Page 42 - 1959-12
P. 42
Pag. 2 j,aa„•am. sseggaa..a-vaB. ai^ D R U M ¦UÇRjgstf Nr. 1546
Bine ar fi dacă 0 9 9 La şcoala medie
... întreprinderea regională ci- ghete, pantofi de damă, stoie, serală din Petroşani
nematografică Hunedoara-Deva mănuşi îmblănite etc. Aceste um Şcoala medie serală din Petroşani este frecventată de 253,
\elevi. Seara, ei pot fi văzuţi în sălile de curs notînd cu con-'
ăr lua măsuri de a se achita de gazine sînt încă aprovizionate 'ştiinciozitate, în caiete, cunoştinţele predate de către p rofesori,
\sau dlnd răspunsuri bune la întrebările puse.
scara largă a acestei iniţiative. niştî, au obţinut succese însem unele angajamente pe care şi le cu mărfuri de vară, care nu sa
Nici problema reducerii număru Fotoreporterul nostru a sii rprins cîteva imagini de la a - '
E. M. Vulcan lui brigăzilor de mineri aflate nate în îndeplinirea sarcinilor la. In luna iunie a.c., de pildă, tisfae nevoile cetăţenilor acum ceastă scoală.
sub normă nu a constituit o de producţie, în realizarea de Comitetul comunal U.T.M. din în prag de iarnă.
Analizînd situaţia . îndeplini preocupare de frunte a comite economii. In adunarea pentru Gurasada, raionul Mia, a primit o" s m
rii planului de producţie şi a an tului de partid. Aşa se explică dare de seamă şi alegeri a co o adresă din partea' aefâstei între V. T. DOBROTA - ...
gajamentelor luate în întrecere, faptul că şi în prezent un mare mitetului de partid al uzinei au prinderi în care era scris : înda corespondent
comuniştii de la exploatarea mi număr de brigăzi rămîn sub fost dezbătute problema realiză tă ce vom primi grupuri electro Bobinatoarea1
nieră Vulcan în conferinţa de normă. rii planului de producţie, extin gene, vom instala în satul Gu ...întreprinderea de gospo Ueorgeta Cioceanu
partid care a avut loc recent, derea micii meoanizări, a mişcă rasada un aparat de proiecţie dărie orăşenească din Haţeg ar
au relevat faptul că în primele Comitetul de partid a fost rii de inovaţii şi raţionalizări, Aceasta va fi în preajma zilei de lua măsuri urgente pentru cu- şi tinichigiul Petru j
10 luni ale anului, ca urmare a criticat că nu s-a ocupat şi de probleme ale vieţii interne de Şoşoi, elevi în ola-
activităţii desfăşurate de orga extinderea altor iniţiative valo partid etc. 23 August a.c...,.“. Au trecut de raţirea troţuoarelor din strada sa VHI-a au venii'
nizaţiile de bază pentru mobili roase ca cea a lui Nicolae Mili atunci.mai bine de 6 luni, dar a- Mihalţ Eminescu. Pe aceste pregătiţi la ora d e ,
zarea şi antrenarea întregului tam, şi nu a îndrumat pe mi Ca o urmare a activităţii în paratul de proiecţie n-a mai fost trotuoare au fost depozitate de limba rusă. De a - '
colectiv în îndeplinirea sarcini nerii şefi de brigadă fruntaşi să tregului colectiv, planul la pro instalat. Cetăţenii din . Gurasada mult timp grămezi de pietriş, ceea, ei au putut,
lor de producţie, s-au dat peste preia conducerea unor brigăzi ducţia globală şi marfă a fost aşteaptă ca promisiunea între oare îngreunează circulaţia pie
plan 7.682 tone de cărbune, pro codaşe. depăşit, productivitatea muncii prinderii regionale cinematogra tonilor.
ductivitatea muncii a crescut fa a crescut cu 7 la sută, iar chel fice, să fie dusă la îndeplinire.
ţă de plan cu 0,021 tone pe post, Mulţi dintre participanţii la tuielile de regie a.u fost reduse *
iar preţul de cost pe tona de discuţii au cerut noului comitet cu 2 la sută. La preţul de cost A. ANDRICA
cărbune extras s-a redus cu 3,69 de partid să ia măsuri pentru s-au făcut economii de 1.228.000 corespondent -...La magazinul „Universal“
lei. extinderea iniţiativelor creatoa lei. Rebutul a fost redus cu -2,9 din Haţeg, cumpărătorii ar pri
re ale oamenilor muncii, pentru la. sută faţă de media coeficien ...Conducerea cooperativei mi rest de la casă bani şi. nu di da răspunsuri bune L
Conferinţa de partid a ana reducerea numărului de brigăzi ţilor admişi. ferite mărunţişuri ca ţigări, nas
lizat apoi problema extinderii care rămîn sub normă şi pentru „Mureşul“ din 11ia s-ar interesa turi, napolitane, ace cu gămă la întrebări'ie pro- ,
iniţiativei lui Nicolae Militam, asigurarea de condiţii de lucru Adunarea a pus ca sarcină în lie etc., etc., de care poate cum
arătînd că prin preluarea con corespunzătoare tuturor brigă ţaţa comitetului de partid şi a părătorul respectiv nu are ne fesorului. s
ducerii unor brigăzi rămase în zilor de mineri. Conferinţa a a- organizaţiilor de bază să lupte voie.
urmă de către mineri fruntaşi doptat măsuri menite să ducă pentru ca fiecare comunist să mai îndeaproape de aprovizio
ca Ion Huniady, Emeric Csiki la îmbunătăţirea întregii activi fie fruntaş în producţie, pentru A. GLIGOR
şi alţii, acestea au ajuns să-şi tăţi de partid şi economice. ca toţi muncitorii să ajungă la narea magazinelor cu mărfuri corespondentă
îndeplinească şi să-şi depăşeas nivelul realizărilor medii ale
că sarcinile de producţie. S-a Sebeş fruntaşilor, iar cei mai buni con de sezon ca : paltoane, bocanci,
discutat de asemenea despre im ducători de brigăzi să fie con
portanţa introducerii tehnicii Conferinţa orăşenească de par Pregătesc opereta „Ana
noi, sublimiindu-se faptul că în tid Sebeş a analizat printre al vinşi să preia conducerea bri
primele 10 luni ale acestui an, tele şi modul în care întreprin
s-au armat în fier 740 m.l. şi derile din oraş îşi îndeplinesc găzilor rămase în urmă pentru Lugojana“
în boiţari 416 m.l. de galerii. De sarcinile de producţie şi angaja
asemenea, s-a extins haidarea mentele cu privire la economii. a le ridica la nivelul celor frun
sterilului fără material lemnos A fost evidenţiată cu acest pri
şi s-au făcut o serie de lucrări lej fabrica de ciorapi „Sebeşul, taşe. De asemenea, noul comi Casa raională de cultură din rea soliştilor, alcătuirea şi om o Elevii clasei a
pentru automatizarea separaţiei. care, deşi la începutul anului tet va trebui să acorde în viitor Orăştie, face in prezent intense genizarea corului şi orchestrei, IX-a, au oră de
'Aceste măsuri de introducere a înregistra pierderi, acum reali 0 atenţie mai mare ridicării ca pregătiri pentru punerea in re copierea partiturilor etc. ştiinţele naturii. Ci
tehnicii noi au dus la reducerea zează economii peste plan. Co lificării muncitorilor în scopul petiţie a cunoscutei operete „Ana ne va vorbi despre
consumurilor de materiale, creş lectivul acestei fabrici care s-a obţinerii, unui avînt general în Lugojana" de compozitorul Filu- Ca şi la opereta „Crai nou“, reflexele condiţiona
terea producţiei şi a productivi angajat să realizeze 375.000 lei producţie. ^ ret Barbu. Pină acum, s-au pro prezentată anterior, conducerea te şi necondiţiona
tăţii muncii. economii, a reuşit să dea chiar muzicală va aparţine profeso te ? La întrebarea
mai mult ou 10.000 lei. Reali rului loan Popa, de la şcoala profesorului V.asile
Analizînd lipsurile ce mai c- zări în ce priveşte economiile
xistă încă în activitatea exploa au obţinut şi alte întreprinderi, LUDOVIC KR1STALY curat partiturile operetei si se medie din localitate. Pentru ca Tecdorovici, au ţi
tării. comuniştii au propus şi că : „Simion Bărnutiu“, I.F.E.T., nut să răspundă e-
măsuri pentru remedierea lor, U.I.L. şi I.A.R.T. 1 corespondent fac pregătiri pentru selecţiona- această operetă să fie prezenta levii Gheorghe Bol-
ăngajîndu-se să facă tot ce le doi, Mihai firafii
stă în putinţă pentru ca mina In conferinţă s-a analizat şi tă in cele mai bune condiţiuni, şi Elisabeia Draşo-
lor să obţină în viitor rezultate munca depusă pentru primirea vean.
'din ce în ce mai frumoase. de noi membri şi candidaţi de la punerea ei în repetiţie îşi va
partid, munca de propagandă şi
E. M. Aninoasa agitaţie, activitatea cultural-e- Ş tiri din C ugir da concursul şi compozitorul Fi-
ducativă etc. laret Barbu.
In conferinţa . pentru dare de
seamă şi alegeri a comitetului Conferinţa a cerut noului or Infîlnire cu deputatul Mărfuri noi
de partid de la E. M. Aninoasa, gan să ajute mai concret orga
comuniştii au dezbătut modul nizaţiile de bază din unele în Tinerii din Gugir care au îm în Marea Adunare Naţională. La baza comercială a U.R G.C.,
în care comitetul de partid, or treprinderi pentru a se ridica plinit recent vîrsta majoratului, Cu această ocazie, tov. ing. au sosit în ziua de 10 deoem-
ganizaţiile de bază, conducerea Ia nivelul organizaţiilor de bază s-au adunat în seara zilei de 10 hrie importante cantităţi'de m ăr
minei şi comitetul de întreprin . fruntaşe şi pentru a întări rolul decembrie a.c. la clubul U.M.G., Gh. Prodan le-a vorbit tinerilor furi pentru consumul populaţiei.
dere s-au ocupat de extinderea lor de conducător, să se ocupe ou unde au avut o întîlniire cu tov. despre Constituţia R.P.R. şi des Astfel, în depozitele bazei au
iniţiativei brigăzii minerului Mi- mai multă grijă de realizarea ing. Gheorghe Prodan, deputat pre drepturile şi îndatoririle ce intrat două vagoane cu bere,
hai Tucaciuc, „O tonă de căr planului de producţie în unită tăţenilor patriei noastre. două vagoane ou mărfuri tex
bune peste plan, de fiecare om, ţile industriale din oraş şi a tile, şi două'-vagoane cu sate,:
în fiecare zi", de reducerea nu angajamentelor cu privire la e- Ih turneu toate, produse indigene. De va-
mărului de brigăzi aflate sub conomii, iar organizaţiile .de ba semenea, în aceeaşi zi în depozit
normă etc. ză să fie îndrumate pentru a Formaţia de teatru a clubului gir au prezentai acelaşi specta a mai intrat şi un vagon eu pro Cunoştinţ le d e t
analiza în mod periodic cum se U.M.C. a pregătit în toamna a- col, în ziUa de o decembrie şi duse emailate importate din Re chimie sînt mult <
Deşi aplicarea iniţiativei bri îndeplinesc angajamentele şi să cestui an piesa „Mielul turbat“ în faţa publicului din Sebeş. La publica Populară Ungară. mai bine asim ilate.
găzii minerului Mihai Tucaciuc, ia măsuri corespunzătoare a- de Aurel Baranga. După ce pie 12 decembrie, piesa „Mielul tur d:a:ă sînt verificate«
iniţiativă născută la această mi sa a fost prezentată la clubul bat“ va fi prezentată locuitori Curs de croitorie în practică. A şa că f
nă, a dus la obţinerea de rezul tunci cînd constată lipsuri. U.M.G., artiştii amatori din Gu lor comunei Petreşti. elevii Nicolae Fur- ,
tate bune în producţie, comite : Prin grija Comitetului raional dui, Victor Tulbure i
tul de partid şi organizaţiile de U.R.U.M. Petroşani Realizări ale bibliotecii al femeilor din Alba Iulia, în şl Irlna Maschio
bază nu au luat măsurile cu ziua de 10 decembrie, s-a des şi-au propus să e-1
venite şi nu au stimulat în mă Muncitorii, tehnicienii şi ingi Peste 32.000 de volume cu Printre cititorii fruntaşi ai b i chis în satul Oejdea, comuna xecufe, în ora de
sură suficientă extinderea pe nerii de la U.R.U.M. Petroşani, prinde biblioteca clubului U. M. bliotecii olubului din Cugir, se Gâlda de Jos, un nou curs de chimie, hidroiiza
conduşi şi îndrumaţi de comu- Gugir. In cele 11 luni care, au numără şi mecanicul Ioan Băr- croitorie. La acest curs, s-au sărurilor.
trecut din anul acesta, bibliote buleţ, electricianul loan Matei, înscris 22 de femei colectiviste,
cara Natalia Sereş din Gugir a planificatorul Ioan Fufrastiţiu, pentru a-şi însuşi cunoştinţe de •*»«•••....
înregistrat 8.376 de cititori, care precum şi elevii Ioan Tril şi Do croitorie pentru nevoile gospo
au citit 13.571 cărţi. Biblioteca dăreşti.
clubului mai are organizate 15 rin Dicu din clasa a VlI-ă a
biblioteci volante in uzină şi lă
blocurile muncitoreşti. şcolii- medii din Gugir.
Pentru o activitate cultural-' activităţii din secţii şi criticând lipsu nităţi industriale ne arată, fără îndo preocupă suficient nici de conţinutul tragerea soţiilor, a copiilor de munci
rile existente. ială, o oreştere a muncii pe acest tă-
rîm. A r fi însă greşit dacă nu am unor manifestări. Aşa de pildă, aşa- tori şi în general, a familiilor acesto
Bine s-a orientat comitetul sindical sezisa lipsurile ce mai dăinuie şi dacă
de întreprindere de la I.C.S.H. şi con n-am m ăsura în mod obiectiv reali zisa „formaţie de estradă“ a I.C.S.H., ra. A limita această activitate la cîte
ducerea clubului „Al. Sahia“, cînd au zările obţinute cu posibilităţile de
educativă bogată in oraşul iniţiat şi sprijinit o serie de forme de care acestea dispun, ţinîndu-se seama prin programul şi orientarea ei, este va conferinţe adresate familiilor, ori la
activitate tinereşti şi variate, printre în primul rînd, de forţele existente.
care seri literare pe teme c a : „Viaţa departe de a rta zilelor noastre. Atît cele cîteva cercuri pentru copii, oare nu
şi opera iui M. Sadoveanu“, „Cartea Nu se poate spune că comitetele de
sovietică — educator şi prieten“ etc., întreprindere de la C.S.H. şi îndeosebi din felul în care sînt alese bucăţile cuprind nici !a 10-a parte din copiii sa
ghicitori literare pe m arginea opere de la I.C.S.H. au reuşit să folosească
lor lui M. Eminescu, N. Ostrovschi şi în m unca cultural-educativă de m asă din repertoriu cît şi din execuţia lor, lariaţilor, înseam nă a nu înţelege cît
Boris PoleVoi, şi altele. Este de ase toate forţele de care dispun. La am
Hunedoara menea demnă de reliefat activitatea bele întreprinderi, există un mare nu răzbate un iz bolnăvicios, de fugă cu de importantă este această sarcină, în
cercului plastic care cuprinde peste 60 m ăr de ingineri şi tehnicieni care nu
de amatori şi care au expus în acest sînt folosiţi în această direcţie. Nici orice preţ după o muzică improprie deosebi pentru Hunedoara.
an peste 200 de lucrări. Atît cele trei numărul m uncitorilor care activează în
expoziţii de artă plastică din acest an formaţiile artistice de am atori şi în sarcinii de educare a tineretului. Tex O activitate firavă şi neîndeajuns de
cît şi schimbul de lucrări dintre cer alte activităţi pe tărîm cuitural-educa-
Anii care s-au scurs de ia începerea natul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" mârui cititorilor a crescut cu 50 la cul de artă plastică a siderurgiştiior tiv, nu este Ia nivelul posibilităţilor. tele „estradei" sînt în m area lor m a orientată desfăşoară şi formaţiile ar
ristrucţiei Hunedoarei noi, prilejuiesc şi I.C .S. Hunedoara. siiţă faţă de anul 1958, iar numărul hunedoreni cu cercul minerilor din Lu- La I.C.S.H . de pildă, unde sînt foarte
cărţilor citite s-a dublat. Şi biblioteca peni, cu siderurgiştii din Reşiţa şi cu mulţi tineri, nu s-a reuşit nici ptnă în joritate banale, lipsite de scop educa tistice din celelalte întreprinderi şi in
bilanţ strălucit pe toate tărîmurile La cluburile celor două întreprinderi raională a înregistrat o oarecare creş membrii cercului din Arad, dovedesc prezent să se înjghebeze- o echipă de
iţii. Au dispărut noroaiele inerente şi ia coifurile roşii, s-a ţinut un im tere a activităţii pe linia muncii cu o activitate fructuoasă. Cercul foto dansuri, reprezentativă pentru această tiv iar uneori, pur şi simplu, lezează stituţii din Hunedoara. Cauza acestor
rioadei cînd se construia — paralel portant număr de conferinţe. La com cartea, dar pentru un> oraş ca Hune grafilor amatori şi cercul filatefişfilor întreprindere, iar în ce priveşte echipa
marile agregate — oraşul nou mun- binatul siderurgic de pildă, au fost ţi doara, cei aproape 3.0G0 de cititori care, deşi sînt tinere, au organizat fie de teatru, aceasta absentează de la bunul sim ţ al oamenilor. In aotuala lipsuri consta în slaba activitate a ca
oresc, s-au înălţat sute de blocuri şi nute un număr de peste 4uU conferin pe care îi are biblioteca sînt departe care cite o expoziţie, dovedind astfel viaţa culturală a Hunedoarei de ani
:uinţe individuale, şcoli, spitale^ m a- ţe pe teme educativ-pairiotice, tehni de a înfăţişa o m uncă rodnică, temei multă sîrguinţă şi reuşind să ofere de zile. formă, ansam blul de estradă din Hu sei orăşeneşii de cultură care luni de-a
zine, cluburi şi alte aşezăminte so- ce şi de cultură generală, la care au publicului bunedorean lucrări intere
il-culturale, magistrale asfaltate participat aproximativ -»u.uuO de oameni nic organizată. Nici biblioteca clubului sante. U na din lacunele cele mai m ari în nedoara nu slujeşte m iilor de tineri1, ci rîndui s-a m ărginit să aştepte să-i
îzdează oraşul în lung şi în lat, iar ai muncii. Tematica acestor conferinţe, I.C.S.H. nu reuşeşte să desfăşoare o activitatea culturală la cele două în
menii, făuritorii acestora, s-au în general, este bine orientată şi cu muncă susţinută şi de aceea numărul Un aport însem nat în educarea oa treprinderi, co n stă. în lipsa de conti dimpotrivă le face un serviciu prost. vină formaţii artistice profesioniste din
limbai şi ei, devenind buni cunoscă- prinde probleme care se adresează tu cititorilor şi a cărţilor citite este încă menilor muncii din combinat l-au a- nuitate în muncă a unor formaţii ar
•i ai tehnicii, ridicaţi din punct de turor categoriilor de oameni ai muncii neîngăduit de mic. dus cele 8 expoziţii pe teme politico- tistice. Atît corul şi Orchestra semi- A existat o orientare nu tocm ai po alte localităţi şi să ruleze filmul pe
dere a cunoştinţelor politico-ideolo-' din marele 'combinat. ştiinţifice, printre ca re : „Structura u- simfonică de la C.S.H. cît şî corul
:e şi cultural-ştiinţifice. Munca formaţiilor artistice de am a niversului", „Atomul în slujba omului“, I.C.S.H., care au desfăşurat o activitate trivită cu sarcinile actuale şi la for care îl primea fără să desfăşoare nici
Munca cultural-educativă, desfăşura- De asemenea, la I.C.S.H., s-au ţi tori din Hunedoara, în unele com par „M agnitogorskul", „M oscova ieri şi frumoasă pînă ia concurs, au fost lă
sub conducerea şi îndrum area orga- nut peste 200 de conferinţe cu apro timente, a crescut frumos. Aşa de pil azi“ şi altele precum şi cele trei ex sate în voia soartei, fiind pe cale de m aţia de teatru a C.S.H ., care ocolea un fel de activitate de organizare. Or,
lor şi organizaţiilor de partid , a adus ximativ 17.000 de participanţi. dă, îndeosebi în perioada celui de-al poziţii volante de artă plastică orga destrămare. Cum oare admit o ase
V-lea concurs artistic, corurile combi nizate la colţul roşu al O.S.M. nr. 1 : menea stare de lucruri tovarăşii din piesele noastre contem porane cu un dacă aci a r fi concentrate toate for-
m are aport în m obilizarea oameni- Conferinţele de ia cele două între natului şi al I.C.S.H ., formate dintr-un „N. Grigorescu“, „Galeriile Tretiakov“ comitetele de întreprindere şi din con
¦ muncii la construirea Hunedoarei prinderi au fost în generai, mai bine m are num ăr de oameni ai muncii au şi „Dezvoltarea artei plastice între anii ducerea cluburilor ? puternic caracter educativ, alergînd . ţeie s-ar putea desfăşura o activitate
i, la ridicarea nivelului lor tehnic şi organizate. Majoritatea lor au fost ur avut un repertoriu interesant, bine o- 1044-1959".
mate de filme şi diafilme şi de spec rientat şi cu o execuţie calitativ ridi Comitetul de întreprindere al I.C.S.H, după comedii, indiferent de vrem ea pe cultural-educativă bogată.
cunoştinţe generale. tacole date de formaţiile de amatori. cată. De asemenea, echipa de teatru Bilanţul sumar al activităţii cultu pe lîngă faptul că desfăşoară o acti
Faţă de anii precedenţi, cînd acti- A crescut numărul participanţilor şi a a siderurgiştiior a pus în scenă cîteva vitate cultural-educativă îngustă, nu se care acestea o reprezentau. Punerea în Consiliul sindical raional Hunedoara
latea cultural-educativă, se desfăşu- sporit interesul lor faţă de conferinţele piese biine, bine regizate şi interpreta ral-educative de la cele două mari u
cu caracter educativ-patriotic şi de cul te mulţumitor. Lucruri de laudă se pot scenă a piesei „Cetatea de foc“ de şi comitetele de întreprindere, sub în
cu lipsuri mari, trebuie subliniat că tură generală. spune şi despre unele brigăzi artisti
anul 1959, pe frontul muncii cultu- ce de agitaţie ca cea de la term ocen M. Davidojglu este însă un indiciu că drumarea organelor şi organizaţiilor
1-educative, în Hunedoara, s-au în- Şi în ce priveşte m unca cu cartea trala combinatului si de la secţia me
gistrat succese însemnate. In activi- s-au obţinut unele succese, îndeosebi canic şef din I.C.S.H care au pre în viitor, teatrul siderurgiştiior se va de partid, au datoria să intensifice ac
tea cultural-educativă au fost cuprinşi pe linia popularizării cărţii. Numai în zentai programe vioaie şi interesante,
î număr mai m are de oameni ai combinatul siderurgic, au avut loc în pe probleme de etică şi pe sarcini de orienta mai bine în ce priveşte reper tivitatea de organizare a muncii cul
uncii, au fost folosite metode mai acest an aproape 70 de recenzii des producţie, stimulînd laturile pozitive aie
!riate şi alrăgăf are, această muncă pre cărţi ca : „Soarta unui om ", „Fur toriul. tural-educative în oraşul Hunedoara' şi
escînd în intensitate îndeosebi la nalele Magnitogorskuiui", „învierea".
sie două mari întreprinderi: Combi „La cea mai înaltă tensiune“ etc. Nti- In legătură cu activitatea brigăzilor de a vejghea în permanenţă ca aceas
artistice de agitaţie, trebuie spus că pe ta să aibă un conţinut educativ şi un
lîngă progresul realizat de o bună caracter permanent. De asemenea, tre
parte dintre acestea, numărul lor este buie organizat un larg schimb de ex
încă m ic iar nivelul artistic la care perienţă între formaţii similare şi com
se prezintă unele programe" este încă bătută cu toată tăria tendinţa de a
scăzut. îndeosebi, temele pozitive, face artă „de dragul arfei".
care caracterizează viaţa de zi cu zi Dacă se va munci cu răspundere
a Hunedoarei, sînt prezentate palid, sporită, există toate condiţiile ca în-
fără a se înfăţişa la înlăţimea cuve tr-un viitor apropiat, munca cultural-
nită patosul muncii creaioare, actele educativă în oraşul Hunedoara să rea
de eroism în muncă şi alte manifestări lizeze noi succese şi să-şi aducă un
fireşti aie omului nou. Este încă ne- aport şi mai m âfe iâ educarea socia
satisfăcătoare activitatea ce se desfă listă a o am en ii* muticii din acest o-
şoară la cele două cluburi, pentru a - , raŞi — H—BL — ^ •-
