Page 4 - 1959-12
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 1536
Sosirea ia Budapesta a delegaţiei
P.C.U.S. în frunte cu N. S. Hruşciov
BUDAPESTA 30 (Agerpres). P.M.S.U. şi celelalte persoane şi Janos Kadar se urcă în auto
Răspunzînc! invitaţiei Comitetu aflate pe aeroport se apropie de mobil şi pleacă spre reşedinţa
lui Central al Partidului Munci avion şi salută cu căldură pe rezervată delegaţiei.
toresc Socialist Ungar, în capi oaspeţii care coboară din el. To BUDAPESTA 30 (Agerpres).
tala Ungariei a sosit, pentru a varăşul N. S. Hruşciov se îm N. S. Hruşciov, prim-secretar ai Anastas Mlkoian |1 decembrie — Ziua de luptă
participa Ia lucrările Congresu brăţişează cu Janos Kadar şi C. C. al P.C.U.S. şi membrii
lui al VlI-lea al P.M.S.U., o de Ferenc Miinnich. delegaţiei de partid sovietice
legaţie a Partidului Comunist al Un grup de pionieri unguri şi care au sosit la 29 noiembrie la S-a înapoiat Ia Moscova pentru eliberarea Africii
Uniunii Sovietice, în frunte cu sovietici oferă Iui N. S. Hruş Budapesta pentru a participa la
de sub Jugul colonialismuluiC, C. a! P.C.U.S., preşedinte al legaţiei buchete de trandafiri şi P.M.S.U., au participat în sea — TASS anunţă : La 29 noiem şi însoţitorii săi, au avut nu
N. S. Hruşciov, prim-secretar al ciov şi celorlalţi membri ai de cel de-al Vîl-îea Congres al MOSCOVA 30 (Agerpres). în îndepărtatul Mexic însorit, el
Consiliului de Miniştri al garoafe. Membrii delegaţiei sînt ra aceleiaşi zile, la un dineu or brie s-a înapoiat la Moscova pe meroase întîlniiri cu oameni de La chemarea Comitetului per independenţă. O puternică miş
U.R.S.S. ovaţionaţi de reprezentanţii oa ganizat în cinstea delegaţiilor bordul unui avion speoial „IL stat şi reprezentanţi ai vieţii manent al Consiliului de solida care a luat naştere anul acesta
menilor muncii care au sosit partidelor comuniste şi muncito 18“, venind din Mexic, Ana,stas publice, muncitori, ţărani, ca ritate a popoarelor din Asia şl în Congo belgian. Toate parti
...Ora 14,25. Un avion „TU- pentru a primi pe oaspeţii sovi reşti frăţeşti, de către Comitetul Mikoilam, prim-vfceipireşedinte al dre didactice, studenţi, ingineri Africa, Ia 1 decembrie se des dele politice congoleze au res
104" cu aripi argintii aterizează etici. Tovarăşul N. S. Hruşciov Central al P.A4.S.U. Consiliului de Miniştri al etc. in cursul convorbirilor re făşoară în ţările afro-asiatice pins planul guvernului belgian
şi se opreşte în faţa clădi- U .R.S.S. Dl a vizitat Mexicul prezentanţii U .R.S.S. au tran Ziua de luptă pentru eliberarea de acordare a „independenţei
rii aeroportului. Conducătorii răspunde la saluturile cordiale. Dineu! s-a desfăşurat înt'r-o timp de 10 zile. smis din partea poporului şi Africii de sub jugul colonialis pe etape" şi au cerut indepen
Apoi tovarăşul N. S. Hruşciov atmosferă caldă şi tovărăşească. guvernului Uniunii Sovietice ce mului. In această zi, au loc mi denţa imediată. O efervescenţă
N. S. Hruşciov invitat Pe aeroportul Vnukovo A. I. le mai bune urări de fericire po tinguri şi demonstraţii în care fără precedent a cuprins de cîtva
Telegrama adresată de F.S.M. Mikoian a fost mtîmpinat de porului mexican în numele pă este condamnat colonialismul şi timp Ruanda Urundl. Popu
să viziteze alte oraşe Organizaţiei Naţiunilor Unite Frol Kozlov, prim-vicepreşedin- cii pe pămînt. La rîndul lor, a este exprimată solidaritatea po laţia Camerunului britanic şl-a
te al Consiliului de Miniştri spus Anastas Mikoian, mexi poarelor din lumea întreagă cu manifestat cu hotărîre 'dorinţa
din Franţa PRAGA 30 (Agerpres). TASS se în Carta O.N.U. referitoare la al U .R.S.S., de Dmitri Polean- canii au rugat să se transmită lupta de eliberare a popoarelor de a înlătura dominaţia colo
anunţă: Federaţia Sindicală drepturile popoarelor la auto ski. preşedintele Consiliului de poporului sovietic cele mai cal africane. nială a Angliei şi de a se uni cu
PARIS 30 ( Agerp reş). După Mondială a adresat Organizaţiei determinare. F.S.M. se adresea Miniştri al R .S.F.S.R ., Dmitri de sentimente de prietenie şi Camerunul francez, care urmea
cum anunţă ziarul „l'Humanit&', Naţiunilor Unite o telegramă ză Adunării Generale a O.N.U. Ustinov, vicepreşedinte al Con simpatie. In lupta lor împotriva colo ză a fi proclamat independent Ia
Consiliul Municipal al suburbiei semnată de Louis Saillant, se cu cererea de a chema autori siliului de Miniştri al U .R.S.S., nialismului, popoarele Africii au 1 ianuarie 1960. Popoarele ce
muncitoreşti a Parisului — cretar general al F.S.M. In le tăţile franceze să dea ordin de de miniştri ai U .R.S.S. şi de Anastas Mikoian a scos în şi obţinut mari succese. La sfîr lor două teritorii cuprinse în a-
Saint Denis — a hotărît să-l in încetare a focului şi să înceapă alte persoane oficiale. evidenţă însemnătatea expoziţiei şitul celui de-al doilea război şa-numita federaţie Mafi se pro
vite pe N. S. Hruşciov, şeful gătură cu începerea dis tratative cu guvernul provizoriu sovietice pe care a deschis-o la mondial existau în Africa nu nunţă pentru înlocuirea statuîufuî
guvernului sovietic, in timpul a- cutării problemei algeriene la al Republicii Algeria. Printre cei prezenţi a fost Mexico City. In decurs de 5 mai două ţări independente, as
propiatei sale vizite in Franţa, sesiunea Adunării Genera Alfonso De Rozanzweig, amba zile ea a fost vizitată de peste tăzi există nouă asemenea ţări, autonom cu o independenţă rea
de a vizita această localitate. le a O.N.U., Federaţia Sin Federaţia Sindicală Mondia sadorul Mexicului în Uniunea 250.000 persoane. care joacă un important rol pe lă si deplină. Lupta anticoîbnîa-
dicală Mondială, se spune în lă cheamă de asemenea O.N.U. Sovietică. lisfa continuă să se desfăşoare
Şeful guvernului sovietic a telegramă, subliniază că guver să se pronunţe pentru anularea împreună cu Anastas Mikoian arena internaţională. Aproape un cu vigoare în Kenya şi Nyăssa-
mai fost invitat de Consiliile nul francez continuă conflictul interzicerii activităţii „Uniunii Pe aeroport An asta,s Mikoian s-au înapoiat la Moscova per sfert din teritoriul Africii şi 30 land.
Municipale ale oraşelor Nay pe militar din Algeria, atentuld Generale a oamenilor muncii din a rostit o scurtă cuvîntare în soanele care l-au însoţit. la sută din populaţia acestui
Marna (Departamentul Seine et prin aceasta la principiile expu- Algeria". faţa microfonului. El a spus că continent au zdrobit lanţurile Pentru a face faţă acestei tf-
Dise), Saint Genevieve de Bois, robiei coloniale. Avîntuf mişcă riaşe mişcări de eliberare a po
Martigues (Departamentul Bou- Telegrama adresata de A. I. Mikoian
ches du Rhone) şi Louviers ( De
partamentul Eure).
................. ;- ¦ s c s a si— ---------------------------------------------- preşedintelui Mexicuîui rii de eliberare din Africa a de poarelor africane, colonialiştii
terminat puterile coloniale să recurg Ia toate mijloacele, înce-
încheierea lucrărilor Conferinţei anaale pînd cu teroarea şi represiunile
MEXICO CITY 30 (Ager colaborării dintre ţările noastre accepte acordarea independenţei sîngeroase împotriva luptătorilor
a partidului laburist din Anglia pres). — TASS anunţă: De or în domeniul economic, cultural şi altor teritorii africane. Astfel, pentru independenţă şi termi-
bordul avionului „IL 18“ cu care şi în alte domenii. O astfel de în anul 1960 vor obţine inde nînd cu diverse manevre menite
A. I, Mikoian şi persoanele care dezvoltare a relaţiilor ar contri pendenţa Nigeria, Camerunul a înşela popoarele Africii. Dar
l-au însotit, s-au înaooiat în nimic nu le poate fi de folos.
BLACKPOOL 30 (A gerpres). La 29 rnica burghezie. M ajoritatea delegaţi laburist faţă de Uniunea Sovietică. Pe Datrie, A. I. Mikoian a trimis o bui indiscutabil la întărirea pă francez, Togo şi Somalia itali Zilele colonialismului sînt numă
noiembrie, la Blackpool, s-au încheiat lor, însă, a condam nat cu hotărîre în de o parte, a declarat el, partidul la telegramă lui Lopez Mateos. rate. Popoarele Africii se bucură
lucrările Conferinţei anuale a partidu cercările lui Gaitskell de a îndrepta burist consideră Uniunea Sovietică preşedintele Mexicului, în care cii în lumea întreagă“. ană. Ca urmare jumătate din de simpatia şi solidaritatea în
lui laburist din Anglia. Ca şi în şe partidul pe calea unui oportunism afît drept un inamic potenţial, pe de altă se spune printre altele : tregii lumi progresiste şi nu e-
dinţa din 28 noiembrie, ia 29 noiem de făţiş. parte — drept un pariener posibil. O A. I. Adikoian a mulţumit continentul african va păşi a-
cordial preşedintelui Lopez Ma- nul viitor pe calea unei dezvol
teos pentru primirea caldă şi i-a tări independente.
brie, în cadrul conferinţei au avut Ioc ZiUiacus, membru al Parlamentului, asemenea politică contradictorie nu „Intîlnirile cu dv, cu membrii urat lui şi guvernului său suc In acelaşi timp în teritoriile xistă forţă care să poată opri
serioase ciocniri pe m arginea proble a declarat că dezaprobă total afirm a permite partidului să se pronunţe pen guvernului dv. si cu alte per cese în activitatea de stat, feri care se mai atlă sub dominaţia mersul triumfal al întregii A-
mei privitoare la concluziile pe care ţiile lui Gaitskell, potrivit cărora par tru reducerea cheltuielilor militare ale soane oficiale din Mexic, au a- cire şi prosperitate întregului colonialiştilor iau o amploare frici spre libertate şi indepen
trebuie să le trag ă partidul laburist în tidul laburist ar fi prezentat alegăto Angliei, astfel ca m ijloacele eliberate rătat încă o dată că între Uniu popor mexican. tot mai mare acţiunile pentru denţă naţională.
urma înfrîngerilor suferite la ultimele rilor englezi îii cadrul alegerilor parla să fie folosite pentru ridicarea nivelu nea Sovietică s* Mexic nu exis *«»a•s•t•t•in•f»— i ”" _¦__1 ..—->»»
trei alegeri parlam entare — din" anii m entare trecute un program „excelent". lui de trai al populaţiei. tă nici un fel de probleme liti
1951, 1955 şi 1959. Vorbitorul a ridiculizat teoria dezvoltată gioase, care să împiedice dezvol Popoarele Americii Latine se pronunţă
de Gaitskell în cadrul şedinţei din 28 no Conferinţa partidului laburist şi-a în tarea favorabilă a relaţiilor so- pentru încetarea cursei înarmărilor
O serie de delegaţi la conferinţă, iembrie cu privire la aşa-num ita „dez cheiat lucrările fără să adoptate vreo vieto-mexicane pe calea întăririi
printre care Williamson, secretar ge voltare progresivă" a capitalismului rezoluţie politică.
neral al sindicatului naţional al mun
citorilor din serviciile generale şi mu englez. ZiUiacus a subliniat că în An
glia capitalismul înseam nă ca şi pînă
nicipale, lordul Pakenham şi alţii s-au acum şomaj şi cheltuirea unor mijloa Puternica demonstraţie NEW YORK 30 (Agerpres). Meyer subliniază că actual pundere gravă pentru faptul că
ce uriaşe pentru înarmare. Referindu-se antiamericană în zona — In America Latină se inten mente în America Latină pre au îndemnat primele ţări lati
pronunţat în sprijinul propunerii lide sifică lupta pentru încetarea cumpăneşte părerea că nu are no-americane să achiziţioneze
rului partidului, Gaitskell, potrivit că Canalului Panama cursei înarmărilor. După cum nici un rost ca aceste ţări, ca armament a cărui întreţinere
reia laburiştii trebuie să renunţe în transmite Karl Meyer, corespon re se află deja într-o situaţie este costisitoare şi care poate
PANAMA CITY 30 (Agerpres) panamezi, printre care se nu dentul din Lima al ziarului dificilă, să contracteze împru fi cu greu justificat din punc
mod practic la ideea naţionalizării in la problemele Internaţionale, ZiUiacus „Washington Post and Times muturi pentru a achiziţiona ár tul de vedere al apărării aces
dustriei, pentru a atrag e de partea lor a criticat poziţia conducerii partidului
WiflO»U - , ....-
Criminalii de război In cursul zilei de sîmbătă trupe mără 18 demonstranţi şi un sol Herald“, Pedro Beltran, pre me. tei emisfere...
ale S.U.A. şi unităţi ale gărzii dat din garda naţională. şedintele Consiliului de Miniş Locuitorii Americii Latine, Oamenii politici civili din a-
să nu fie amnistiaţi naţionale a Republicii Panama Demonstranţii s-au îndreptat tri al Republicii Peru, a aprobat subliniază autorul, critică Sta ceastă regiune, scrie Meyer, îşi
au trebuit să facă uz de bombe spre oraş numai după ce coman apelul preşedintelui Republicii tele Unite pentru rolul acesto exprimă speranţa că se va pu
— Puternica manifestaţie de la Bruxelles — cu gaze lacrimogene pentru a dantul trupelor americane a a- Chile de a se înceta cursa înar ra în cursa înarmărilor. In A- tea găsi un mijloc pentru a
opri o coloană puternică de de vertizat că acestea vor deschide mărilor „care creează o primej merica Latină se consideră că pune capăt cursei înarmărilor.
BRUXELLES 30 (Agerpres). persoane. In cursul manifesta monstranţi care a încercat să focul pentru a se apăra. die pentru America Latină". Statele Unite le incumbă o răs-
După cum relatează agenţia ţiei de protest se puteau vedea
pătrundă cu forţa în apropiere Coloana de demonstranţi pur
France Presse, la 29 noiembrie lozinci pe care scria „Raven- de localitatea Ancon în zona Ca ta în frunte un drapel al Repu
a avut loc la Bruxelles o pu sbruck 92.000 de morţi" sau lo
nalului Panama controlată de blicii Panama cu Intenţia de a!
ternică manifestaţie a membri zinca „NU, de 1.000 de ori NU S.U.A. In cursul încăierărilor arbora în zona canalului con în tr e „ c e i şasc/y şi „ c e i şapte / /
lor asociaţiilor patriotice din încercărilor de a amnistia pe care au durat trei ore au îo<T trolată de S.U.A. unde flutură
Belgia împotriva intenţiilor gu criminalii de război“. Manifes
răniţi 8 soldaţi americani şi 19 doar steagul american.
vernului belgian de a amnistia tanţii s-au îndreptat apoi spre Două recente călătorii diplo în replică, un alt b lo c: „zona li cuţiilor de la Strasbourg au
un mare număr de criminali de marea piaţă din Bruxelles un ŞSL3------------------------------- matice — aceea a ministrului berului schimb" din oare fac scos la iveală contradicţiile exis
de a avut loc un mare miting de Externe englez la Paris şi a parte — în afară de Anglia — tente chiar în sînul „pieţei co
război. şi în cursul căruia au luat cu- Să crosses cancelarului vest-genman la Suedia, Norvegia, Danemarca, mune“. Unii dintre partenerii
Cortegiul manifestanţilor în vîntuil numeroşi membri ai Londra, ambele făcînd parte din Austria, Elveţia şi Portugalia. Franţei în această grupare, cum
Confederaţiei Naţionale a pri d ® l a S $® A S S © S «l® B *f preliminariile conferinţei occi Antagonismul dintre cele două ar fi de pildă, Olanda, inte
rîndul căruia se găseau foştii dentale la nivel înalt programa blocuri, ziarul „Le Monde“ îl resaţi în a-şi menţine legăturile
luptători, văduve de război, foşti zonierilor politici. BERLIN 30 (Agerpres). In împotriva procesului din tă pentru luna decembrie — denumeşte „cursa dintre Europa comerciale profitabile cu M a
prizonieri în lagărele fasciste, Republica Democrată Germană Dusseldorf şi-au exprimat in
ă-a ridicat la peste 50.000 de continuă luările de atitudine în dignarea aproape 400 de locui
apărarea cunoscuţilor luptători tori ai oraşului Parch im. s-au încheiat fără publicarea celor şase şi Europa celor şap rea Britanie, au respins propu
Mişcarea grevistă din Italia pentru pace din Germania occi La Wittenberg a avut loco de comunicate. Acest fapt însă a te". nerea Franţei de a imprima
dentală al căror proces se ju adunare ai cărei participanţi au fost interpretat de către obser Despre aceste două blocuri un caracter de „exclusivitate"
ROMA 30 (Agerpres). — In de la uzinele particulare de » decă la Dusseldorf. Peste 100 cerut încetarea procesului de la vatori ca o dovadă că, în ciu s-a vorbit foarte mult şi în organismului „pieţei comune“.
ultimul timp mişcarea grevistă gaze. I de ingineri şi arhitecţi ai între Dusseldorf şi pedepsirea crimi da declaraţiilor verbale care se mod special în preajma plecă Sesiunea miniştrilor de exter
din Italia s-a intensificat din prinderii populare de proiectări nalilor de război din Germania referă la succesul deplin al tra rii lui Selwyn Lloyd la Paris,
nou. La 28 noiembrie au decla De 12 zile continuă greva din Rostock au trimis o scrisoa occidentală. Ei au subliniat de tativelor, între Anglia şi inter cit şi a plecării 'ui Adenauer la ne de la Strasbourg s-a încheiat
rat grevă în sprijinul revendică funcţionarilor asociaţiei naţiona- re Tribunalului din Dusseldorf asemenea necesitatea acordării locutorii săi occidentali s-au Londra, însă nimeni nu şi-a doar prin publicarea unui co
rilor lor economice, 20.000 de le de asigurări împotriva acel- în care îşi expriţnă indignarea libertăţii depline forţelor din menţinut serioase divergenţe. permis, după terminarea celor municat în care nu se vorbeş
salariaţi de la întreprinderile de dentelor de muncă. Greviştii cer faţă de acţiunile autorităţilor Germania occidentală care se două vizite, să anunţe dispari te nimic despre crearea unui
gospodărie comunală din Roma. Cercurile guvernante din ţia antagonismelor existente în secretariat permanent, ci doar
Greva a fost declarată în urma revocarea noii organizări inter din Germania occidentală. pronunţă în apărarea păcii. Germania occidentală şi din tre cele două blocuri economi de instituirea unor consultări
ne efectuată de administraţie, Anglia se situează pe poziţii co ce. Lucrul acesta ar fi fost im trimestriale între miniştrii afa
----------------------- m ------------------------ mune de ostilitate faţă de so posibil, orfcîtă bunăvoinţă a rii cerilor externe ai ţărilor „pieţe?
care ştirbeşte în mod serios cialism şi sînt aliate în cadrul avut presa burgheză, deoarece comune".
blocului antisocialist, N.A.T.O. tocmai în aceste momente au
refuzului Ministerului Afacerilor drepturile sindicatelor. Aplicarea reformei agrare în Cuba In momentul de faţă însă, exis survenit evenimente semnificati Faţă de această situaţie, An
0 Importantă victorie au re tă puternice contradicţii între ve de largă publicitate, legate glia nu a rămas pasivă. Abia
Interne de a aproba hotărîrea Anglia şi R.F. Germană în „po de cele două blocuri economi se înapoiase la Bonn cancela
litica europeană“ şi în special ce imperialiste. De pildă, de rul Adenauer. cînd la Stock-
Consiliului municipal al Romei purtat minerii. In urma luptei HAVANA 30 (Agerpres). La vite aparţinînd unei societăţi din în domeniul relaţiilor comer curînd a avut loc la Strasbourg holm s-a anunţat parafarea con
de a se plăti salariaţilor un spor dîrze greviste care a durat cîte- 27 noiembrie Institutul Naţional S.U.A. Această crescătorie se în ciale. Este mai mult decît sim — parallel cu lucrările „Adună venţiei cu privire la crearea
de salariu. va luni, a fost semnat contrar pentru reforma agrară din Cuba tinde pe o suprafaţă de 780 ca- ptomatic că tocmai în aceste zi rii parlamenta re europene“ (or „zonei liberului schimb' a celor
tul colectiv pe ţară care prevede a rechiziţionat 4 moşii ale „So ballerias (aproximativ 10.475 le, s-a conturat cu deosebită cla ganism conducător al aşa-nu- şa>pte ţări“. Aşadar, de la 1 ia
De mai bine de o săptămînâ majorarea salariilor muncitori cietăţii Statelor Unite pentru hectare). ritate perspectiva unui adevă mitei „mici Europe", adică al nuarie 1960, cînd va începe a-
sînt în grevă parţială muncitorii lor mineri. dezvoltarea Cubei", societate rat „război economic" în ves Uniunii celor şase ţări occiden plicarea măsurilor stabilite de
După cum relatează căpitanul tul Europei, război în care se tale membre ale „pieţii comu convenţie, ostilităţile dintre or
înfruntă ca principali adversari, ne“) — şi o conferinţă a mi ganizaţia „celor şapte" şi orga
Minerii vest-germani protestează care a exploatat crunt ţăranii Julio Suarez, delegatul Institu monopolurile engleze şi mono niştrilor de externe ai acestor nizaţia „celor şaise“, vor fi de
cubani. polurile din Ruhr. şase ţări, conferinţă la care clarate deschise.
tului Naţional pentru reforma principalul obiect al discuţiilor
După cum se ştie, la începu — după cum anunţă corespon La conferinţa de presă or
împotriva închiderii minelor de cărbuni Pe aceste moşii, care se află agrară, amploarea care a luat-o tul acestui an a' luat fiinţă dentul agenţiei France Presse ganizată înainte de a părăsi
în provincia Oriente şi se întind reforma agrară în Cuba se poa aşa-numita „piaţă comună a ce —• a fost instituirea în sînul Londra, Adenauer şi-a exprimat
lor şase“ (Germania occiden „pieţei comune“ a unui sistem totuşi dorinţa ca... cele două
BERLIN 20 (Agerpres). — muncitori. Autorităţile locale a- pe o suprafaţă de 8.997 cabal- te vedea şi din faptul că în pro tală, Franţa, Italia, Belgia, O- cît mai eficace de consultări po grupări să nu ducă un' „război
.Minerii vest-germani continuă le oraşului au protestat de ase lerias, lucrau 4.000 de ţărani. landa şi Luxemburgul). In a,cest litice. Franţa a prezentat chiar economic".
să ia atitudine împotriva închi menea împotriva acestei hotă- Pămîntul va fi împărţit ţărani vincia Camaguey preluarea mo bloc economic capitalul vest- propunerea creării unui secre
derii minelor de cărbuni de că rîri a conduoătorilor concernului lor înainte de sfîrşitul anului. şiilor mari s-a încheiat. german are asigurat un rol tariat politic permanet cu se Cert este că conflictul dintre
tre concerne datorită crizei ne „Harpemer Bergbau“ căruia îi De asemenea, tot în această pro preponderent. Anglia, ameninţa diul la Paris. Desfăşurarea dis- cele două pieţe vest-europene
contenite în desfacerea cărbune aparţine mina'. Pe liniă acestor măsuri, mi tă să-şi vadă mult diminuate este declarat şi în lunile ce
lui din R. F. Germană. După vincie guvernul a preluat admi nisterul pentru recuperarea fon exporturile în Europa, a iniţiat, urmează, el se va ascuţi şi mai
cum anunţă agenţia ADN, mi Autorităţile orăşeneşti din nistraţia unei rafinării de za durilor furate, a confiscat 18 mult.
nerii de Ia mina „Victoria“ din Bochum au condamnat planurile hăr a societăţii americane „Bai-
Lunen au organizat o demon tony Sugar" urmînd ca aci să mari domenii deţinute de foştii N. B.
straţie de protest împotriva in de a închide trei mine din apro fie creată' o cooperativă ţără funcţionari ai guvernului Batis
tenţiei de a închide uzina de pierea acestui oraş. Reprezen nească pentru cultivarea tresti
cocs de pe lîngă această mină tanţii administraţiei oraşului au ei de zahăr. ta. Două dintre aceste moşii au
şi a concedia un măre număr de declarat că această măsură ar şi fost preluate de Institutul
avea urmări „catastrofale pen în Oriente a fost expropiată o Naţional pentru reforma agra
tru economia' oraşului Bochum". crescătorie cu 1.500 capete de
ră, urmînd să fie împărţite ţă
ranilor.
Reacţia ii adaiUîisfraJia ziarului: eir, § Alariie ar. 9. Telefon; 188 {1891 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P. T.T.R. nr. 23G.320 din B noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mal" —• Deva