La urcare în autobus, călătorii ait
al poporului din cefe mai vechi tăcut cunoscute evenimentele is lupta muncitorimii împotriva nici celelalte muzee ca cel pas fost întimplhaţi de un văl de căldură.
lorice mai importante, au fost războiului, actul de la 23 August toral din Poiana ş.a., care de Curiozitatea i-a făcu! să întrebe : „De
timpuri şi pînă în zilele noastre popularizate o serie de realizări 1944, acţiunile pentru consoli asemenea, în scurtă vreme, vor unde vine această căldură?". Răspun
ale regimului nostru .şi s-au darea puterii democrat-populare, trebui să organizeze secţii noi, sul l-au primit imediat din pafted şo
transmis în rîndul maselor cu principalele cuceriri ale puterii fiecare după posibilităţile ce le ferului „Foarte siihptu". Am introdus
populare, victoriile orînduirii de au, după profilul lor, dar aces ţeavcL de eşapament prin interiorul mat
noştinţe ou privire la trecutul mocratice în aceşti ani în in tea să cuprindă competent lupta Sinii şi am confecţionat o apatatoare
istoric al oraşului Alba iulia şi pentru înfăptuirea şi consolida din resurse proprii. Aceasta, numai
rea orînduirii noi, socialiste. pentru sezonul de iarnă".
De cîte ori intri într-un mu- torice. Muzeele din Deva şi Alba în timpul săpăturilor la funda al împrejurimi for. Asemenea dustrie, agricultură şi pe jărim
eu, rămîi orofund impresionat Iulia au fost vizitate fiecare în ţiile marilor construcţii indus Este de datoria întreprinderi Iniţiativa este bună. Şi n-ar fi rău
ie documentele, rînduite cu gri- cursul anului trecut de aproxi triale, s-au găsit şi predat mu teme s în t: „500 de ani de la in • soeial-cultural. lor noastre socialiste să ajute Să fie urmată şi de aile întreprinderi
ă şi migală, privind existenţa mativ 40.000 de oameni ai mun zeului multe obiecte valoroase. muzeele în munca lor, bineînţe de gospodărie, in special de cele care
loporului nostru de-a lungul cii : muncitori, ţărani muncitori, De asemenea, un grup de trac temeierea oraşului Bucureşti". Intr-adevăr, după deschiderea les cu respectarea tuturor, nor deservesc traseele Petroşani, Haţeg,
eacurilor. Atît muzeul regional intelectuali, studenţi, elevi, mili torişti, pe cînd lucrau la cîmp. melor legale. Fiecare întreprin Sarmizegetusa etc. încălzirea autobu
lin Deva cît şi cel din Alba Iu- tari etc. Şi în acest an, numărul găsind un important tezaur, l-au „Muzeul regional din Alba tu- acestei secţii, muzeul regional dere trebuie să fie Interesată în selor in timpul ierhii este necesară.
ia, precum şi tinerele muzee de vizitatori la cele două muzee predat muzeului. această direcţie. Mii de vizita
in Sebeş şi Orăştie, constituie se menţine la acelaşi nivel. lia în anii puterii populare", din Deva va fi o ogTindă fidelă IOAN PU RICE corésporident
uternice mijloace de educare Trebuie subliniat de asemenea
latriotică a maselor. îndeosebi Un lucru bun în activitatea faptul că la unele din lucrările „Cele mai importante monumen a istoriei luptei poporului nos
ele două muzee regionale muzeelor din regiune constă în efectuate de către muzeele noas te din Apulum“, „Secţia constru tru, îndeosebi a oamenilor mun
Deva şi Alba Iulia), care po- făptui că, îndeosebi în ultimul tre participă un mare număr de
timp, colectivele acestora lucrea oameni ai muncii' şi îndeosebi irea socialismului la muzeul re cii care au trăit pe aceste pla tori. îndeosebi tineretul, munci
edă bogate trofee, dintre care tineretul, elevii şcolilor medii în gional din Alba Iulia“ şi altele. iuri, din cele mal îndepărtate
inele unice prin valoarea lor is- ză organizat. De asemenea s-a timpul vacanţelor şi în timpul vremuri şi pînă în zilele noas torii, Inginerii şi tehnicienii rde vor f i
orică, pot fi pe drept cuvînt îmbunătăţit munca în ce priveş liber. Acesta este un lucru bun, In muzeele regiunii noastre se tre, Acest lucru va fi de mare mîine, vor vizită 'aceste muzee,
onsiderate printre cele mai va- te calitatea explicaţiilor date care face ca tineretul să îndră lucrează cu multă însuliejire folos în educarea tineretului şi
xoase instituţii cu caracter e- grupurilor de vizitatori, ele fiind gească comorile de artă. istoria îrt general a tuturor oamenilor vor stabili pe această cale le luate măsuri?
ncativ-patriotic din regiunea orientate înspre evenimentele şi cultura poporului, să le sti pentru descoperirea de noi aşe muncii. ’O încercare ‘ în acest gături cU întreprinderea care le
mari, de amploare, înspre fapte meze şi să năzuiască a ajunge zări, noi obiecte care să facă lu sens a făcut şi muzeul din Alba
oastră. le semnificative, cu importanţă ei înşişi cercetători, apărători ai mină deplină, să dovedească fru place şi nu-i exclus că într-un Este ştiut faptul că în perto
Colecţiile bogate ale celor istorică şi educativă, eliminînd- acestor valori.- museţea trecutului -de. .luptă ai viitor apropiat, aceştia să lucre da lunilor de iarnă, ţăranii inu:
du-se amănuntele lipsite de ze tocmai la întreprinderea pe cilori de pe întreg cuprinsul r
ouă muzee, cărţile rare din bi- semnificaţie. Este lăudabilă munca colecti poporului din cele mai îndepăr Iulia prin expoziţia; ,-,-15 ani de care ău îndrăgit-o pe cînd erai; giu-nii noastre desfăşoară o ii
lioteca „Bâtyâneum" stîrnesc velor ştiinţifice ale muzeelor din tate-vremuri. Şi, :întf-adevăr, e- realizări în raionul Alba“ şi copii şi vizitau un muzeu oare
uriozitatea a sute de străini din O muncă rodnică duc muzeele Deva şi Alba Iulia, atît pe tărîm xistă- în muzee multe, dovezi în „Construirea socialismului" oare care. tensă activitate cultural-artistic
aate colţurile lumii. Dar, înde din regiunea noastră pentru des obştesc cît şi ştiinţific. Cadrele Pentru aceasta, comitetele ex
osebi, înspre Alba Iulia, Deva, coperirea de noi obiecte de mu de specialitate de la muzeul din această privinţă. E necesar să însă sînt den-arte de a satisface Deci, muzeul are şi acest rost. cutive ale sfaturilor populare c-
aspre Sarmizegetusa şi Cosieşti zeu care să îmbogăţească colec Deva, în frunte cu tov. Octavi Procedează greşit acele înlre- mímale au luat din timp măsu
e îndreaptă oamenii de ştiinţă ţiile. Se poate spune cu toată an Floca, directorul muzeului, arătăm însă- că muzeele noastre cerinţele atît- de acute pe care orinderi •care nu întelbg rostul de asigurare a condiţiilor mat
lin miiile ţări, care găsesc aici certitudinea, că prin munca des ţin lecţii ia Universitatea mun- muzeului în cbmjilexTfătea lui şi riale necesare căminelor culţi
îovezile cele mai concludente făşurată. s-a reuşit ca m ajori ciloreascâ, expuneri în faţa oa trebuie să 'aducă istoria la zi, Ie pune în faţa muzeului — nu-1 ajută. rale.
le istoriei !toporului nostru. In tatea oatnenilor muncii din regi menilor muncii, publică în pre adică - să stabilească un echili practica, viaţa tumultoasă a zi
urSUl anilor 1958 si 1959. a- une să ajute muzeele în desfă sa locală şi în revistele de spe bru -ştiinţific între reprezentarea lelor noastre. - ,
este aşezăminte au fosţ vizitate şurarea muncii lor de cercetare cialitate articole pe teme ştiinţi
şi descoperire de noi obiecte. fice şi de popularizare a ştiinţei diverselor epoci, în care un loc Stă în puterea" colectivului, a
le nurheroşi oameni de şti ini ă Sînt numeroase cazuri cînd mun şi fac cunoscute prin presă şi
lin mai rnulle ţă ri: U .R.S.S.. citorii de pe şantiere, ori ţăra prin staţia de radioficăre noile de frunte îl are epoca cea mai organelor care îl îndrumă şi-l
!. P. Bulgaria, R. P. Polonă, nii muncitori vin şi sezisează descoperiri ale muzeului. Colec
îepublica Cehoslovacă, lugosla- muzeele noastre ¦ asupra unor tivul muzeului regional din Alba măreaţă a tuturor timpurilor — ajută în muncă, posibilitatea de De altfel, âjuiorttf dăt muze Nu acelaşi iuc'/u l-a faciit ii
descoperirii ori predau muzeelor Iulia, numai în decursul acestui elor trebuie sporit si din partea să Comitetul executiv al Sfati
ia. Italia. Glanda etc. obiecte valoroase din acest punct an, a publicat în presă ori a di epoca construcţiei socialismului. a porni cu toată hotărîreă şi unor sfaturi . populare care au lui popular din Comuna Cri:
de vedere. fuzat prin staţia de radioficare, dătoriă să asigure muzeelor, pe cier. La căminul cultural de aic
Dâr lucru! cel mai, important Bine s-a Orientat 'muzeul din hărnicia ce-1 caracterizează la lingă -6 îndrumate calificată, şi n-a fost reparat mobilierul exi
I constituie afluenţa crescîndă Pe şantierele din Hunedoara, Deva care lucrează pentru des închegarea unei secţii puternice condiţii bune pentru desfăşura tent, lemnele de foc lipsesc, n
[e oameni ăi munc-ii care vizi- rea activităţii, îndeosebi spaţiul există sobe corespunzătoare.
ează muzeele şi localităţile Is chiderea unei asemenea secţii reprezentativă pentru regiunea necesar pentru expunerea obiec
folosind un vast material docu şi oraşul unde se află muzeul, Cetăţenii din cOiliună şi rh<
mentar în acest scop. Tematica 'prin care să oglindească cu
largă, bine orientată. întocmită competenţă ştiinţifică drumul de telor şi pentru depozite. ales artiştii amatori, îşi pun ît
de colectivul ştitoţiiie ai muze luptă, victoriile, obţinute de popo
rul nostru sub conducerea par Cu ajutorul tuturor organiza trebarea : Cînd are de gîhd cc
ului, reliefează lupta dusă de tidului pentrii cucerirea şi corn
poporul nostru, sub conducerea solidare-a' puterii populare, vic ţiilor de masă, siib conducerea mitetul executiv al Síá-tulül popi
toriile obţinute în construcţia
fermă a partidului pentru elibe socialismului. organelor de partid, muzeele din Iar comunal să asigure condiţ
rarea naţională şi socială, subli regiunea noastră pot ş! trebuie bune pentru desfăşurarea activ
niind momentele cele mai însem Nu trebuie să negli jeze aceas să devină cu adevărat oglindă n taţii cultural-artisiice ?
istoriei' din cele mal îndepărtate ZATOSCHIL OSWAL
nate din această luptă — înfiin tă sarcină firească, îzvorîtă din vrerriuri pînă în zilele noastre^ corespondent
