Page 44 - 1959-12
P. 44
Paff. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 154
MttPBWI
??iXimeJLe şiiiîi •juuttm\jel& şilnl •id ih rielB şiiri •XAltimj&lft ştiri.
N. S. Hruşciov Oamenii muncii din Franţa aşteaptă ROMA 11 (Agerpres). — Ban, Palmiiro TogBatti, secretar tru cel de-al IX-lea Congres al
a sosîf 3a Kiev TASS anunţă In şedinţa din 10 general al C.C. al Partidului Co partidului.
cu nerăbdare vizita lui N.S. Hruşciov decembrie a Comitetului Gen- munist Italian, a prezentat un
KIEV 11 (Agerpres). TASS tral al Partidului Comunist Ita- raport cu privire la rezultatele Raportorul a subliniat,în con
anunţă: La 11 decembrie, N. S. BUDAPESTA 11 (A gerpres). vorbeşte despre această vizită. consfătuirii reprezentanţilor par tinuare că consfătuirea de la
Hruşciov, prim-secretar al C.C. Ziarul ,,.Vepszabadsdg" publică N. S. Hruşciov este invitat de La Paris s-a întrunit tidelor comuniste din ţările ca Roma a fost organizată în con
al P.C.U.S. şi preşedintele Con un interviu acordat corespon sule de consilii municipale. Da consiliul militar al N.A.T.O, pitaliste ale Europei, care a a- formitate cu practica contacte
siliului de Miniştri al U.R.S.S., dentului său de Jacques Duclos, că şeful guvernului sovietic ar •vut loc de ourînd la Roma. lor bilaterale şi multilaterale în
a sosit la Kiev. secretar al C.C. al Partidului vizita toate oraşele in care a PARIS 11 (Agerpres). — La militari ai N.A.T.O., „care se tre partidele comuniste, stator
Comunist Francez. Răspun- fost invitat, vizita iui ar dura !0 decembrie s-a întrunit fa Pa plîng de slăbiciunea mijloace Togliaitti a subliniat marea nicită după încetarea activităţii
La gară, şeful guvernului so nu 15 zile, ci 6 luni. Oamenii ris consiliul militar al N.A.T.O. lor lor“, de a cere sporirea a- importanţă a faptului că dez în anul 1956 a Biroului Infor
vietic a fost întîmpinat de con zînd la întrebarea cum se pre muncii aşteaptă cu nerăbdare cu scopul, potrivit relatărilor a- focărilor pentru înarmarea nu baterile care s-au desfăşurat la mativ a partidelor comuniste şi
ducători ai Partidului Comunist găteşte poporul francez' in ve vizita lui N. S. Hruşciov pen genţiei France Presse, „de a cleară. această consfătuire au dus la e- muncitoreşti. Partidul Comunist
şi ai guvernului Ucrainei, de derea apropiatei vizite a tui tru a saluta in persoana lui un pune la punct o serie de rapoar laborarea şi adoptarea unui Italian s-a pronunţat totdeauna
numeroşi reprezentanţi ai oa- Ar. 5. Hruşciov, Jacques Duclos a sol al păcii. Pot afirma, a spus te care vor fi supuse sesiunii a- Observatorii politici prevăd punct de vedere comun în pro pentru aplicarea acestei meto
oamenilor muncii. nuafe a consiliului atlantic“, că la apropiata sesiune anuală blemele actualei situaţii inter de, pe scara cea mai largă, ast
sp u s: Vizita pe care N. S. Jacques Duclos, că oamenii mun sesiune care va avea Ioc tot la a consiliului atlantic Statele naţionale, precum şi la stabi fel incit partidele comuniste să
In R.P.D. Coreeană a Hruşciov o va face in Franţa Paris între 15 ş! 17 decembrie. Unite vor cere aliaţilor lor lirea unei linii comune de ac dezvolte nu numai schimbul de
fost pusă în funcţiune o la invitaţia generalului De cii, patrioţii, luptătorii pentru să-şi asume o parte mai mare tivitate a partidelor comuniste, informaţii, dar şi discutarea, pre
Gaulle a trezit un deosebit in Deşi nu se dau amănunte a- a cheltuielilor „pentru apărarea o linie la a cărei elaborare şi cum şi elaborarea în comun a
nouă hidrocentrală pace din Franţa, vor saluta cu supra conţinutului rapoartelor Occidentului“. Această apreciere dezvoltare continuă trebuie să-şi poziţiilor lor, pe baza respectă
teres in rindurile tuturor pătu pe care consiliul militar Ie va este legată de declaraţiile finite aducă aportul toate partidele rii principiului independenţei fie
rilor populaţiei, din ţară şi, in bucurie vizita preşedintelui Con prezenta sesiunii anuale, dir, de Ia Londra de subsecretarul De frăţeşti, luînd ca punct de ple cărui partid comunist în stabi
primul rind, ale clasei munci claraţiile făcute în ultima vre partamentului de Stat al S.U.A. care situaţia concretă existentă lirea propriei sale linii p'olitice.
toare. In Franţa toată lumea siliului. de Miniştri al Uniunii me, de comandanţii militari ai Douglas DiIIon în care acesta in diferite ţări.
Sovietice. N.A.T.O., reiese că sesiunea a- lasă să se înţeleagă că aliaţii Consfătuirea de la Roma, a
nuală a pactului nord Atlantic europeni din cadrul N.A.T.O. Comentind chemarea adresată continuat TogBatti, a fost pre
PH EN IA N 11 (A gerpres). Agenţia „Industria sovietică se dezvoltă se va axa asupra sporirii chel trebuie să-şi sporească cheltuie de partidele, comuniste tuturor gătită timp îndelungat. Pregă
centrală telegrafică coreeană transmi tuielilor militare a ţărilor mem lile militare. Comentatorii zia oamenilor muncii şi tuturor de tirile au început în anul 1958,
te : Zilele acestea, în provincia Cirgan într-un ritm necunoscut“ bre ale N.A.T.O. In legătură cu relor britanice consideră că Di 1- mocraţilor din ţările capitalis cînd a avut loc o întîlnire bila
din R .P.D . Coreeană a fost pusă în aceasta este semnificativă re lon va prezenta cereri similare te ale Europei, secretarul gene terală între reprezentanţii parti
funcţiune o nouă hidrocentrală avînd LONDRA II (Agerpres). v e n iţi liberi, ca urmare a au marca agenţiei France Presse şi în cursul tratativelor pe care ral al C.C. al P.C. Italian a scos delor comuniste italian şi fran
o putere de 901300 kWh. tomatizării în producţie, capătă asupra intenţiei comandanţilor le va duce la Bonn şi Paris. in evidenţă teza cuprinsă în a- cez şi au fost continuate în co
Luînd cuvîntul la Londra la 10 repede de lucru, chiar la aceeaşi c.eastă chemare, că „mişcarea mun de cele două partide.
Construirea acestei centrale electrice decembrie a.c. Dr. F. Halioway, întreprindere sau la o întreprin „N.A.T.O. este ameninţat de destrăm are“ spre socialism coincide ou per
a fost începută în septembrie 1956 şi directorul Asociaţiei pentru cer spectivele de dezvoltare demo Garacterizîud în încheiere im
a fost term inată cu 20 de zile înainte cetările tehnice-industriale, a a- dere vecină. BRUXELLES 11 (Agerpres). destrămării, tristeţii şi creşterii cratică“. După ce a declarat că portanţa generală a întîlnirii re
de termen. Peste 98 la sută din lucră rătat că industria sovietică se Ziarul belgian „Libre Belgique" fricţiunilor interne periculoase această teză exprimă în mod prezentanţilor partidelor comu
rile de construcţie au fost mecanizate. dezvoltă într-un ritm necunos Halioway şi-a exprimat păre a publicat un articol intitulat grăitor unanimitatea realizată niste din ţările capitaliste ale
Au fost excavaţi 190.000 m.c. de rocă, cut pînă acum de nici un mare „N.A.T.O. esle ameninţat de des dintre ţările membre ale comu la consfătuire. TogBatti a arătat Europei, TogBatti a arătat că ea
au fost aduşi 800.000 m.c. de pietriş, stat industrial. rea că progresul industriei so trămare“. „Nimeni nu neagă, a permis celor 17 partide parti
au fost turnaţi 400.000 m.c. de beton scrie ziarul, că N.A.T.O. trece nităţii“. După părerea ziarului, să Partidul Comunist Italian şi-a cipante, să analizeze şi să apre
şi au fost asamblate mai mulle grupuri In domeniul automatizării, s vietice nu trebuie privit ca o printr-o serioasă criză care poa
spus F. Halioway, U.R.S.S. te primejdui'întregul sistem at formulat punctul de vedere în cieze în comun toate aspec.te’e
generatoare. In total, pentru construc „primejdie" ci ca o chemare la lantic“. Ziarul nu vede simple-
înaintează rapid spre unul din întrecere care, dacă va fi ac me care să dovedească „vinde această problemă încă la cel noi ale situaţiei internaţionale,
ţia hidrocentralei s-au folosit materiale primele locuri din lume. El a ceptată, poate duce la ridicarea
subliniat îndeosebi că în Uniu nivelului de trai şi la o mai ma de-al 8-lc,a congres al său, care marile posibilităţi pe care ie
în greutate de 360,000 tone. C nea Sovietică toti muncitorii de re securitate decît a cunoscut
vreodată Marea Britanie. a avut loc în anul 1956, dar l-a deschide în faţa mişcării mun
numai „o minune poale restabili
•5S$5î !'~¦ elaborat şi l-a urmat de fapt în citoreşti şi a partidelor comu
armonia“ dintre partenerii
Societăţile siderurgice americane resping N.A.T.O. că înainte de acest congres. In niste pentru desfăşurarea unor
prezent acest punct de vedere acţiuni politice mai ample pen
cunoaşte o nouă dezvoltare în tru pace, democraţie şi bună
tezele Comitetului Central pen- stare, pentru socialism.
propunerile sindicatului oţelarilor
WASHINGTON 11 (Ager din nou cele două părţi pentru treia părţi care să facă reco carea acestei maladii“. De pildă, ,M e r i t e l e “Iui Meany şi decoraţia lui Adenauer
pres). — La 10 decembrie sin a ajunge la o înţelegere în le mandări pentru rezolvarea sa, scrie ziarul, în ajunul apropia
dicatul unit al oţelarilor din gătură cu noul contract colectiv. propunere care a fost acceptată tei sesiuni a Consiliului MOSCOVA 11 (A gerpres). Pentru o asemenea cotnpor- occidentală sau din cea răsă
S.U.A. a prezentat societăţilor Intrucît termenul de aplicare a de sindicat. N.A.T.O. „se observă semnele Comentatorut agenţiei TASS, tare „exemplară" se confereau riteană.
siderurgice propunerea de a în legii Taft Hartiey expiră la 20 Igor Orlov, s c r ie : şi in trecut decoraţii, deşi la
cheia un contract colectiv pre- ianuarie şi deoarece pînă în pre DiSioft a sosif la Bruxelles Mai. departe, potrivit buleti
văzînd majorarea salariilor pe zent nu se întrevede realizarea Decorarea lui George Mea- stăruinţa proprietarilor con- nului vest-german sus-men
baza indicelui oficial al creşterii unui acord, guvernul american BRUXELLES 11 (Agerpres). dra, unde subsecretarul depar ruj, preşedintele AFL— CIO, cu cernelor din ţară şi nu străine, ţionat, Adenauer i-a atribuit
costului vieţii, precum şi acor este alarmat. Societăţile siderur — Subsecretarul Departamentu tamentului de stat şi-a încheiat unul din cele mai înalte ordi- bossului sindical, american m e
darea de alte beneficii retroac gice au respins nu numai toate lui de Stat al S.U.A. Douglas misiunea potrivit ziarului „Dai ne vest-germane a provocat o In discursul rostit la şedin- ritul că „a boicotat" pe primul
tive de la data de 7 noiembrie Dillon a sosit la Bruxelles ve ly Expres“ printr-un „armisti reacţie atit. de zgom otoasă fiu ţa fracţiunii parlam entare can- ministru sovietic in timpul
cînd muncitorii au fost siliţi să propunerile făcute pînă în pre nind de la Londra. Capitala ţiu nesigur în domeniul diver numai în Germania occiden- celarul a explicat că G. Meany recentei vizite a acestuia în
se înapoieze fa lucru pe baza Belgiei este cea de-a doua eta genţelor comerciale anglo-ame- tală ci şi dincolo de frontiere- a fost totuşi decorat nu pentru America.
legii Taft Hartiey. Această pro zent de sindicatul unit a! oţc- pă a călătoriei sale în Europa rtcane“, agenţia France Presse le sale, Incit cancelarul Ade- aceste merite. Ce servicii le-a
punere a fost făcută după ce occidentală. El urmează să crede că Dillon „va avea în nauer a trebuit să dea explica- făcut Meany mililariştilor vest- Se pare că tocmai aici se
mediatorii federal: au convocat farilor, dar şi propunerea gu continue seria tratativelor la Belgia o misiune uşoară", deoa ţii speciale in această priviri- germani, prin ce şi-a atras el ascunde cauza principală a ad
rece în această ţară „nu există ţă. După cum relatează bule- bunăvoinţa şi dragostea tor? miraţiei manifestate de cance
vernului de a prezenta conflictul Bonn şi Paris. restricţii în calea importurilor Unul „Parlamentarisch Poli- lar faţă de atitudinea complice
Comparînd vizita lui Dillon americane". tischer Pressedierist", In şedin- Se dovedeşte că Meany este lui său american.
din industria oţelului unei a ţa fracţiunii parlamentare a „o persoană proeminentă care
la Bruxelles cu cea de la Lon UCD—UCS care a avut lo c a a apărat Germania, atunci cînd Meany este unul din cei mai
-BE3- doua zi după această decora- alţii nu o făcuseră". Aşa cel zeloşi promotori ai războiului
re atit de ciudată, cancelarul a puţin declară cancelarul Ade- rece. El acţionează făţiş, fără
D eclaratiiie preşedintelui fost nevoit să răspundă la o nauer. Este adevărat că el nu a mai folosi vreo mască, îm
Tunisiei Habib Burghiba serie de întrebări nu prea u- precizează interesele cărei Ger- potriva îmbunătăţirii relaţiilor
manii (şi ale cui din Germa- dintre Uniunea Sovietică şi
TUNIS 11 (Agerpres). După care nu trebuie să-i intereseze Nîci un fel de armament ?oa.rf ‘. . nja ) a apărat Meany. S.U.A. şi nu scapă prilejul
cum anunţă corespondentul din pe americani, a spus Burghiba. nuclear pentru Âdenauerl Multă lume se întreabă cu. de a lua atitudine împotriva
Tunis al agenţiei United Press Tunisia are criteriile sale după Poate că este vorba de tre- oricărei normalizări a relaţii
International, preşedintele Tuni care se orientează şi care, pro — Declaraţia Comitetului Politic al nedumerire pentru ce cance cui, să spunem de Germania lor internaţionale.
siei, Habib Burghiba, a decla babil, se deosebesc de cele a Partidului Comunist din Marea Britanie- larul a hotărit să releve şi să-l hitlerislă, sau poate de statul
rat lă 10 decembrie că Statele mericane. încurajeze pe acest, boss sin pe care revanşarzii visează să-l După cum se vede, tocmai
Unite nu trebuie să 'intervină LONDRA 11 (Agerpres). Nici rii muncitoreşti şi a întregului dical american. Poate pentru creeze. In orice caz, Meany nu această atitudine „eroică" a
pentru a dicta Tunisiei în cetei Dacă America nu poate acor un fe! de armament nuclear pen popor al Angliei, care se pro meritele sale faţă de mono şi-a ridicat niciodată glasul in prietenului, de peste ocean este
să folosească ajutorul american. da împrumuturi fără să ne im tru Adenauer ! Să se anuleze a- nunţă împotriva livrării de ar polurile nord-americane care apreciată de cancelarul Ade
pună condiţii inacceptabile, a cordul secret anglo-german cu me nucleare aducătoare de moar apărarea oamenilor muncii nauer.
Luînd cuvîntul la o conferin declarat Burghiba, această ches privire la livrările de arma te, naziştilor şi militarişti for preţuiesc mult pe omul care,
ţă de presă, Burghiba a spus tiune priveşte în primul rind m ent! — se spune în declara germani, fie ei din Germania
că Tunisia nu va accepta nici un poporul nostru şi vom face tot ţia Comitetului Politic al Parti germani.
dictat în această problemă şi în ce ne stă în putinţă pentru a dului Comunist din Marea Bri Partidul Comunist din Marea potrivit propriilor sale afirma Scandalul cu picturile fa ls e ...
caz de nevoie va căuta ajutor scoate ooporul nostru din mize tanie. Declaraţia cuprinde un ţii, „nu a declarat niciodată
ir altă parte. rie şi înapoiere. protest energic împotriva hoM- B r ita n ie c h e a m ă toate păturile NEW YORK II (Agerpres). proprietarii unei galerii 'de ăr-
rîrii guvernului englez de a li mişcării muncitoreşti, organiza in viaţă grevă, nu a condus ¦ Ziarele am ericane anunţă lă in centrul New York-ului,
Burghiba a subliniat că dele Indiferent dacă el ne vor a- vra armatei vest-germane pro ţiile partizanilor păcii, organi niciodată greve, nu a ordonat poliţia din New York a pe Madison Avenue, au fost
gaţia americană în Tunis a con juta sau nu. sîriîem ferm hotă zaţiile foştilor militari să se că aduse 25 capete de acuzare.
siderat unele proiecte ale gu iectile teleghidate cu focos nu unească în această luptă şi să
vemuhri tunisian ca irealiza rîţi să ne ridicăm cu orice preţ clear. aducă Ia cunoştinţă această ce niciodată declararea unor gre- ?escoper[t Una din cele mai
bile. rere guvernului şi Comitetului
şi să căutăm ajutor în oricare Hotărîrea guvernului englez de Naţional executiv al partidului ve şi nu a avut niciodată o mari organizaţii existente în Nu se ştie încă cite „capodo-
Aceasta' însă este o chestiune contigenţâ cu postarea de pi- Statele Unite pentru vinzarea pere“ au fost vindute ca auten
altă parte. a pune la dispoziţia fui Adenauer laburist. chete". Acesta, fireşte este de capodopere de pictură ţal-
şi mililariştilor vest-germani pro In declaraţie se arată că 108 prin sine însusi un merit des- se- ^ 11 fos[ t e s t a ţ i doi negus tice. Preţurile cerute şi obţi
Eşec la Cap Canaveral iectile teleghidate cu focos nu tori de obiecte de artă, fraţii nute de fraţii Ijxss variau. în
clear, se spune în declaraţie, deputaţi ai partidului laburist tul de mare. Îndeosebi, dacă tre 400—100.000 dolari fiind
constituie cea mai mare tră au şi semnat în parlament o re ^ a[J ţQst conf(scaie 4Q0 vorba In afară de Rembrandt
dare faţă de poporul englez din zoluţie îmnotriva remiterii armei
NEW YORK 11 (Agerpres). „Titan“ nu a putut decola de pe-loada Munchetiuluî. nucleare Germaniei occidentale. am ţine seama de faptul că a- fa yiourj purtind semnături- si Picasso, şi de alte nume
Agenţia France Presse anunţă pe rampa de lansare. Ei. se spune în declaraţie, ex
că în cursul unei noi încercări Nu se poate pierde timpul, a- primă adevăratele sentiment-0 ale ceste cuvinte au fost. spuse de \e jui Rembrandt şi Picasso. celebre ca Van Gogh, Gau-
de lansare, care a avut loc ia Acelaşi tip de rachetă a mai vertizează Comitetul Politic. întregii mişcări muncitoreşti şl liderul sindical american după Experţi ai muzeului metropo- guin, Cezanne, Manei, Renoir,
10 decembrie Ia baza din Cap fost experimentată în cursul lu Trebuie înfăptuită voinţa mişcă- ale poporului englez. ce, in decurs de 10 ani, la titan şi ai muzeului de artă
Canaveral, o rachetă de tipul nii august, cînd a explodai ime mişcarea grevistă diri ţara lui modernă din New York, con- ele.
diat după lansare. au participat aproximativ vocaţi ta o anchetă, au decla- Două pinze atribuite lui Pi
30.000.000 muncitori şi func- rat că toate aceste tablouri sini
-îa - casso au fost arătate chiar m a
estrului francez luna trecută,
care a scris „fals" pe fiecare
A început repatrierea coreenilor ţionari. false. împotriva fraţilor Lass, din aceste două tablouri.
din Japonia Anglia infenfionează sa lărgească
TOKIO 1 (Agerpres). TASS Japonia a cetăţenilor coreeni c-a- operaţiunile militare în O m an
anunţă : La decembrie în por- re şi-au exprimat dorinţa de a
tul Niigata au ancorat două se înapoia în patrie. DAMASC 11 (Agerpres). — trupe engleze şi se fac lucrări de
vase sovietice — „Tobolsk“ şi fortificaţii.
La 11 decembrie la Niigata Ziarele din Damasc publică de
„Krilion“ - - afectate de socie au sosit cu trenul din Tokio, claraţia făcută de emirul El In declaraţia emirului se spu
tatea de Cruce Roşie R. P. D. Kyo-to şi alte oraşe din Japonia Harsi, locţiitor al imamului ne că într-o serie de localităţi
Coreene pentru repatrierea din primele grupuri de repatriaţi. Omanului, care dovedeşte in au avut loc ciocniri armate în
tenţia Angliei de a lărgi ope tre patrioţii din Oman şi 'deta
Explozie la o uzină de armament raţiunile militare în Oman.. şamente engleze. ; In localităţile
din Yokohama Ibai şi ¦Buraim patrioţii din
El Harsi a anunţat că de cu- Oman au nimicit 10 autocami
TOKIO 11 (Agerpres). După persoane au murit şi aproxima rînd o navă militară engleză a oane militare. Un fotom ontaj in care ap are criminalul de ruzboi Ober liinder, mimstru in Cabinetul
cum anunţă agenţia Kiodo Tu- tiv 100 au fost rănite. Peste 200 transportat în unul din porturi de la Bonn, alâturi cle victime le sale.
şin, un camion care transporta de case situate în apropierea locu le situate pe litoralul golfului Emirul F.l Harsi a declarat
trinitro-toluen la uzina de ar lui unde s-a produs explozia, au Persic, aproape 1.700 soldaţi şi că poporul din Oman îşi va con
mament din Yokohama a explo fost distruse în urma cărui fapt material de război, inclusiv
dat In urma acestei explozii, 4 aproximativ 1.000 de persoane tancuri şi maşini blindate. In tinua lupta, pînă cînd pe pă-
au rămas fără adăpost. tr-o serie de localităţi ocupate
din Oman au loc concentrări dc mîntul său nu va rămîne nici
un soldat englez.
Redacţia şl administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: iX 8jl89j 75. taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Ucnerale IM .IR . nr. 236.321) din 6 noiembrie 1949. - liparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva
