Page 41 - 1959-12

»3'° ;a!a
In expunerea t2ov.A
Gh. Gheorghi.n-De] la
plenara C.C. la P.M.R.
din 3-5 decembrie a.c
se arată că în indus­
tria siderurgică pe baza sporirii gra­
dului de folosire a agregatelor, pro­
ducţia de laminate şi ţevi a crescut
cu circa 250.000 tone. In expunere
se subliniază că în anul 1960, nu­
mai pe baza îmbunătăţirii folosirii
agregatelor siderurgice, se va rea­
liza un spor de producţie de circa
J 15.000 tone laminate şi fevi.
Agitatorii din Combinatul siderur­
gic Hunedoara, discută cu mult
interes în cadrul convorbirilor ce le
au cu muncitorii, noile sarcini ce Ie
revin din planul pe anul 1960 şi
perspectivele dezvoltării şi pe mai
departe a industriei noastre siderar-
gice.
in C L IŞ E U : Agitatorul Nicolae
Viaicu, şef de echipă la ajustaj, de
(a laminorul de 800 mm., discută
cu un grup de laminatori pe m ar­
ginea plenarei C.C. al P.M .R. din
3-5 decembrie a.c.
Analiza muncii culiural-sducaiive
desfăşurată de cluburile munciioreşii In contul anului viitor
Ieri a avut Ioc la sediul Con­
siliului sindical regional o con­
sfătuire ia care au participat
reprezentanţi ai consiliilor sin­
dicale raionale, ai comitetelor de
întreprindere şi directorii clubu­
rilor muncitoreşti din regiunea
Hunedoara.
La consfătuire au tost de fa­
ţă tov. Victor Moroianu, in­
structor al direcţiei de propa­
gandă şi cultură a C.C. al
P.M.R. şi Balazs Rudolf, şeful
secţiei de propagandă şi agita­
ţie a Comitetului regional de
partid.
Din partea consiliului sindi­
cal regional, despre activitatea
cultural-educativă desfăşurată
în cadrul cluburilor, a prezentat
un referat tov. Trandafir Tăna-
se.
Participanţii Ia discuţii au
scos în evidenţă realizările obţi­
nute de cluburi pe linia educă­
rii patriotice, socialiste a oame­
nilor muncii, pentru îndeplinirea
sa**cinilo<- economice. Au fost
iT'evafe lipsurile care s-au ma- i
nR-stat în această perioadă si
s-au făcut numeroase propu­
neri pentru îmbunătăţirea acti­
v iş tii în viitor.
Consfătuirea activiştilor cui-
-O -
Succesele minerilor
din Pefrila
Minerii din Petrila au dat a-
nul acesta patriei mii de tone
cărbune peste plan. Numai sec­
torul II, care a îndeplinit planul
anual de producţie la 20 no­
iembrie, a daf pînă în prezent
peste 8.000 tone de cărbune în
contul anului 1960.
In fruntea întrecerii socialiste
pe sector se află brigăzile con­
duse de Ioan Zifoi, .Gheorghe
Michiev, Nioolae Gristea, Vasile
Sidorov şi altele. Demn de re­
marcat este faptul că Vasile S i­
dorov, deşi a preluat la 1 de­
cembrie conducerea unei brigăzi
rămase în urmă, a reuşit !ca nu­
mai în 6 zile, să-dea paste sar­
cinile de plan 46 tone de căr­
bune.
R. BĂLŞAN
corespondent
I BHuunnedoara-Deva
Sîmbătă 12 decembrie 1959
O sărbătoare
tradiţională
A intrat în tradiţie ca în fie­
care an, la Şcoala medie din O-
răştie, să se serbeze ziua de
naştere a inginerului Aurel Vlai-
cu, al cărui nume îl poartă
şcoala'.-
Pe băncile acestei şcoli, cu
6 decenii în urmă, a învăţat
cel care apoi a devenit pionie­
rul aviaţiei romîneşti.
La 6 decembrie a.c., în sala
festivă a ..şcolii .q avut. loc o ser­
bare unde tov. Remus Dănilă,
directorul şcolii, a evocat figura
marelui om de ştiinţă. Elevii
turali din întreprinderile regiu­
nii noastre a constituit un pre­
ţios schimb de experienţă.
Cu acest prilej, tov. Vichente
Bălan, preşedintele Consiliului
sindical regional Hunedoara, a
înmînat tov. Ioan Ardeleanu, di­
rectorul clubului miner din Lu-
peni, steagul de „club fruntaş
pe regiune“.
La cooperativa meşteşugărească
„ Retezatul“ din Haţeg
Membrii unor sec- înregistrat în secţii- sută) şi cizmărie
ţii ale cooperativei lc cojocărie (30,5 la (5,88 la sută),
meşteşugăreşti „Re- sută), curelărie (113,1 Dintre cooperatori
Tezatul" din Haţeg au sută),
obţinui în luna no- lriife- (I8ttr8-S-2Y'9-l lIaii sQIu1.TtOa)I, „.
îeimbrie . d,e- confecţii pentru bar
serioase batj _ c !,tegorja a
păşiri ale planului de ţţ-a (30,31 la sută), Dumitru
producţie. înrămat
Cele mai taipor- (322,8 la siită), iri­
tante depăşiri s-a>u zeri-coafori (5,97 ia
lovaraşiu ioan lusij, m cu ier ia /aurica a e ciorapi din
Sebeş, este foarte cunoscut de muncitorii de aici. Nu există zi
în care el să nu depăşească nor ma cu cel puţin 5 la sută.
IN CLIŞEU : Ioan Iosif la locul de muncă.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
şcolii au prezentat apoi un reu­
şit program artistic.
ELENA IOAN
corespondentă
Au îndeplinit planul
anual
încă din ziua de 2 decembrie,
colectivii! de muncitori de la co­
operativa „Progresul" din Alba
lulia, a realizat sarcinile de
plan anuale la unele sortimente.
Astfel, la sortimentul încălţă­
minte uşoară, planul a fost de­
păşit cu 500 de perechi, la în­
călţăminte din deşeuri cu 934
perechi, iar planul anual de În­
casări a fost realizat în propor­
ţie de 107,20 . ia sută.
M. BOLDURA şi P. TOMA
corespondenţi
Datorită intensificării întrece­
rii socialiste şi printr-o mai
bună organizare a muncii, în
cadrul secţiei turnătorie de la
uzina „Victoria“ Călan, la sor­
timentul tuburi de scurgere,
muncitorii au reuşit să-şi reali­
zeze sarcinile de plan pe anul
1959.
Pînă la data de 9 decembrie,
ei au dat peste plan cantitatea
tinichige- s_au evidenţiat Iosif.
„
Zukerman> Cornel
Neiconi, Iosif Balaj,
Grozan,
geamuri Francisc Schenk.
NICU SBUCHEA
corespondent
C:: planul anual îndeplinit
Colectivul de muncă al trus­ tovarăşii Constantin Ionette,
tului de utilaj greu Hunedoara, Laurenţiu Bulşan şi alţii.
a îndeplinit la data de 8 de­
cembrie planul anual la produc­
ţia globală. Acest succes se da-
toreşte în mare parte faptului
că productivitatea muncii a spo­
rit în medie cu peste 6 Ia sută
faţă de cea planificată.
Luptînd pentru realizarea de
cît mai multe economii Ia pre­
ţul de cost, harnicul colectiv al
acestui trust a reuşit să realize­
ze economii în valoare de
855.264 lei, în numai 9 luni.
Printre cei care se străduiesc
in mod deosebit ca sarcinile de
plan să fie îndeplinite şi depă­
şite Ia toţi indicii, se numără şi
Un aport însemnat ţa realiza­
rea planului anual Triainte de
termen, l-au adus comuniştii
Francisc Mavruşca, Mircea
Oprea, Gheorghe Ciubuc, Cris-
tea Vulgaridis şi alţii.
GH. SPERIOSU
corespondent
Andrei Oros, Dumitru Mitrică şi Constantin Turcitu, sînt
topitori Ia oţelăria Atartin nr. 1 din Combinatul siderurgic
Hunedoara. Toţi trei lucrează în schimbul condus de tînărul
maistru Vaier Lăbuneţ. Brigăzile din care fac parte e; şi-au
depăşit nu numai sarcinile de plan pe anul în curs, ci şi an­
gajamentele.
IN CLIŞEU : Cei trei topitori, urmărind elaborarea unei
şarje de oţel.
ZILE DE ÎNTRECERE
Intre cele trei schimburi de
ta bateria Ill-a carbofluid de
la secţia de semicocs a uzinei
„Victoria" din Călan, se desfă­
şoară în aceste zile o întrecere
susţinută. Fiecare schimb vrea
să fie înaintea celuilalt, să în-
tîmpine cea de-a I2 -a aniversa­
re a proclamării Republicii
Populare Romîne cu noi si im-
portane succese in muncă. A-
ceastă întrecere face ca pe gra­
ficul de producţie să se înscrie
zi de zi noi cifre, care arată
cine a muncit mai bine şi ce
loc ocupă fiecare schimb in a-
ceastă întrecere.
In fiecare zi, muncitorii pri­
vesc graficul şi apoi pornesc ia
treabă hotâriţi să obţină reali­
zări şi mai bune. Toţi se întrec
să obţină o producţie mai mare
de semicocs, de calitate mai
bună şi mai ieftin. Şi, rezulta­
tele de pînă acum confirmă că
această întrecere este rodnică...
-k
Sirena nu sunase încă sfirşitul
primului schimb cind muncito­
rii din schimbul II, condus de
tinăra ingineră Alice Bruckman,
se şi prezentase la lucru pentru
a continua mai departe mun­
ca. Ca de obicei, ei se infor­
mară, asr-' a funcţionai ii cup-
Nor, a g , . ¦•.!.'!iilor ce le-a
m m p*
r#ré. % M
MthMâiaMSMfiMMIIWUt
> • Pentru o activitate cul-
> tural-educativă bogată in ora-
< şui Hunedoara.
(pag, 2 -a)
° Hotărîríle plenarei C.C.
al P. C. Francez.
(pag. 3-a) j
* Note externe.
(pag. 4-a) Ş
* - «V•». o*- » *. ^ ^AAA/VN.AAAA*
Incepînd de ieri şi sectorul III
de la mina Petrila extrage căr­
bune în contul anului 1960.
Printre brigăzile cu cele mai
frumoase realizări se numără
cele conduse de Grigore Baciu,
Cornel Cenuşă, Szabo Ce rol şi
Ioan Jurca. Ele au depăşit cu
regularitate, în iiecare lună, pla­
nul de producţie în medie cu
10-25 Ia sută.
Aşa cum rezultă din telegrama
primită la redacţia ziarului nos­
tru, cooperativa „Munca nouă“
din Alba lulia şi-a realizat în
ziua de 10 decembrie a.c. planul
anual la producţia globală şi la
toţi indicii de plan, obţinînd şi
o economie de 81.000 Iei.
La realizarea acestui succes,
un aport însemnat au adus sec­
ţia de tîmplărie condusă de tov.
Kainak Iosif, secţia de confec­
ţionat mături de sorg, condusă
de tov. Sabin Negruţ şi secţia
de confecţionat lăzi cfe ambalaj,
condusă de tov. Mendel Mauri-
ţiu. Aceste secţii au depăşit pla­
nurile lunare între 10 şi 30 la
sută.
intimpincit schimbul I pentru a
şti ce au de făcut. lng. Alice
Bruckman, însoţită de prim-
incălzitorul Nicolae Filip, orga­
nizatorul grupei de partid din
acest schimb, au trecut pe la
fiecare loc de muncă, au con­
trolat funcţionarea agregatelor,
au dat indicaţiile cuvenite mun­
citorilor şi apoi au trecut in
camera de comandă pentru a
urmări cu ajutorul aparatelor
de măsură şi control funcţiona­
rea bateriei, desfăşurarea proce­
sului tehnologic.
Funcţionarea debitmeirelor de
aer şi gaz, a manometretor pen­
tru măsurarea presiunii aeru­
lui şi a gazului, termoelementele
pentru controlul temperaturilor
in principalele zone ale cuptoa­
relor, cît şi grupul de conducere
şi încărcare automată a cuptoa­
relor sînt urmările cu atenţie.
Comenzile sînt scurte iar opera­
torul le execută cu rapiditate.
Toate cuptoarele funcţionează
normal. Printre fruntaşii din
acest schimb se numără fochis­
tul Florea Decebal, Petru Lu-
ben, şef de echipă la lăcătuşii
de întreţinere, Teodor Sintim-
breanu şi Nicolae Borda, elec­
tricieni şi Constantin Oprea de
la evacuarea semicocsului care,
împreună cu ceilalţi lucrători de
}
Tinăra richtuitoare Ana Mandrosca lucrează ta fabrica
Ardeleanai" din Alba lulia. Folosind din plin cele 480 de mi­
nute ale zilei de lucru, precum şi metode avansate de muncă, ;
reuşeşte să depăşească norma in medie cu 5 ta sută.
IN CLIŞEU,: Ana Mandrosca la locul de muncă.-
Dezvelirea monumentului eroilor
romînila Miskolc
MISKOLC. Corespondentul A-
gerpres anunţă: La Miskolc a
avut loc dezvelirea monumentu­
lui Eroilor romîni care în 1944,
luptînd alături de trupele sovie­
tice, au căzut în luptele pentru
eliberarea oraşului Miskofc. In
faţa monumentului, a tost ali­
niată o companie de onoare,
Sute de cetăţeni ai oraşului, oa­
meni ai muncii, studenţi şi e-
levi. s-au adunat pentru a .par­
ticipa la solemnitate.
La festivitatea inaugurării a
luat parte general maior Ka-
roly Dapsi, locţiitor al minis­
trului Apărării naţionale al R. P.
Ungare, conducători ai organe­
lor obşteşti şi .de stat aie jude­
ţului şi oraşului, Bela Nemefy,
ambasadorul R. P. Ungare la
Bucureşti.
De asemenea a părţi ci pat de­
legaţia rornînă din care iac par­
te general colonei Ion Tutovea-
nu, adjunct al ministrului For­
ţelor Armate, membru al C.C.
al P.M.R., Vasile Pogăceanu,
ambasador al R. P. Romîne la
Budapesta, Nicolae Cătană, di­
rectorul general al Combinatu­
lui siderurgic Hunedoara, Ion
Ardeleanu, preşedintele Sfatului
popular al oraşului Hunedoara
şi generalul maior în rezervă
Grigore Dan.
Laszlo Fekete, preşedintele
aici, muncesc cu mult elan pen­
tru ca agregatele să funcţio
neze cit mai bine şi să obţină
o producţie sporită de semicocs
Rezultatele activităţii colecti­
vului din acest schimb, sînt
concretizate in cele 152 tone de
semicocs date peste prevederile
planului în primele 7 zile ale
lunii decembrie. Colectivul aces
tui schimb şi-a adus o contri­
buţie însemnată şi la depăşi­
rea in perioadu amintită a pla­
nului de producţie pe secţie cu
28,5 la sută.
Luna trecută, acest schimb, a
condus in întrecere pînă aproa­
pe de sfirşitul lunii, cind i-a
luat-o înainte si a c i•s t w
o
trecerea schimbul condus de
tov. Viorel Predoni. Acum,
două-trei zile conduce in între­
cere un schimb, iar alte două-
trei zile, alt schimb. Aceasta
face ca întrecerea să devină pe
zi ce trece tot mai vie, mai p a­
sionantă. Cine va cîştiga aceas­
tă întrecere e greu de spus.
Aceasta rămine să se vadă •la
sfirşitul lunii. Important este insă
faptul că fiecare schimb vrea
ca el să fie în frunte şi aceasta
face ca fiecare să se străduias­
că să muncească mai bine, mai
cu spor, să producă tot m ei
mult semicocs.
;
Comitetului executiv al Consi­
liului orăşenesc din Miskolc. ă
evocat luptele eroice purtate de
ostaşii sovietici şi romîni pen
tru eliberarea oraşului Miskolc
A urmat apoi dezveli irea mo
numentului. Monumentul poar
tă inscripţia : „Păstrăm cu res
pect memoria ostaşilor fii ai
poporului romîn, care şi-au jert
fit viaţa pentru idealurile inter
naţionalismului, proletar, pentru
eliberarea ţării noastre. Decem­
brie 1959. Populaţia oraşului
Miskolc“.
A luat apoi cuvîntu! general
colonel, Ion Tutoveanu condu­
cătorul delegaţiei romîne.
Au fost depuse coroane din
partea Comitetului judeţean şi
orăşenesc a! P.M .S.U., Consiliu-,
iui popular judeţean şi orăşenesc,
delegaţiei romîne, ambasadei
R. P. Romîne la Budapesta, Mi­
nisterului Apărării Naţionale al
R. P. Ungare.
Gluma
şoferului
Intr-o zi — ce zi funestă —
Iar ni s-a jucat o festă.
Călători făr-aliă sursă,
Stăm in Haţeg după cursă,
Ca de-ndată ce sosi-va,
Să pornim spre Clopotiva.
Vremea se scurge greoaie,
Pasageri s-adună, droaie.
Cum se face, cum devine,
Autobusul doar nu vine.
Abuzind de fantezie,
Mulţi ghicesc de ce-ntirzie.
Unii pică de-a-n picioare,
Şi se uită după soare.
Alţii, sceptici, cobesc răul :
„Nu mai vine cit e hău".
Pin-la urmă, pe-nnoptate
Ne-am convins câ-aveau dreptate.
Blestemlnd ziua şi ceasul
Am luat... autopasul,
Primitiv, dar tot te ' duce...
Iar pe-'drum, făcurăm cruce
Cum vă spun, cu cursa ceea
Care se ducea la Reia
In voiaj discret de nunlă,
Clocotind de larmă multă.
Dar şoferul vrea să spună
C-a făcut o glumă bună :
Pentru nunta năzdrăvană
Ne-a lăsat pe noi in pană.
îndrăznim cu o-ntrebare :
I.R.T.A., ce părere are ?
Bună-i gluma sau ii proastă ?
a t in- Care e părerea voastră ?
T. BULBUCANU